Pomelnicul de la Sfanta Liturghie

[zaharia_2009]

Subiectul este frumos si vast , pretind la o mai ampla discutie .
Dar sa retinem , nu vorbim de cei care se pocaiesc ci din contra !
Este frumos din punctul de vedere al smereniei si al cuminteniei pe care trebuie sa il aibe orice om serios, matur sau aproape matur fata de realitatile fundamentale ale existentei .
Orice om care voieste el sa vina spre dumnezeire, care macar gindeste la asa ceva , care macar isi pune el singur sandalele in picioare , pt. a-L intimpina pe Dumnezeu, si pt. care de acolo in colo Dumnezeu insusi il leaga la incaltari si face toti ceilalti pasi spre intimpinare, este bineplacut si primit la pieptul Lui.
Despre/pentru orice om care face macar putin din cel mai putin act de acceptare si de vointa in legatura cu Dumnezeu , El se bucura, il iarta si il primeste.
Dumnezeu, stim, ca celor mindri le sta impotriva iar pe cei supusi/ascultatiori ii miluieste.
Nu este vorba aici de cei care fie ca seamana sau nu cu "Tilharul milostiv si smerit" se pocaiesc citusi de putin,ci de cei care nu au treaba cu El, asa precum am amintit deja !
Daca tu prin vointa ta esti in ruptura cu Dumnezeu ... ce mai vrei ?
Care este definitia , simpla sau nu, a pacatului ? A nu face voia lui Dumnezeu si a te rupe/despartii astfel constient si voluntar de El.
Hristos sta si bate la usa inimii oricarui om , dar El nu intra decit daca i se deschide . Dumnezeu nu desconsidera , nu anuleaza vointa noastra.
Ati vazut vreun om care sa nu vrea sa lucreze la "Drumuri si poduri" si aceia de acolo sa ii dea salariu ?
Ati vazut vreun scolar sau student care sa nu se prezinte la scoala sau la examene si profesorii sa il treaca ? Ati vazut vreun bolnav, fie el si de cancer, care sa nu mai vrea sa mearga la medic si sa vina medicul in mod fortat acasa la el , ca sa il vindece ?
Sau orice alta asemanare este valabila !
Eu nu am vazut niciodata asa ceva si stiu sigur ca nici Dumnezeu nu face nimic impotriva vointei oamenilor !
Ba mai mult , procedind la a trece pe pomelnicul pt. Sf. Liturghie oameni care sunt indiferenti sau impotriva lui Dumnezeu , nu ca nu au nici un folos , dar cei care fac acest pacat si neascultare canonica fata de ceea ce este "Raiul pe pamint", adica Sf. si dumnezeiasca Liturghie, se pot supune la tot felul de ispitiri si incercari .
De ce asa?
Pt. ca pt. cutezanta/mindria ta si pt. pacatul tau de a trece peste cinstirea deosebita a celei mai taine dintre tainele dumnezeirii, tu sa patimesti ca sa te indreptezi , sa cauti ca de acum in colo sa afli si sa cinstesti si mai "deosebit" , cu mai multa profunzime si traire ce insemneaza Sf. Liturghie si sa nu mai indrasnersti nici o data sa aduci cel mai mic afront lui Dumnezeu , tocmai in casa lui, tocmai in timpul celei mai grandioase/slaviri si slujiri a Lui.
Pt. ca pt. atita mindrie si cutezanta Dumnezeu iti va sta, de la un moment dat, impotriva, din ce in ce !

