Creatie versus evolutie

[Eugen7]

Sfantul Luca al Crimeei - Puterea inimii (Duh Suflet Trup)

Link direct pentru fisier in format HTML:
http://ia700801.us.archive.org/18/it...reaInimii.html

Link direct pentru fisier in format PDF:
http://ia600805.us.archive.org/21/it...ereaInimii.pdf

"Plantele, cu întreaga lor făptură, percep cu aviditate (pasiune, lăcomie) lumina, aerul, umiditatea, de care depinde întreaga lor viaţă. Ele se bucură de vânt, de lumină, de rouă, de ploaie, deci simt izvoarele lor de viaţă. De ce dar să nu admitem că ele percep şi simt viu aceste izvoare ale vieţii şi ale bucuriei lor - foarte probabil, în mod absolut diferit decât omul sau animalele, care nu au nevoie necondiţionată de lumină ca plantele? Plantele, poate mult mai intens decât animalele, simt caracteristicile cele mai fine ale solului, în care atât de bogat sunt ramificate rădăcinile lor, de care, la fel ca şi de lumină și de aer, depinde viaţa lor. Ştim noi oare cât de selectiv îşi aleg din sol diferite plante substanţele hrănitoare necesare anume lor şi nu altor plante? Oare nu este neîndoielnic că, pentru aceasta, plantele trebuie să fie înzestrate cu o sensibilitate aparte, care le lipseşte animalelor şi oamenilor? (Fechner. Gustav Theodor Fechner a trăit între anii 1801-1887 şi a fost un psiholog german. El este fondatorul psihofizicii).


„Nu trebuie să considerăm nervii drept un substrat indispensabil vieţii duhovniceşti. Corzile sunt «nervii» viorii şi ai pianului. Însă şi fără să aibă strune, instrumentele de suflat produc o muzică minunată. Plantele nu au un sistem nervos vegetativ - fără de care la om şi la animalele superioare este imposibilă desfăşurarea proceselor de digestie, respiraţie, metabolice - şi totuşi, aceste procese au loc şi la plante” (Fechner).

Dacă întoarcem o frunză de viţă de vie cu partea inferioară către lumină, atunci ea se va răsuci cu îndârjire ca să expună la lumină partea sa superioară.

Instinctele de mişcare sunt uimitoare la plantele căţărătoare. La început, planta creşte în înălţime, apoi îşi îndoaie [îndreaptă] tulpina pe orizontală şi descrie un cerc, căutând sprijin. Cu cât mai lungă creşte tulpina, cu atât mai larg este cercul pe care îl descrie, iar dacă planta nu îşi află sprijin, înaintează mai departe. În cele din urmă, tulpina nu mai rezistă propriei sale greutăţi, cade pe pământ şi începe să se târască, în căutarea unui nou suport pentru căţărare. Însă şi în acest caz se conduce după principiul selectivităţii, căci planta nu se va înfăşură în jurul suporturilor anorganice sau organice moarte, ci întotdeauna în jurul plantelor vii, de care se încolăceşte cu aviditate (lăcomie), căci rădăcinile sale aflate în pământ vor muri repede şi ea se va lipsi de hrană, pe care mai târziu o va absorbi prin papile din planta pe care se caţără.

Sunt cunoscute manifestările de somn ale plantelor, când frunzele se îndoaie sau se pliază, florile îşi pleacă [înclină] corola şi se închid. Minunat sunt coordonate mişcările pistilului unor flori pentru fecundarea cu polen.
[...]
De la clasa protozoarelor se RAMIFICA două lumi grandioase de fiinţe vii: ale PLANTELOR şi ale ANIMALELEOR. Complexitatea lumii vegetale a ajuns până la forme uimitoare, ca florile minunat mirositoare, palmierii şi chiparoşii eleganţi, măreţii cedri de Liban, stejarii puternici şi arborii sequoia, care trăiesc până la trei mii de ani. Comparativ cu acestea, par cu totul neînsemnate forme primitive ca polipii, holoturiile (castraveţii de mare), stelele de mare şi viermii, şi ar fi ciudat să recunoaştem însufleţirea acestor forme inferioare de viaţă animală, dar cu toate acestea să nu recunoaştem însufleţirea formelor vegetale superioare sau chiar grandios organizate.

