"Adevarata stiinta duce la credinta"

[cristiboss56]

În prealabil postat de Eugen7

FILOZOFIE:
HICK John, Filozofia religiei, Bucureşti: Herald, 2010.
MATSOUKAS Nikolaos, Istoria filozofiei bizantine, trad. Pr.Prof. Constantin Coman, Nicuşor Deciu, Bucureşti: Bizantină, 2011.
MORESCHINI Claudio, Istoria filosofiei patristice. Bucureşti: Polirom, 2009.
PHILON din Alexandria, Comentariu Alegoric al Legilor Sfinte după Lucrarea de Șase Zile, trad. Zenaida Anamaira Luca. București: Paidea, 2002.

ŞTIINŢĂ:
ATKINS Peter, Amprenta lui Galileo. Cele 10 mari idei ale științei. Bucureşti: All, 2007.
BARROW John, Cartea infinitului. Scurta introducere în nemărginit, etern şi nesfârșit. Bucureşti: Humanitas, 2008.
BARROW John, Mic tratat despre nimic. Bucureşti: Tehnică, 2006.
BARROW John, Originea universului, trad. Alexandru David. Bucureşti: Humanitas, 2008.
CALVIN William, Cum gândește creierul, trad. Oana Munteanu. Bucureşti: Humanitas, 2006.
CREŢU Traian, Fizica – Curs Universitar. Bucureşti: Tehnică, 1996.
DAVIES Paul, Ultimele trei minute. Bucureşti: Humanitas, 2008.
EINSTEIN Albert, Cum vad eu lumea. Bucureşti: Humanitas, 2008.
EINSTEIN Albert, Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor. Bucureşti: Humanitas, 2008.
EINSTEIN Albert, The Meaning of Relativity. New Jersey: Princenton University Press, 1988.
FEYNMAN Richard, Despre caracterul legilor fizicii. Bucureşti: Pergament, 2006.
FEYNMAN Richard, QED - Strania teorie despre lumina si materie. Bucureşti: Pergament, 2006.
FEYNMAN Richard, Șase lecții ușoare, trad. Mihai Gavrilă, Oliviu Gherman. Bucureşti: Humanitas, 2007.
GREENE Brian, The Elegant Universe. New York: Random House, 2000.
GREENE Brian, The Fabric of the Cosmos. New York: Random House, 2005.
HART-DAVIS Adam, The Book of Time: The Secrets of Time, How It Works and How We Measure It, London: Mitchell Beazley, 2011.
HAWKING Stephen, A Brief History of Time. New York: Bantam Books, 1988.
HAWKING Stephen, A Briefer History of Time. New York: Bantam Books, 2008.
HAWKING Stephen, The Theory of Everything. Phoenix: Phoenix Books, 2005.
HAWKING Stephen, The Universe in a Nutshel. New York: Bantam Books, 2002.
HAWKING Stephen, Visul lui Einstein si alte eseuri, trad. Gheorghe Stratan. Bucureşti: Humanitas, 2005.
HEISENBERG Werner, Partea şi întregul. Discuții în jurul fizicii atomice, trad. Maria Titeica. Bucureşti: Humanitas, 2008.
KAKU Michio, Einstein’s Cosmos. London: Weidenfeld & Nicolson, 2004.
KAKU Michio, Introduction to Superstrings and M-Theory. New York: Springe, 1999.
KAKU Michio, Jennifer Trainer Thompson, Beyound Einstein. Oxford: Oxford University Press, 1995.
KAKU Michio, Physics of the Impossible. New York: Doubleday, 2008.
KUHN Thomas, Structura revoluțiilor științifice, trad. Radu J. Bogdan. Bucureşti: Humanitas, 2008.
LIVIO Mario, Ecuația care n-a putut fi rezolvata. Matematicieni de geniu rezolva limbajul simetriilor, trad. Mihnea Moroianu, Bucureşti: Humanitas, 2008.
LIVIO Mario, Este Dumnezeu matematician?, trad. Anca Florescu-Mitchell, Bucureşti: Humanitas, 2012.
LIVIO Mario, Secțiunea de aur. Povestea lui phi, cel mai uimitor număr, trad. Mihnea Moroianu, Bucureşti: Humanitas, 2012.
LOCKWOOD Michael, Labirintul timpului, Bucureşti: Tehnică, 2008.
PENROSE Roger, Mintea noastră… cea de toate zilele, trad. Cornelia şi Mircea Rusu, Bucureşti: Tehnică, 2006.
REES Martin, Doar șase numere, trad. Irinel Caprini. Bucureşti: Humanitas, 2008.
ROBINSON Andrew, Măsura lucrurilor, Bucureşti: Art, 2008.
SAGAN Carl, Cosmos. London: Abacus, 1995.
SEIFE Charles, Zero. Biografia unei idei periculoase, trad. Emilia Eremia. Bucureşti: Humanitas, 2008.
SINGH Simon, Big Bang – The Origin of the Universe. New York: Harper Collins, 2004.
SINGH Simon, Marea teoremă a lui Fermat, trad. Luiza Gervescu, Mihnea Moroianu. Bucureşti: Humanitas, 2012.
SMOLIN Lee, Three roads to quantum gravity. New York: Basic Books, 2002.
STEWART Ian, De ce frumuseţea este adevărul. O istorie a simetriei, trad. Irinel Caprini . Bucureşti: Humanitas, 2010.
STEWART Ian, Îmblânzirea infinitului. Povestea matematicii, trad. Narcisa Gutium. Bucureşti: Humanitas, 2011.
STEWART Ian, Numerele naturii. Ireala realitate a imaginaţiei matematice, trad. Gheorghe Stratan. Bucureşti: Humanitas, 2011.
SUSSKIND Leonard, Peisajul cosmic. Teoria corzilor şi iluzia unui plan inteligent, trad. Irinel Caprini. Bucureşti: Humanitas, 2012.
WEINBERG Steven, Descoperirea particulelor subatomice, trad. Irinel Caprini. Bucureşti: Humanitas, 2008.
WEINBERG Steven, The first Three Minute., New York: Basic Books, 1994.
WEINBERG Steven, Visul unei teorii finale, trad. Bogdan Amuzescu. Bucureşti: Humanitas, 2008.

