Din nou despre suflet

[osutafaraunu]

În prealabil postat de Illuminatu

Ai aparut din neantul apocaliptic in chip de mare judecator, Marele Arbitru din umbra al acestui forum.

"22.Dimpotrivă, voi v'aţi apropiat de muntele Sionului şi de cetatea Dumnezeului-Celui-Viu, de Ierusalimul ceresc şi de zeci de mii de îngeri în sărbătorească adunare,
23.şi de adunarea întâilor-născuţi care sunt scrişi în ceruri, şi de Dumnezeu Judecător al tuturor, şi de duhurile drepţilor celor ajunşi la desăvârşire..." Evrei 12.

Auzi ce scrie, Barnabas: v-ati apropiat, e forma de trecut a verbului.
Vrei sa ne inseli? Sa ne spui ca ce s-a intamplat urmeaza sa se intample?
Ce sunt vicleniile astea, serpi inselatori?

De cand "v-ati apropiat" inseamna "va veti apropia"?
Tu esti roman, intelegi limba romana?

Asta e spuma cea vestita a sectarilor sambetisti? Niste bolovani rostogoliti ce nu reusesc sa-si depaseasca statutul de creaturi irationale!

Hei Illuminatule, iar ai adoptat discursul Înntunecatului? Nu-i frumos!

Ideea că termenul πνεύμα (dativ pluralul πνεύμασι în cazul de faţă) denotă o entitate conştientă a omului, capabilă de a trăi în afara trupului, nu este cuprinsă în sensul cuvântului şi nici nu se poate ca un astfel de înţeles să fie derivat din întrebuinţarea lui în Noul Testament. O astfel de concepţie este bazată exclusiv pe opiniile voastre preconcepute cum că o entitate conştientă supravieţuieşte corpului la moarte

Cuvintele „v-aţi apropiat”, din text sunt adresate creştinilor vii, aşa cum clarifică contextul. Pavel nu se adresează neprihăniţilor morţi din veacurile trecute, ca şi cum ar fi fost adunaţi în faţa „Judecătorului tuturor” oamenilor, pe „muntele Sion”, în „Ierusalimul ceresc” (v. 22, 23). Este evident că numai într-un sens figurat creştinii vii pot să se adune înaintea tronului lui Dumnezeu, aşa cum e zugrăvit în v. 22–24. În acelaşi sens, în cap. 4,16 el îi invită să vină „cu deplină încredere la scaunul harului”. În acelaşi sens figurat creştinii vii găsesc „duhurile” altor oameni „neprihăniţi făcuţi desăvârşiţi” adunate acolo în duh, nu într-o stare imaginară în afara trupului. A face „duhurile drepţilor făcuţi desăvârşiţi” să se refere la „duhuri” ale celor morţi, înseamnă a-l pune pe scriitorul acestei epistole în contradicţie cu declaraţiile clare ale Sfintelor Scripturi cu privire la starea omului în moarte.

În rest, rămâne cum am stabilit: sufletul moare de 19 ori, şi nu e nemuritor niciodată!

[barsaba]

În prealabil postat de stefan florin

dar au fost cumva intrebati?

Ei, uite de asta nu au povestit nimic cei inviati. Pentru ca nu ar fi fost intrebati. Nu pentru ca nu ar fi avut ce spune.

Ce poti sa spune cand te intorci dinntr-un "loc" unde nu este nici cunostinta nici, nici stiinta, nici infaptuire, nici partasie cu Dumnezeu, etc?

În prealabil postat de stefan florin

Si cum se face ca TOTI protestantii citati din doar din Eclesiast care e DOAR parerea personala a lui Solomon

Sunt mai multe exemple, cum ar fi Isaia 38:18, sau Psalmi 6:5. Nu este vorba doar de "parerea" lui Solomon.

[r.mircea]

În prealabil postat de stefan florin

dar au fost cumva intrebati? Dupa invierea lui Lazar ce aveau de gand sa faca iudeii cu fariseii lor: ca e mai bine sa-l omoare atat pe Iisus cat si pe Lazar.
Si cum se face ca TOTI protestantii citati din doar din Eclesiast care e DOAR parerea personala a lui Solomon

Din câte știu,din Tradiție, după ce a fost înviat, Lazăr n-a mai zâmbit tot restul vieții lui, era tăcut și mânca foarte sărac. Atât de mult l-a marcat vederea iadului în cele 4 zile cât era mort. Asta cred că spune ceva despre starea sufletului dincolo...