Este cu totul neîndoielnic că întreaga lume vegetală şi animală e înzestrată cu darul primordial al Duhului Sfânt - duhul vieţii."
LUCA AL CRIMEEI, Sfântul, Puterea inimii, trad. Savga Evdochia, Bucuresti: Sophia, 2010., pag 74-77

Asadar sa luam aminte.
Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos. Amin.

[Eugen7]

1) "Creaţie sau evoluţie. Trebuie să alegem?" a lui DENIS R. ALEXANDER, director al Faraday Institute for Science and Religion, membru al St. Edmund College la Universitatea Cambridge, doctor în biologie moleculară, a fost conducătorul Programului de Imunologie Moleculară şi directorul Laboratorului pentru semnalizarea şi dezvoltarea limfocitelor la Babraham Institute, Cambridge.
"In lucrarea sa, cele două teorii dominante ale originii vieţii, creaţionismul şi evoluţionismul, sunt abordate separat şi exemplificate cu argumente ştiinţifice, dar şi teologice, autorul demonstrând că ele nu sunt complet străine una de cealaltă şi că viitorul le va aduce laolaltă în explicarea apariţiei Pământului şi a omului."
http://www.curteaveche.ro/Creatie_sa...alegem_-3-1100
http://www.curteaveche.ro/module-Pag...pid-1100.phtml
http://www.guardian.co.uk/commentisf...gion.evolution

2) "Limbajul lui Dumnezeu - Un om de ştiinţă aduce dovezi în sprijinul credinţei" a lui Francis S. Collins. "Credinţa, aşa cum o demonstrează Collins, nu este duşmanul raţionalităţii ştiinţifice, ci complementul ei perfect. Acest remarcabil testament personal al directorului Proiectului Genomului Uman îi va surprinde pe unii, îi va încânta pe alţii şi va aduce o contribuţie durabilă la marea cultură a înţelegerii umane."
http://www.curteaveche.ro/Limbajul_l...redintei-3-863

3) "Dawkins: o amăgire? - Fundamentalismul ateu şi negarea divinului" autori fiind Alister McGrath, Joanna Collicutt McGrath.
Joanna Collicutt McGrath a studiat psihologia experimentală la Oxford, apoi s-a specializat în neuropsihologia clinică, după care a studiat teologia creştină, specializându-se în studiile biblice.
Alister McGrath este în prezent profesor de Istorie a Teologiei la Universitatea Oxford şi cercetător asociat principal la Colegiul Harris Manchester. Principalul său domeniu de interes îl constituie istoria gândirii creştine, în special relaţia dintre ştiinţele naturii şi credinţa creştină.
http://www.curteaveche.ro/Dawkins_o_...vinului-3-1071

[Eugen7]

Teologia ortodoxa contemporana academica, fidela metodologiei patristice afirma ca umanitatea apare ca „depunere seminală” anterior omului istoric, fiind „plantată” inca din momentul intial al existentei universului, de catre Creator în creaţie (omul trebuind astfel sa "rasara" la momentul potrivit conform vointei divine), .

N. A. Matsoukas enunţă, totodată, „datoria” îmbinării elementelor revelate cu teoriile ştiinţifice ce pot descrie doar modul de functionare al universului (inclusiv fiziologia organismelor):

"În ceea ce priveşte tema cum a avut loc actul creaţiei, Sfântul Vasile cel Mare şi Sfântul Grigorie al Nyssei prezintă opinii remarcabile, care după analogie (şi numai după analogie) prezintă asemănări cu poziţiile contemporane ale evoluţioniştilor.

În cunoscutele faze ale creaţiei, diferitele specii nu au fost create de la început cu forma lor de astăzi, ci au provenit din depunerile seminale pe care lucrarea creatoare a lui Dumnezeu [nota de subsol 146] le-a depus în pământ.

Prin urmare, la acest punct Sfântul Vasile cel Mare introduce teoriile ştiinţifice ale epocii lui şi le altoieşte funcţional cu relatările Genezei.

Consecvent liniei sale că acel cum al creaţiei se lărgeşte prin cercetare şi nu aparţine cunoaşterii harismatice a inspiraţiei, completează într-un mod foarte interesant informaţiile pe care le ia din Sfânta Scriptură. Această îmbinare are datoria să fie făcută de către orice teologie contemporană şi să nu se grăbească să condamne teoriile oamenilor de ştiinţă." (N. A. Matsoukas, Teologie dogmatică şi simbolică, vol. II, Expunerea credinţei ortodoxe, trad. N. Deciu, Ed. Bizantină, 2006, p. 127-128).