TEOLOGIE ORTODOXĂ ŞI ŞTIINŢĂ:
FIRCA Iova, Cosmologia biblică şi teoriile ştiinţifice. Bucureşti: Anastasia, 1998.
ICĂ Ioan, Pr., Alexandros Kalomiros, Andrei Kuraev, Doru Costache, Sfinţii Părinţi despre originile şi destinul cosmosului şi omului. Sibiu: Deisis, 2003.
KALOMIROS Alexandros, Dr., De la Facere la Apocalipsa, Bucureşti: Lumea credinţei, 2005.
LEMENI Adrian, Adevăr şi comuniune. Bucureşti: Basilica, 2010.
LEMENI Adrian, Repere patristice în dialogul dintre teologie şi știință. Bucureşti: IBMBOR, 2007.
LEMENI Adrian, Teologie ortodoxa şi știință. Bucureşti: IBMBOR, 2007.
LUCA AL CRIMEEI, Sfântul, Puterea inimii, trad. Savga Evdochia, Bucuresti: Sophia, 2010.
NESTERUK Alexei, Light from the East: Theology Science and the Eastern Orthodox Tradition, Minneapolis: Fortress Press, 2003.
NESTERUK Alexei, Universul in comuniune, trad. Mihai-Silviu Chirilă. Bucureşti: Curtea Veche, 2009.
PETCU Lucian-Razvan, Pr., Cosmologia creștină şi teoriile fizicii moderne, București: Sophia, 2008.
PUHALO Lazăr, IPS, Dovada lucrurilor nevăzute. Ortodoxia şi fizica modernă, trad. Corina Stavinschi, Doina Ionescu. Bucureşti: XXI Eonul Dogmatic, 2005.