Spuneam ca subiectul este mai vast si are multe aspecte de discutat, lucru insa pe care nu il putem face aici .
Dar citind zilnic, cu mare atentie, Psaltirea si concentrindu-ne din ce in ce mai mult asupra textului/rostirilor din timpul/cadrul Sf. Liturghii ne vom lamuri si vom intelege mult mai bine ce este defapt Sf. Liturghie. Adica, persistind cu acrivie in acest exercitiu de nevointa vom culege si fructele binemirositoare de la un anumit moment dat !
Este adevarat inasa si ca Dumnezeu este mult milostiv si milosird , mult iertator si ingaduitor dar asta nu trebuie sa ne creeze confuzii de intelegere si de credinta ci sa respectam insasi poruncile Domnului (a se vedea cu deosebire cuvintul Psaltirei) pt. a nu sfirsi , subtil si prin sofisme, in APOCATASTAZA... cind El ii iarta pe toti si totul devine numai o miere si un lapte si se amesteca binele cu raul , virtutea cu pacatul , nevointa cu indiferenta, ascultarea cu nesupunerea, smerenia, cu mindria,etc... socotind astfel ca Dumnezeu este un fel de fraierica indulgent si pina la urma totul va fi OK.
Ce ? Nu ati auzit pina acum sau chiar nu ati vazut pina acum si minia lui Dumnezeu ??? Sau nu se cheama el si "Dreptul Judecator' ?
In schimb nici o carte sau carticica , sfinta sau nu, nu il numeste pe El "Marele Indulgent" , deoarece chiar nu este asa ! Sa luam bine seama !!!
Iubirea si iertarea lui Dumnezeu nu are rostul de a ne face sa raminem sau sa persistam in necredinta si indiferenta ! Adica noi ii pomenim pe respectivii la tot felul de slujbe dar ei tot in starea de neascultare/necredinta le place sa traiasca, iar de Dumnezeu nici nu vor sa auda !
Sa nu amestecam lucrurile !
Sa ne ferim de inovatii si de lejeritate in credinta . Daca avem dubii in ceea ce priveste modernismul, inovatiile si relaxarea duhovniceasca , atunci sa ne gindim ca sfintii nu au ajuns sfinti pina ce nu s-au nevoit din ce in ce mai mult si mai bine in poruncile lui Dumnezeu si nu in parerile lor personale sau indiferenta... nemaivorbind de statul impotriva !
Sa avem deci modele de credinta si vietuire pe eroii credintei noastre, pe sfinti, si nu pe modernistii elitisti si intelectualisti in ale teoliogiei care cu sau fara de voie dau tot felul de interpretari nastrusnice fie canoanelor fie altor carti sfinte, fie chiar traditiei dar care astfel defapt smintesc !
Cheia mintuirii si a intoarcerii acasa (in Rai, de unde am fost alungati) este ascultarea desavirsita si implinirea poruncilor si nicidecum mindria , sub orice forma ar exista ea in noi . Cu mindria si nesupunerea/razvratirea mergem drept in ... stiti voi unde !!

[Iliana]

Buna ziua. Intervin si eu deoarece eram putin nelamurita in acest sens si, din pacate, am ramas tot nelamurita. Eu nu am intrebat duhovnicul, recunosc, dar, din ce stiu eu asa, de la oameni si din ce am citit (carti ale Sf. Parinti etc) mi-am facut o parere si anume ca e bine sa ne rugam pentru toti cei din familie, prieteni care nu-l cunosc pe Dumnezeu, tocmai pentru ca-i iubim si le dorim sa-L cunoasca si sa se intoarca la dreapta credinta. Spunea cineva ca daca nu poti vorbi cu copiii sau cu parintii tai despre Dumnezeu, vorbeste cu Dumnezeu despre ei! Cum am putea sa vorbim cu Dumnezeu despre ei decat in rugaciune? Iar a-i trece pe pomelnic eu asa am crezut ca e pentru a ne ruga pentru ei (sau mai bine zis pentru a se ruga Biserica pentru ei). Iisus a venit in lume pentru cei pacatosi nu pentru cei drepti, nu? Cei care sunt in dreapta credinta, care se spovedesc si impartasesc, merg la Biserica, aceia nu prea au nevoie de rugaciunea noastra, a celorlalti, nu-i asa? Eu raman la parerea ca trebuie sa ne rugam, mai ales pentru cei care sunt in nelamurire, in necredinta, sa-L rugam pe Dumnezeu sa-i lumineze si pe ei, sa-i intoarca la dreapta credinta. Spunea cineva ca e foarte importanta rugaciunea pentru altii, chiar mai importanta decat rugaciunea pentru tine insuti, ca e cea mai buna pregatire pentru impartasanie. Gresesc? Doamne Ajuta tuturor!