Teologia dogmatica si simbolica. Volumul II - Expunerea credintei ortodoxe - Nikolaos Matsoukas
http://www.librarie.net/carti/127598...laos-Matsoukas

De retinut ca stiinta (studiul universului prin observatie si rationament) ofera doar date ce trebuiesc explicate (interpretate) pentru a li se conferi un sens.
Din nefericire filozofia materialista a "acaparat" rezultatele stiintei si sustine exclusivitatea interpretarii acestor date.

Teologia contemporanta, trebuie sa fie fidela celei patristice (care cunostea paradigma stiintifica a vremii respective cand la "moda" era geocentrismul ca model functional pentru univers, insa desi accepta acel model functional pentru univers, nu sustinea infailibilitatea acelei paradigme stiintifice geocentriste) si sa dea un sens datelor stiintifice din prisma teologica ortodoxa conform careia Hristos Iisus este centrul si scopul creatiei (evident spiritual si nu spatio-temporal) iar antroplogia nu poate fi limitata doar la viata biologica intrucat ontologia umana este bazata pe viata duhovniceasca.

[Eugen7]

"Arhiepiscopia Ortodoxa Romana a Germaniei, Austriei si Luxemburgului":
Teoria evoluţiei şi creştinismul. Sunt ele incompatibile? (Călin Emilian Cira)
Revista Tabor, anul V, nr. 8, noiembrie 2011, pg. 34-38
http://cbrom.de/ro/spiritualitate/ar...-incompatibile

"Relaţia dintre teoria evoluţiei şi teologie cunoaşte mai multe dimensiuni.
Astfel există poziţii contrare faţă de teoria evoluţiei care provin în general din zona fundamentalismului literalist neoprotestant. Teoria evoluţiei de asemenea este folosită în mod ideologizat contra religiei de către fundamentalimul ateu.

O altă dimensiune este aceea care susţine că între aceste două domenii nu există nici o legătură în cadrul evoluţionismului agnostic.

Ultima perspectivă (creationista), a evoluţionismului teist (creationist), consideră însă că poate exista un dialog fructuos între biologia modernă şi teologie. Această viziune nu vorbeşte de conflict sau de indiferenţă ci de îmbogăţire reciprocă. Astfel din punct de vedere teologic avem de a face cu un Dumnezeu smerit care respectă şi ghidează în mod discret evoluţia lumii.O astfel de viziune poate fi susţinută pe baza descoperirile ştiinţifice deoarece avem de a face cu un univers inteligibil şi care permite apariţia vieţii:
[…],, ştiinţa modernă a demonstrat că Natura este ordonată, complexă, uşor de exprimat în limbaj matematic şi inteligibilă <<până în cele mai mici particule>>, atât cât o pot discerne instrumentele şi tehnicile noastre. În locul <<atomilor>> noţionali, absolut simpli, am descoperit o <<grădină zoologică a particulelor>> extraordinar de complexă, frumoasă şi supusă rigorilor matematice din Modelul Standard al fizicii, plutind la limita existenţei şi inteligibilităţii (aşa cum Aristotel a prezis acum mult timp în doctrina sa privind materia primară). Iar această ordine, complexitate şi inteligibilitate se manifestă şi la nivel macroscopic.

Observăm că există o ierarhie teleologică şi un lanţ de emergenţă pornind de la fizica cuantică, care dă naştere chimiei simple, care la rândul ei permite existenţa proprietăţilor aproape miraculoase ale carbonului şi biochimiei, ce furnizează mai departe bazele materiale pentru apariţia vieţii, cu propria ierarhie ontologică a existenţei metabolice (plante), sensibile (animale) şi raţionale (fiinţe umane).

Dincolo de ordine şi inteligibilitate, trăsături uluitoare şi constante, dincolo de cunoştinţele noastre care cresc în fiecare zi, pe măsură ce ştiinţa îşi lărgeşte aria de activitate, acum ştim mai multe şi despre acordarea fină şi precisă a legilor fizice şi constantelor care fac posibil un univers-suport al vieţii.”