RELIGIE ŞI ŞTIINŢĂ:
ALEXANDER Denis, Creation and Evolution: Do We Have to Choose?. Oxford: Monarch , 2008.
ALEXANDER Denis, Ronald L. Numbers, Biology and Ideology from Descartes to Dawkins, Chicago: University of Chicago Press, 2010.
COLLINS Francis, DNA and the Revolution in Personalized Medicine, London: HarperCollins, 2010.
COLLINS Francis, The Language of God: A Scientist Presents Evidence for Belief. New York: Free Press, 2006.
HICK John, Noua frontiera a religiei şi ştiinţei, trad. Alexandru Anghel. Bucureşti: Herald, 2012.
McGRATH Alister, Dawkins' God: Genes, Memes, and the Meaning of Life. New Jersey: Wiley-Blackwell, 2004.
McGRATH Alister, The Dawkins Delusion? Atheist fundamentalism and the denial of the divine. London: SPCK, 2007.
McGRATH Alister, Why God Won't Go Away: Engaging with the New Atheism. London: SPCK, 2011.

ARTICOLE:
CIRA Călin Emilian, “Teoria evoluţiei şi creştinismul. Sunt ele incompatibile?”, Revista Tabor, anul V, nr. 8, noiembrie, pg. 34-38, 2011.

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos. Amin.

Poate reusiti in cele din urma sa renuntati la bolduire si sublinieri obsesive si mult obositoare ochiului !
Va multumim . . . !

În prealabil postat de cristiboss56

Poate reusiti in cele din urma sa renuntati la bolduire si sublinieri obsesive si mult obositoare ochiului !
Va multumim . . . !

Cam asa e, bolduitul aici pe forum aduce niscaiva necazuri ochilor nostri, am observat...
Ceva mai bland se dovedeste scrisul cu italice.
Nu stiu de ce supara boldul, poate din cauza contrastului prea violent intre griul acela aproape 100% si fondul foarte deschis. Contrastul mare oboseste ochiul, intr-adevar. or mai fi asi alte explicatii, insa ma alatur si eu rugamintii lui Cristian, sa folosim boldul doar cand e musai sa evidentiem un aspect pe care il consideram decisiv.

Cat priveste lista de carti propusa de Eugen, am de zis doua lucruri:
1) Sunt acolo adevarate bunatati, minunatii mari (dupa gustul meu). Frumoasa recomandare, Eugen! Multumesc!
2) Ofer un premiu de 5000 lire sterline celui care, in urmatorii 5 ani (vedeti ca nu pun presiune) le va citi pe toate si va face un rezumat de 2-3 pagini pentru fiecare...:)
Asta asa ca gluma. Intrucat chiar si pe alocuri, capitole sau fragmente mai mici, daca citim, cu vremea sigur ne vom imbogati sufleteste si vom trai ameliorari semnificative ale felului nostru de a trai crestineste. Inca o data multumiri, frate Eugen!

[glykys]

Pentru cei din Bucuresti, am gasit ceva interesant - un curs de vara, "Stiinta, religie si filosofie", pe tema Teism vs. Ateism.