[zaharia_2009]

In legatura cu a crede ca a te ruga pt. altii poate fi citusi de putin, infim de putin , mai important sau mai benefic decit a te ruga pt. tine si a-ti vedea hotarit de ciltii tai cu pacate , am sa spun o povestioara !

Un crestin care se spovedea de mai multa vreme la un parinte imbunatatit prinde din zborul vorbariei oamenilor ca a te ruga pt. altii este un fapt tare insemnat, este semn de multa nevointa , este semn de buna milostenie si a fost impresionat.
Dupa un timp , a auzit iarasi din vorbele oamenilor cum ca "mintuirea oamenilor este impreuna" , a unora cu ceilalti si nu izolata, si a concluzionat ca : mare adevaruri am aflat ; cum de 'oi fi fost eu strain de aceste mari fapte pina acum . Trebuie sa ma apuc de acum si eu de asemenea nevointe , trebuie sa fac si eu ceva cu adevarat insemnat pt. credinta mea si pt. aproapele meu .
In scurta vreme s-a dus la duhovnic , l-a cercetat despre asemenea fapte si in final i-a cerut binecuvintare sa se roage si el pt altii .
Duhovnicul insa i-a raspuns : nu ! Sa nu faci asta !
Atunci crestinul s-a intristat asa de tare deoarece se vedea oprit de la a implini fapte bune si marete . S-a intristat mult si in primele clipe, din surprindere, a crezut ca parintele este un inselat, ca nu judeca bine, ca se intimpla ceva nefiresc cu el.
Dupa ce se departa citiva pasi de duhovnic se intoarse si il intreba : parinte, da' de ce sa nu fac eu asta ? Ce este gresit aici ? Ori fac vreo greseala si ma dau singur in mina ispititorului daca procedez astfel ? Care este adevarul ?
Duhovnicul l-a ascultat cu rabdare si blindete si i-a raspuns : mai frate , tu ai terminat cu pacatele tale ? Gata ? Te-ai si mintuit ? Tu nu sti cite pacate am scos la iveala la spovedanie din tine? Nu sti au oare ca tot cazi periodic in aceleasi pacate , care de mult ce te-au robit ti-au devenit deja patimi ? Nu sti ca tu insuti nu te-ai curatat nici pe jumatate de pacatele si caderile tale si tu voiesti sa te lasi pe tine mai prejos si sa te rogi mai mult pt. altii ? Doctore, vindeca-te intii pe tine si abia apoi pe altii ! Te increzi ca deja gata, ai terminat cu tine ?
Ba tu, sa te ocupi din ce in ce mai mult cu rugaciunea pt. tine , sa te zelesti si mai mult de acum incolo ca sa te despatimesti , sa pastrezi toata ziua tacerea si sa te rogi neincetat pt. tine , sa te rogi si mai mult pt. tine pt. ca Dumnezeu sa iti dea putere sa postesti si mai mult , sa lenevesti si mai putin, sa nu mai fi ranit atunci cind vezi frumusete straina, sa fi si mai ascultator si supus tuturor carora le esti dator supunere si ascultare, sa te rogi si mai mult pt tine pt. ca Dumnezeu sa se indure si sa se milostiveasca spre tine ca sa nu mai fi clevetitor , birfitor , judecator al aproapelui . Roaga-te deci si mai mult pt. mintuirea ta ! Au nu ai auzit ca exista multime de calugari imbunatatiti care-si pling pacatele pina la adinca batrinete ... auzi, care isi pling propriile lor pacate pina inchid ochii ? Si tu gata , vrei sa te rogi ca preotii liturgisitori , pt. pacea lumii, pt. aproapele, pt. dusmani, pt. vrasmasi, pt iertarea pacatelor tuturor ? Nu intelegi tu oare ca aceasta este o mindrie tare bine ascunsa ? Ocupa-te deci de tine cu mult sirg si cind vei ajunge imbunatatit, atunci, sa te rogi si pt altii !
Si astfel crestinul a plecat de la scaunul duhovnicului luminat si intelegind ca in mocirla de pacate pina la git fiind nu are cum sa incerce sa mai faca si valuri deoarece despatimirea cere mult de tot timp iar viata este uneori mult prea scurta .