"Deşi teoria evoluţiei este foarte bine argumentată şi acceptată de biologie, paleontologie, antropologie fizică, arheologie, din afara ştiinţelor naturii au apărut diverse reacţii faţă de aceasta, pornind de la negarea ei (de exemplu creaţionismul ştiinţific literalist) până la ideologizarea acesteia (de exemplu evoluţionismul ateu).[2] Astfel de viziuni provin fie din cadrul fundamentalismului religios– în special de sorginte neoprotestantă –fie din zona ateismului militant care ideologizează teoria evoluţiei în scopul promovării ateismului.

De asemenea unii consideră că între ştiinţă şi credinţă –implicit între teoria evoluţiei şi teologie–nu se poate stabili nicio relaţie (evoluţionismul agnostic ).

O ULTIMĂ PERSPECTIVĂ (CREATIONISTA) (EVOLUŢIONISMUL TEIST) SUSŢINE ÎNSĂ UN DIALOG FRUCTUOS ÎNTRE BIOLOGIE ŞI CREDINŢĂ CARE SE CARACTERIZEAZĂ PRIN ACCEPTAREA DATELOR ŞTIINŢIFICE, ACESTEA FIIND TRECUTE PRINTR-O GRILĂ DE INTERPRETARE TEOLOGICĂ.

ESTE UN LUCRU IMPORTANT DE MENŢIONAT CĂ ÎN ACEST MOD TEOLOGIA NU INTERVINE ÎN ŞTIINŢĂ CI DOAR INTERPRETEAZĂ DESCOPERIRILE ACESTEIA.

[2]Pentru o prezentare a diverselor atitudini faţă de teoria evoluţiei vezi Eugenie C. Scott, Evolution vs. Creationism: An Introduction, Ed. GreenwordPress, Westport, 2004, pp.58-67.
[13] Francisco J. Ayala, Darul lui Darwin către ştiinţă şi religie, traducere din limba engleză Doina Rogoti, Ed. CurteaVeche, Bucureşti,2008,p.121.
[14] Ibidem,p.122.
[15] Ibidem,p.126.
[16] Denis Alexander,Creaţie sau evoluţie. Trebuiesă alegem?,traducere din limba engleză de Ramona Neacşa-Lupu şi Viorel Zaicu, Ed.Curtea Veche,Bucureşti, 2010, p.265.
[17] Ibidem.
[18] Ibidem,p.266.
[19] vezi ibidem, pp.265.
[20] Alexandros Kalomiros, Sfatul cel veşnic. Câtevagânduri privitoare la înţelegerea biblică şi patristică a craţiei lumii şi a omului,în Ioan Ică, Alexandros Kalomiros, Andrei Kuraev, Doru Costache, Sfinţii Părinţi despre originile şi destinul cosmosului şi omului, Ed. Deisis,Sibiu,2003,p.112."
http://cbrom.de/ro/spiritualitate/ar...-incompatibile

[Eugen7]

Sfantul Luca al Crimeei - Puterea inimii (Duh Suflet Trup)

Link direct pentru fisier in format HTML:
http://ia700801.us.archive.org/18/it...reaInimii.html

Link direct pentru fisier in format PDF:
http://ia600805.us.archive.org/21/it...ereaInimii.pdf

"Astfel, spre exemplu, s-a dovedit că în lumea celor mai mici particule cunoscute nouă - molecule, atomi, electroni etc. - mecanica clasică îşi încetează aplicabilitatea şi trebuie să cedeze locul unei teorii mult mai precise, dar care în acelaşi timp este mai complexă şi mai abstractă: MECANICA CUANTICA. Cu toate ​acestea, mecanica cuantică nu este ceva ce contrazice integral mecanica clasică, ci o include pe aceasta ca pe un domeniu înrudit, necesar în examinarea obiectelor cu masă moleculară suficient de mare.

Pe de altă parte, pentru procesele care se desfăşoară cu viteze mari de deplasare, apropiate de cea a luminii, mecanica clasică încetează, de asemenea, să mai aibă aplicabilitate şi este necesar să fie înlocuită cu mult mai riguroasa teorie a mecanicii relativiste, care se bazează pe TEORIA RELATIVITATII a lui Einstein [Albert Einstein este autorul teoriei relativităţii, datorită căreia a primit premiul Nobel pentru fizică în anul 1921. A trăit între anii 1879-1955].

Legile constanţei elementelor nu mai există, deoarece este incontestabil dovedită transformarea unor elemente în altele.
[...]
Atomul a încetat să mai constituie unitatea primordială a materiei, deoarece s-a constatat că structura lui este extrem de complexă. Particulele cele mai mici ale materiei cunoscute în prezent sunt electronii şi pozitronii. Şi unii, şi alţii au aceeaşi masă, dar se deosebesc prin sarcina electrică: electronul are sarcină electrică negativă, iar pozitronul pozitivă.