Facultatea de Filosofie a Universității din București organizează, în perioada 3 – 7 septembrie 2012, cea de-a doua ediție a cursului de vară „Ştiinţă, religie şi filosofie”. Tema din acest an va fi „Teism vs Ateism”.
Acest curs organizat de Facultatea de Filosofie este un dialog între oameni de ştiinţă, teologi şi filosofi despre o problemă intelectuală şi de conştiinţă.
În cadrul întâlnirilor cursului de vară, vor fi dezbătute subiecte inedite, precum „Este creierul nostru construit pentru a-l percepe pe Dumnezeu sau pentru a-l produce pe Dumnezeu?” (prof. dr. Maria-Luiza Flonta, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Biologie) și „Credinţa – satisfacţie a intelectului sau virtute?” (preot prof. dr. Vasile Răducă, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Teologie Ortodoxă). În plus, se va organiza și o masă rotundă cu tema „Ce stă azi în centrul dezbaterii publice despre religie?”, moderată deprof. dr. Mircea Flonta (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie). Vor lua cuvântul, în primul rând, profesorii care prezintă expuneri, dar, de asemenea, sunt binevenite intervenţiile din sală.
Cursul de vară „Ştiinţă, religie şi filosofie” este deschis tuturor studenţilor şi absolvenţilor ai oricărei universităţi din ţară sau din afara ţării, precum şi elevilor din clasele a XI-a şi a XII-a. Numărul de locuri este de 150. Nu se percepe taxă de participare. La sfârşit, se vor oferi Diplome de participare.
Cei care doresc să urmeze acest curs sunt rugaţi să completeze Formularul de înscriere şi să-l trimită până la data de 15 august a.c. la adresa de e-mail: cursdevara2012@gmail.com. Ocuparea locurilor se va face în ordinea primirii solicitărilor de înscriere. Lista participanţilor va fi afişată pe site-ul facultăţii. La sfârşitul fiecărei săptămâni, vor fi adăugaţi noii solicitanţi, până la ocuparea tuturor celor 150 de locuri.
Mai multe informații despre cursul de vară „Ştiinţă, religie şi filosofie” se pot afla accesând programul evenimentului.


Iata si programul comunicarilor - http://topub.unibuc.ro/cursul-de-var...ofie%E2%80%9D/





Din pacate, e depasit deadline-ul, dar stiu ca sunt publice cursurile Universitatii...

[Eugen7]

În prealabil postat de ioan cezar

Cam asa e, bolduitul aici pe forum aduce niscaiva necazuri ochilor nostri, am observat...

Intr-adevar consider boldul aduce necazuri ochilor nostri fizici... dar aduce si mai mari necazuri ignorantei: teologice, stiintifice,filozofice.
Iertati-ma pentru neplacerile cauzate.

În prealabil postat de ioan cezar

Ceva mai bland se dovedeste scrisul cu italice.
Nu stiu de ce supara boldul, poate din cauza contrastului prea violent intre griul acela aproape 100% si fondul foarte deschis. Contrastul mare oboseste ochiul, intr-adevar. or mai fi asi alte explicatii, insa ma alatur si eu rugamintii lui Cristian, sa folosim boldul doar cand e musai sa evidentiem un aspect pe care il consideram decisiv.

Ma voi conforma solicitarilor dvs.

În prealabil postat de ioan cezar

Cat priveste lista de carti propusa de Eugen, am de zis doua lucruri:
1) Sunt acolo adevarate bunatati, minunatii mari (dupa gustul meu). Frumoasa recomandare, Eugen! Multumesc!
2) Ofer un premiu de 5000 lire sterline celui care, in urmatorii 5 ani (vedeti ca nu pun presiune) le va citi pe toate si va face un rezumat de 2-3 pagini pentru fiecare...:)
Asta asa ca gluma. Intrucat chiar si pe alocuri, capitole sau fragmente mai mici, daca citim, cu vremea sigur ne vom imbogati sufleteste si vom trai ameliorari semnificative ale felului nostru de a trai crestineste. Inca o data multumiri, frate Eugen!

Doamne ajuta frate Ioan Cezar.
Sa multumim Domnului si Sfintilor Sai.

Subscriu asertiunii dvs in ceea ce priveste studiul adecvat si consider ca daca ne organizam corespunzator vom gasi sponsori pentru a oferi premiul propus.

Consider intiativa dvs pertinenta in ceea ce priveste dialogul onest intre teologia ortodoxa si stiinta. Ignoranta (teologica, teopraxica, teognostica, stiintifica, filozofica) trebuie starpita... caci aduce moartea mintii (intelectului) si moartea duhovniceasca definitiva.