Asadar, intre cele 2 laturi , sau extreme, de a privi rugatul pt. altii ca o mareata virtute si ca vai ce mai facem noi rugindu-ne pt. ascestia (adica mindrie crasa si soioasa rau de tot !) si a nu ne ruga decit dupa despatimire (povestea relatata are un tilc si o aplicare clara si precisa ) eu sunt convins ca trebuie sa tinem o dreapta socoteala, trasata de duhovnic, si sa nu exageram sau sa ne entuziasmam pe te miri ce motive ieftine .
Adica , ne rugam mult de tot si mai in totdeauna pt. noi si pe ceilalti ii pomenim alaturi de noi .
Doar daca aproapele se afla intro stare grea rau sau deja este sub umbra mortii , atunci situatia devine una speciala si vom face in mod separat rugaciune pt. acestia fie induividual fie alaturi de altii.
Deci sa nu uitam masura de dreapta socoteala si buna rinduiala in toate lucrurile !

[bluester]

povestirea domnului Zaharia mi-a adus aminte de Sf. Serafim de Sarov : "Dobandeste pacea, si mii de oameni din jurul tau se vor mantui"

[danabt]

Multumim pentru povestioara, domnule Zaharia! Mie imi este de mare folos. Doamne ajuta!

Multumesc Zaharia, foarte bine venite si documentate interventiile tale, nu m-am gandit la multe din acele aspecte pe care le-ai mentionat tu acolo... eu vroiam musai sa inteleg de ce nu trebuie sa-i pun la Sfanta Liturghie. Duhovnicul mi-a spus sa-i trec la alte slujbe, Acatiste, Sfantul Maslu, Psaltire.

Parintele Porfirie invata pe toata lumea sa se roage mai mult pentru altii decat pentru sine:
„Să vă rugaţi mai mult pentru ceilalţi decât pentru voi înşivă. Spuneţi 'Doamne Iisuse Hristoase, miluieşte-mă' şi să aveţi înlăuntrul vostru întotdeauna pe ceilalţi. Toţi suntem pruncii aceluiaşi Părinte, suntem toţi una; de aceea atunci când ne rugăm pentru ceilalţi să spunem 'Doamne Iisuse Hristoase, miluieşte-mă' şi nu 'miluieşte-i'. Astfel îi facem una cu noi înşine.Rugăciunea pentru ceilalţi ce se face în mod delicat şi cu adâncă dragoste, este ferită de interes personal şi are mare folos duhovnicesc. Il umple de har şi de bucurie pe cel ce se roagă, dar umple de bucurie şi pe cel pentru care se roagă, îi aduce harul dumnezeiesc.”


Alexis Homiakov, intr-o carte care i-a placut mult lui Rafail Noica („Biserica este una”), spunea asa:
„sangele Bisericii este o rugaciune reciproca si respiratia ei este lauda dumnezeiasca (...) Sa nu spui: 'ce rugaciune pot sa fac eu pt cel viu sau pt cel mort, cand rugaciunea mea nu este indeajuns nici macar pt mine?' Caci daca nu stii sa te rogi, de ce te-ai ruga pt tine? Dar in tine se roaga Duhul iubirii -cf. Romani 8,26-”.