În afara acestor particule, sunt şi altele cu o greutate mai mare: PROTONII şi NEUTRONII, care alcătuiesc NUCLEUL. Şi masa lor este asemănătoare (de 1840 ori mai mare decât greutatea electronilor), dar în timp ce protonul este încărcat pozitiv, neutronul nu are sarcină electrică.

În ultima vreme, în componenţa razelor cosmice care ajung în atmosfera noastră din spaţiul interstelar, a fost descoperită o serie întreagă de noi particule a căror greutate se cuprinde într-un interval destul de larg (de la 100 la 30.000 de mase electronice). Aceste particule poartă diverse denumiri: MEZONI (sau mezotroni), varitroni, etc. De asemenea, s-a constatat că aceste particule nu sunt absolut constante. PROTONII se pot transforma în NEUTRONII şi invers, electronii, unindu-se cu pozitronii, pot să înceteze să existe ca particule, transformându-se în RADIATIE ELECTROMAGNETICA. Pe de altă parte, în condiţii cunoscute, CAMPUL ELECTROMAGNETIC poate „genera” câteva perechi de electroni-pozitroni. Particulele detectate în radiaţia cosmică pot să îşi modifice semnificativ masa în procesul de interferenţă cu atomii atmosferei.

În literatura actuală în materie de fizică, transformarea unei perechi electron-pozitron în radiaţie este numită „ANIHILARE” (distrugere) a materiei, procesul invers fiind numit „materializare”.[/u]

NOI NU AVEM DREPTUL ŞI NICI MOTIVUL DE A STA ÎMPOTRIVA REALIZĂRILOR CELOR MAI IMPORTANTE ALE FIZICII MODEME.

Din faptul că particulele pot să-şi modifice masa - după cum s-a demonstrat în ultima vreme cu particulele din radiaţiile cosmice - sau pur şi simplu să-şi înceteze existenţa ca particule, transformându-se în radiaţie electromagnetică („anihilarea” electronilor şi a pozitronilor), nu se pot trage concluzii asupra dispariţiei materiei, câmpul electromagnetic trebuind să fie considerat o altă formă a materiei.

Amândouă aceste forme pot trece din una în cealaltă, asemenea substanţei lichide care poate lua formă solidă sau gazoasă. Însă astfel de transformări se desfăşoară doar cu condiţia respectării legilor conservării energiei. Energia nu poate să dispară sau să apară din nimic. Ea poate doar să-şi schimbe starea sau forma, rămânând cantitativ aceeaşi.
[...]
Materia se descompune în particulele elementare: neutroni, protoni, mezoni, electroni, pozitroni, etc. Prin mişcarea şi interacţiunea acestor particule, are loc generarea câmpului magnetic, a oscilaţiilor magnetice şi electrice de amplitudine variată, a radiaţiei infraroşii, a luminii albe, a radiaţiei ultraviolete şi a radiaţiei gama."
LUCA AL CRIMEEI, Sfântul, Puterea inimii, trad. Savga Evdochia, Bucuresti: Sophia, 2010., pag. 17-23.

Asadar sa luam aminte!
Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.

[Eugen7]

"Toata lumea se pricepe la fotbal"... NU insa si la stiinta si teologie!

Avand in vedere postarile de mai sus, cei interesati sa prticipe la discutii pe teme de cosmologie si antropologie sunt rugati mai intai demonstreze ca au intels macar notiunile de baza din paradigma stiintifica actuala (teoria relativitatii, mecanica cuantica, genetica: ADN etc.) si pot participa adecvat la astfel de discutii.
Abia apoi pot face aprecieri fie pozitive, fie negative.