Dracovenia ateista (sustinuta de materialismul filozofic) este cumplita in zilele noastre (face fooooooarte multe victime in randul oamenilor) si demonii cu precadere isi concetreaza lucrarea lor draceasca in acest domeniu. Biserica este chemata sa raspunda corespunzator acestei realitati! Consider ca nu trebuie sa stam in defesiva, dimpotriva trebuie ca Biserica sa iasa la atac impotriva dracoveniei ateiste sustinuta de filozofia materialista, fara a face din stiinta o victima colaterala.

In acest sens consider pertinet (ba mai mult, consider imperios necesar) ca Biserica Ortodoxa trebuie sa adopte pozitia inechvoca Sfantului Luca al Crimeei care, geniu medical fiind, a stiut sa puna stiinta contemporana in slujba lui Hristos si a Sfintei Sale Biserici, cu harul Duhului Sfant.

Randurile de mai sus nu sunt simple vorbe... ci asteapta ecoul in inimile celor competenti (atat in domeniul stiintific cat si in cel teologic). Biserica este un "organism duhovnicesc", si consider ca este nevie nu doar de "pescari" iscusiti ci si de "vanatori" iscusiti care sa stie (luminat de harul Duhlui Sfant, intarit de Biserica si de Sfintii Parinti, dar si de studiu stiintfic adecvat) sa smulga oamenii inlantuiti giarele demonului ateist contemporan (ce se bazeaza in mare parte pe filozofia materialista dar nu exclusiv).

"Singurul lucru necesar ca raul sa triumfe este ca oamenii buni sa nu faca nimic."(Edmund Burke) Cu precizarea ca omanii buni sunt aceaia care renunta la voia lor proprie, la egosim, la egocentrism, la slava desarta si mandrie... pentru a lasa "loc" in ei lui Hristos Iisus ca sa lucreze...

Asadar sa luam aminte. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.

[cristiboss56]

Prin însuşi exerciţiul preoţiei sale, dacă nu mai întâi de toate la şcoala propriilor căderi şi neputinţe, preotul este un om avertizat prin experienţa concretă asupra amplorii căutărilor şi zbaterilor şi tatonărilor fiecărui suflet în parte, pe care le îmbrăţişează cu înţelegere. „Departe de noi gândul de a socoti ilegitime ezitările şi întrebările sufletului”, mărturiseşte în acest sens arhimandritul Sofronie. Fiecare om este o căutare. Dar, deopotrivă, fiecare om este o mântuire, constată părintele Rafail Noica, ucenicul arhimandritului Sofronie. Cu alte cuvinte, cu fiecare om în parte se poate naşte în lume soluţia unei căi unice de a-L câştiga pe Dumnezeu. Fiecare venit în lume este în potenţialitate un sfânt, fiind limpede că Dumnezeu nu cheamă pe nimeni să rateze veşnicia. Iar sfântul desăvârşeşte unicitatea persoanei, pentru că prin sfinţenie eu-l personal îşi sublimează şi împlineşte trăsăturile.
Taina aceasta a unicităţii fiecăruia dintre noi poate nu o pătrundem, sau nici măcar nu o conştientizăm cum că ar exista, preocupaţi fiind cu problemele curente şi presante ale vieţii. Oare însă e puţin lucru că acest „eu” care sunt nu se va repeta niciodată în istorie? Sau că aşa cum un părinte are mai mulţi copii şi nici unul nu este în plus, ci fiecare e inestimabil în parte şi îşi ocupă locul său unic, Dumnezeu Însuşi ne are pe toţi, o familie de copii în care fiecare este de neînlocuit? Şi ce doreşte Dumnezeu de la noi? Exact ce doreşte un părinte de la copiii săi: să crească mari şi să se împlinească. Să ajungă la vârsta şi la statura asemănării cu Părintele lor. De aceea nu-I putem da lui Dumnezeu doar o atenţie de tip intelectual sau o preocupare cu El din vârful buzelor. Pentru că unui Părinte nu-i putem răspunde în acest chip ieftin la investiţia de viaţă pe care o face în noi din momentul apariţiei noastre în lume. Pentru aceasta arhimandritul Sofronie situează răspunsul nostru faţă de Dumnezeu în plan fiinţial şi nu intelectual. Şi constată diferenţe, în sensul că „[...] atunci când unul așteaptă un răspuns în plan raţional şi e satisfăcut de el, altul, din contră, îl caută în ordinea fiinţei adevărate”. Or, aceasta din urmă este cea în care ne împărtăşim din viul propriu lui Dumnezeu. Este atunci când căutăm să fiinţăm prin împărtăşire din viaţa „Celui ce este”, Fiinţarea prin excelenţă.
Intelectualistul ratează întâlnirea cu Dumnezeu pentru că cere minţii ceea ce nu poate încape fără schimonosire şi pervertire. Mintea lui nu îngăduie să vadă că Dumnezeu nu poate fi forţat să intre în tiparul strâmt al judecăţilor sale, fie acestea cele mai înalte cu putinţă din punct de vedere omenesc. O astfel de minte este idolatră, pentru că Dumnezeu caricaturizat astfel este departe de Cine este El în realitate. Munca aceasta intelectuală este remarcabilă, este uriaşă, dar stearpă teologic.