Nu mai imi amintesc acum alte exemple concrete, dar in general toti parintii Bisericii pe care i-am citit accentuau foarte mult rugaciunea pentru aproapele, indiferent de nivelul dezpatimirii/impatimirii....mai dau un ultim exemplu cat se poate de elocvent:

Sofronie Saharov - „Cand va rugati, rugati-va pentru toti si pentru fiecare in parte. Si adaugati: 'Pentru rugaciunile lor, miluieste-ma si pe mine'. Astfel, in mod treptat, constiinta voastra se va elibera de patimi.”

[catalin2]

La Sfanta Liturghie nu e doar o rugaciune, e o slujba deosebita, de aceea nu se pot pomeni toti pentru care vrem sa ne rugam. Pentru astfel de rugaciuni sunt Acatistele, Sfantul Maslu, eventual dezlegarile, etc. Preotul ne spunea ca la proscomidie e ca un fel de impartasire, iar la impartasire stim ca nu se da dezlegare la toti.
Citez: "Sfânta Liturghie – este pomelnicul de vii şi de morţi care se pomeneşte în taină de către preot la rânduiala proscomidiei din cadrul Sfintei Liturghii;"
"pe pomelnic se trec numai ortodocşii practicanţi (cei care se spovedesc şi participă regulat la Sfânta Liturghie), pentru că harul lui Dumnezeu nu lucrează împotriva voinţei libere a necredinciosului;"
Pentru cei care au probleme cu credinta ne rugam sa ii lumineze sa vada adevarul.

[Demetrius]

În prealabil postat de catalin2

... "pe pomelnic se trec numai ortodocşii practicanţi (cei care se spovedesc şi participă regulat la Sfânta Liturghie), pentru că harul lui Dumnezeu nu lucrează împotriva voinţei libere a necredinciosului;"
Pentru cei care au probleme cu credinta ne rugam sa ii lumineze sa vada adevarul.

1-Dumnezeu modifică realitatea care, la rândul ei, modifică voința liberă a fiecăruia, deci lucrează împotriva voinței libere.

2-Nu-mi vine a crede că Dumnezeu nu lucrează pentru mântuirea oricui, indiferent de voința lui ”liberă”:
15. Dacă lucrul cuiva se va arde, el va fi păgubit; el însă se va mântui, dar aşa ca prin foc.(1Cor3,15)

2-Pavel(Saul) este un alt exemplu de acțiune împotriva voinței libere a oricui.

[anita]

În prealabil postat de catalin2

La Sfanta Liturghie nu e doar o rugaciune, e o slujba deosebita, de aceea nu se pot pomeni toti pentru care vrem sa ne rugam. Pentru astfel de rugaciuni sunt Acatistele, Sfantul Maslu, eventual dezlegarile, etc. Preotul ne spunea ca la proscomidie e ca un fel de impartasire, iar la impartasire stim ca nu se da dezlegare la toti.
Citez: "Sfânta Liturghie – este pomelnicul de vii şi de morţi care se pomeneşte în taină de către preot la rânduiala proscomidiei din cadrul Sfintei Liturghii;"
"pe pomelnic se trec numai ortodocşii practicanţi (cei care se spovedesc şi participă regulat la Sfânta Liturghie), pentru că harul lui Dumnezeu nu lucrează împotriva voinţei libere a necredinciosului;"
Pentru cei care au probleme cu credinta ne rugam sa ii lumineze sa vada adevarul.

Pomenirea la Proscomidie e ceva deosebit si pentru asta se vorbeste cu preotul ,se face pomelnic separat.
Dar cel care injura nu poate fi trecut la sf.Liturghie ,chiar daca este cununat .
la fel ateii care sunt asemenea ereticilor.
Sa nu ne gandim ca ei sunt lipsiti de pomeniri ,ii pomenim la Psaltire ,la Acatist ,la Sf.Maslu
Prin aceste pomeniri in sufletul lor se produc transformari benefice ,dar aceasta in timp.
Parintele Cleopa spunea ca postul si milostenia sunt aripile rugaciunii ,o ajuta sa se ridice la cer.
Sa nu ne inchipuim ca daca suntem nemilostivi ,nemilosi cu cei in nevoi vom avea un raspuns de la Dumnezeu