Astfel acestia, sunt rugati sa defineasca notiunile de baza (un mic "test de admitere" la discutii pe aceste subiecte "cu anevoie de inteles"):
1) Timpul: Definitii (conform mecanicii clasice, conform teoriei relativitatii, putem defini notiunea de timp in mecanica cuantica? De ce? Argumenati raspunsurile), Cum putem masura timpul? Explicati dilatarea temporala (atat conform teoriei relativitatii restranse cat si a teoriei relativitatii generalizate).
2) Spatiul. Defintii (conform mecanicii clasice: spatiul euclidian, conform teoriei relativitatii: spatiu-timpul Minkowski, putem defini notiunea de spatiu in mecanica cuantica? De ce? Argumenati raspunsurile). Explicati contractia lungimi in teoria relativitatii. Singularitatile: Gaurile negre, "singularitatea initiala"...
3) Teoria relativitatii cu postulatele ei, conversia materiei: substanta(masa) - energie, (camp)
4) Mecanica cuantica: atom, proton, neutron, neutrin, mezon, boson, graviton, boson Higgs (particula lui Dumnezeu), materie intunecata, energie intunecata...
5) Genetica: celula (tipuri de celule), virusi (diferente intre virusi si bacterii), ADN, genotip, fenotip...
6) GRAVITATIA. ce este gravitatia? Explicatiile gravitatiei conform mecanicii clasice si teoriei relativitatii? De ce sunt incompatibile?
7) "paradoxul" gemenilor din teoria relativitatii: atat restranse cat si generalizate. Explicatii.

"Nu pretind ca stiu ceea ce stiu sigur ca nu stiu" (Socrate)

"Stiu ca nu stiu nimic insa stiu ca pot sti mai multe decat stiu" (Socrate)

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasc Domnul Iisus Hristos. Amin.

[catalin2]

În prealabil postat de Eugen7

"Toata lumea se pricepe la fotbal"... NU insa si la stiinta si teologie!

Avand in vedere postarile de mai sus, cei interesati sa prticipe la discutii pe teme de cosmologie si antropologie sunt rugati mai intai demonstreze ca au intels macar notiunile de baza din paradigma stiintifica actuala (teoria relativitatii, mecanica cuantica, genetica: ADN etc.) si pot participa adecvat la astfel de discutii.
Abia apoi pot face aprecieri fie pozitive, fie negative.

Astfel acestia, sunt rugati sa defineasca notiunile de baza (un mic "test de admitere" la discutii pe aceste subiecte "cu anevoie de inteles"):

Daca ai observat am raspuns exact la asta in mesajul precedent, cand l-am citat pe Adrian Lemeni (profesor la Fac. de Teologie Ortodoxa Bucuresti): "Citind lucrarile apologetice ale darwinismului a sesizat magia discursurilor din aceste lucrari, bazate nu atat pe argumente stiintifice, ci pe butade retorice, insotite de amanunte de specialitate pentru impresionarea marelui public, necunoscator al detaliilor ce tin de stiintele biologice."
Asta spusesem de fapt si eu pana acum, am scris in mesaje exact ce spune si Adrian Lemeni in tot articolul.
Daca imi amintesc bine si prima data cand am discutat pe forum, acum un an jumatate, imi adresai cateva intrebari. Iar la cateva intrebari de aici ti-am raspuns acolo: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...ad.php?t=11788
De atunci argumentele s-au tot redus, ti-am aratat care erau gresite, si ai mai ramas doar la cateva citate. De la un timp nici nu mai raspundeai la mesaje, repetai doar acelasi lucruri. Sunt sigur ca orice discutie e degeaba, tu ai crede aceasta teoria chiar daca nu ai mai avea niciun argument, sau daca doar vreun teolog din Haiti ar mai scrie despre asta si toti ceilalti ar spune ca e o teorie gresita. Exista oameni care cauta adevarul si doresc sa-l afle si oameni care cauta doar ce se potriveste cu conceptiile lor. Oricate argumente le-ai da nu au nicio valoare, e doar pierdere de timp.
Daca poti raspunde la ceva concret, ca altfel vorbim de pielea ursului din padure. Evolutionismul teist se bazeaza pe teoria evolutionista, care e o mare aiureala, mai intai trebuie sa arati ca aceasta exista cu adevart si nu e fictiune. De exemplu poti raspunde la problemele din articolul lui Adrian Lemeni, aceleasi argumente le-am dat si eu, tu ai repetat niste mesaje.

[DragosP]

În prealabil postat de Eugen7

"Toata lumea se pricepe la fotbal"... NU insa si la stiinta si teologie!

Avand in vedere postarile de mai sus, cei interesati sa prticipe la discutii pe teme de cosmologie si antropologie sunt rugati mai intai demonstreze ca au intels macar notiunile de baza din paradigma stiintifica actuala (teoria relativitatii, mecanica cuantica, genetica: ADN etc.) si pot participa adecvat la astfel de discutii.
Abia apoi pot face aprecieri fie pozitive, fie negative.