„Pentru a răspunde exigenţelor minţii sale, raţionalistul înalţă sisteme teologico-filosofice extrem de complexe. Depune o muncă considerabilă, dacă nu pentru a demonstra, cel puţin pentru a expune şi dezvolta dialectic propria viziune asupra naturii lucrurilor. Nu arareori îşi consacră întreaga sa viaţă, toate puterile sale, darurile remarcabile, acestui scop. Dar, lucru ciudat, nu-şi dă seama că unor asemenea cercetări le lipseşte o temelie de nezdruncinat.”

Teologie înseamnă să te lepezi intelectual de cine crezi tu că este Dumnezeu ca produs exclusiv al minţii tale pentru a-L lăsa pe El Însuşi să se descopere inimii tale. Orice alt gest al demersului intelectual care vrea roadă teologică decât acela de a se lepăda de sine, de a-şi lua crucea sa (răstignirea minţii, iată începutul gândului duhovnicesc şi teo-logic) şi de a-I urma lui Dumnezeu este prea mic şi meschin faţă de Cine este Dumnezeu în realitate.


Asadar sa luam aminte !

[catalin2]

În prealabil postat de ioan cezar

Cat priveste lista de carti propusa de Eugen, am de zis doua lucruri:
1) Sunt acolo adevarate bunatati, minunatii mari (dupa gustul meu). Frumoasa recomandare, Eugen! Multumesc!
2) Ofer un premiu de 5000 lire sterline celui care, in urmatorii 5 ani (vedeti ca nu pun presiune) le va citi pe toate si va face un rezumat de 2-3 pagini pentru fiecare...:)
Asta asa ca gluma. Intrucat chiar si pe alocuri, capitole sau fragmente mai mici, daca citim, cu vremea sigur ne vom imbogati sufleteste si vom trai ameliorari semnificative ale felului nostru de a trai crestineste. Inca o data multumiri, frate Eugen!

Cred ca te referi la prima parte, cu carti ortodoxe, pentru ca in partea a doua e vorba de teoria evolutionista si Big-Bang. Si ar fi doar o pierdere de vreme, s-ar putea ca in cinci ani sa cada aceste teorii. :) Deja Big-Bang-ul e sub presiune, practic e pus sub semnul intrebarii din cauza descoperirii expansiunii accelerate a Universului.
Sunt si cateva lucrari despre evolutionismul teist, o eroare pe care au primit-o in ortodoxie prima data stilistii. Lucrarea lui Kalomiros sta la baza oricarei carti de evolutionism teist ortodox, Kalomiros era deja stilist cand a scris-o. Rarisimile carti ce trateaza evolutionismul teist in ortodoxie se bazeaza pe interpretari false, masluite, ale sfintilor parinti. Acesti autori, luandu-se dupa Kalomiros (si Puhalo i-a tinut partea, si el a devenit stilist la un moment dat, cand a fost exclus din ROCOR), dau citate din sfinti care ar arata ca acestia ar fi spus si ei de evolutionism. Total fals, parintele Serafim Rose i-a si raspuns detaliat lui Kalomiros si a rezultat o lucrare de baza in acest dimeniu. Iata de fapt ce spun sfintii parinti, exact invers decat ce vor sa arate evolutionistii teisti (e din cartea parintelui Serafim): http://www.hexaimeron.ro/Hexaimeron/Facerea.html
Parintele si numeste aceasta teorie ceea ce si este, o erezie.