Trimiţi qestionarele pe PM sau facem circul aici pe topic?
Acu' pe bune Eugen: hai să avem puţin mai multă teamă de ridicol!

[catalin2]

În prealabil postat de Eugen7

"Arhiepiscopia Ortodoxa Romana a Germaniei, Austriei si Luxemburgului":
Teoria evoluţiei şi creştinismul. Sunt ele incompatibile? (Călin Emilian Cira)
Revista Tabor, anul V, nr. 8, noiembrie 2011, pg. 34-38
http://cbrom.de/ro/spiritualitate/ar...-incompatibile

Tu de fapt repeti mesajele din trecut, la care am mai raspuns odata: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...&postcount=222
Am dat si eu articole de pe site-ul unei episcopii scrise chiar de un preot dar nu a contat. Pe acel site al Arhiepiscopiei e si o sectiune de articole, asemanatoare cu cea de pe crestinortodox.ro. In acea sectiune sunt diverse articole, scrise inclusiv de Plesu, de laici, chiar si de un catolic, despre spectacolul lui Dan Puric in Austria, etc.
La acea sectiunea apare si acest articol, asa cum si tu ai postat articole pe crestinortodox (si cand am vazut am pecizat la toate cele cu evolutionismul ca e o conceptie gresita, neortodoxa). Autorul, Emilian Cira, este un scriitor de poezie si proza ( a facut Filiologie istorie) si care a facut si facultatea de Teologie si a scris o carte despre Steinhardt. Sustine dupa cum vad ratacirea evolutionismului teist, nu ma indoiesc ca mai sunt care cred asta. Nu stiu ce teologie ortodoxa academica. Sunt mii de absolventi de teologie, multi nu ajung preoti.
In Austria e un caz special si pentru catolici, cardinalul de acolo (trecut in bibliografie) e foarte contestat intre catolici, pentru ideile sale ultra progresiste (intreaba-l pe dl. Mihnea de pe forum), inclusiv evolutionismul teist.
Si sa ne uitam la bibliografie, acelasi Kalomiros, Francisco Ayala (catolic evolutionist), arhiepiscopul Vienei. Si cativa sfinti care contrazic teoria evolutionsta.

[catalin2]

În prealabil postat de Eugen7

Sfantul Luca al Crimeei - Puterea inimii (Duh Suflet Trup)

Daca tot ne apucam sa repetam mesajele, dau si eu raspunsul pe care l-am mai dat de trei ori: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...&postcount=234

Cartea am gasit-o acum si pe net si am citit din ea: [COLOR=#810081][COLOR=#810081]http://www.scribd.com/doc/66860592/S...Puterea-Inimii[/COLOR][/COLOR]
Ti-am mai scris ca de acolo nu reiese neaparat evolutionismul, vorbeste de complexitatea speciilor. Dar chiar daca ar sustine asa ceva, sa vedem in ce context a fost scrisa cartea. E conceputa dupa venirea bolsevicilor si propaganda lor ateista. Sfantul era doar doctor, abia in 1921 a devenit preot si apoi episcop. Cartea este un raspuns dat propagandei antireligioase comuniste, care folosea stiinta ca sa arate ca ar contrazice religia. De aceea sfantul dorea sa evidentieze ca stiinta nu se opune religiei. In acel capitol vorbea de insufletirea plantelor si animalelor, de aceea spune ca plantele si animelel au viata, sunt asemantoare.
In acea epoca din punct de vedere stiintific teoria evolutionista nu avea contracandidat, era vazuta ca axioma, mai ales pentru ateii comunisti. Dar de atunci chiar teoria a suferit modificari, aparand neo-darwinismul dupa razboi si apoi o parte din evolutionisti introducand echilibrul punctual din cauza lipsei fosilelor intermediare.
Dar in zilele noastre chiar multe din argumentele evolutionismului au cazut, si a aparut si un raspuns stiintific care demonstreaza creationismul si arata tarele evolutionismului.
Cartea are si unele neclaritati la sfarsit, unde ni se spune ca spiritele chemate de spiritisit si care apar in fenomenele paranormale sunt sufletele mortilor, azi stim ca sunt ingeri cazuti. Dar poate sfantul dorea doar sa arate ca sunt si fenomene ce nu se incadreaza in materialism, dorea sa arate ca sufletul traieste si dupa moarte.