Printre cartile date sunt si autori care scriu impotriva ecestor doua teorii, ca acel parinte de la Draganescu si Adrian Lemeni. Reprezentative pentru invatatura ortodoxa adevarata sunt cartile parintelui Serafim Rose care a tratat si evolutionismul, si evolutionismul teist. Cartea impotriva evolutionismului am citit-o mai demult pe sfaturiortodoxe.ro, mai sunt si alte carti despre evolutionism acolo: http://www.sfaturiortodoxe.ro/teoria-evolutionista.htm
Intre timp stiinta a evolutat si mai mult, cazand una cate una dovezile evolutionismului.

P.S. Mai e o problema, parerea mea e ca cine se apuca sa citeasca teologie inalta cand nu a ajuns la acel nivel si nu are o baza a invataturii ortodoxe inteleasa nu face decat sa isi creasca mandria, crezand ca ajuns teolog. Pentru noi catehismul si vietile sfintilor sunt baza, ca si lucrari de baza ale sfintilor, deoarece noi suntem la nivelul de jos, multi ortodocsi nici nu au ajuns sa inteleaga catehismul si au o invatatura gresita luata din ecumenism (adica protestanta).

[cristiboss56]

În prealabil postat de catalin2

P.S. Mai e o problema, parerea mea e ca cine se apuca sa citeasca teologie inalta cand nu a ajuns la acel nivel si nu are o baza a invataturii ortodoxe inteleasa nu face decat sa isi creasca mandria, crezand ca ajuns teolog. Pentru noi catehismul si vietile sfintilor sunt baza, ca si lucrari de baza ale sfintilor, deoarece noi suntem la nivelul de jos, multi ortodocsi nici nu au ajuns sa inteleaga catehismul si au o invatatura gresita luata din ecumenism (adica protestanta).

Si ca sa fiu in ton cu unii de pe aici ,consider ca prin acesta postare "ati pus degetul pe rana" domnule Catalin.
Subscriu asertiunii dvs.

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos. Amin.

[Demetrius]

În prealabil postat de cristiboss56

Si ca sa fiu in ton cu unii de pe aici ,consider ca prin acesta postare "ati pus degetul pe rana" domnule Catalin.
Subscriu asertiunii dvs.

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos. Amin.

Oare vorbiți de așchii sau de bârne?

Doamne ajută!

[Mihnea Dragomir]

Am găsit ceva foarte ontopic. Iată piatra de mormânt a lui Wernher von Braun, tăticul misiunilor Apollo de la NASA, care a lucrat şi la primele proiecte de trimitere a sondelor pe Marte:



Trimiterea la Ps 19.1 (corespunde Psalmului 18.2 în numerotare catolică): Cerurile spun slava lui Dumnezeu şi facerea mâinilor Lui o vesteşte tăria (caeli enarrant gloriam Dei et opus manus eius adnuntiat firmamentum).

Văzând credinţa unor asemenea oameni, care nu au fost exploratori prin almanahe, ci adevăraţi cercetători ai spaţiului cosmic, îţi spui: iată cum adevărata ştiinţă duce la credinţă !

[Mihnea Dragomir]

"Naşterea este mai sigură decât avortul", este concluzia unui nou studiu (care, dealtfel, confirmă studii mai vechi). Sursa.