Intrebare

[Demetrius]

În prealabil postat de tenacob

Buna ziua, am o mare problema si nustiu ce e de facut. Sotia mea lucreaza de un an in Belgia si acum o luna am aflat ca pocaitii sectari au pus mana pe ea si au atras-o la ei. Nustiu ce e de facut dat fiind ca noi suntem o familie crestin - ortodocsi, am fost cununati la o biserica Ortodoxa, fetita pe care o avem a fost botezata tot in biserica Oetodoxa. Acum ea, sotia mea, e de nerecunoscut. Tot ce incerc sa discut cu ea se rezuma doar la ce i-au bagat aia in cap despre credinta. Nustiu ce sa fac. O sa trebuiasca sa divortez daca ea nu-si revine din hipnoza asta ( eu asa o numesc ratacirea asta)? Multumesc si astept raspuns

Daca de la acest moment sotia dvs a inceput sa aiba o atitudine schimbata inseamna ca este motivata de un duh puternic, iar lupta impotriva acetei atitudini o va intari si mai puternic(mai ales ca are multi "sustinatori") iar diferendul se va adanci spre paguba tuturor; este limpede ca doar iubind-o o veti recupera.
Doamne ajuta!

[Ekaterina]

Un raspun avizat la intrebarea dumneavoastra am gasit la Profesorul Alexandru Dvorkin.

"Mai presus de toate, pastrati pacea. Intr-adevar familia dvs. trece printr-o dificila incercare, dar nu s-a intamplat nimic iremediabil. Cei mai multi dintre oamenii care au aderat la o secta, le parasesc mai devreme sau mai tarziu. Cat de repede cel drag o paraseste, si cum va arata el cand va face aceasta, depinde in mare masura si de dvs. si de ceilalti membri ai familiei.
Pregatiti-va pentru un efort pe termen lung.

Daca cel drag nu poate fi ajutat in primele saptamani de la contactul cu erezia, va trebui sa cunoasteti ca intoarcerea lui la o viata normala, in afara menghinii sectare va presupune un efort din partea intregii familii pe parcursul a cel putin cateva luni, daca nu ani. Pentru a putea fi capabil sa faceti fata unui asemenea efort trebuie sa cunoasteti foarte bine care trebuie sa fie atitudinea si comportamentul dvs.

Dupa primele tangente cu secta, nu incercati sa-l schimbati, aceasta va inrautati relatia voastra si mai mult. Cu siguranta ve-ti intelege ca incercarile de a-i explica persoanei dvs. dragi. absurditatea dogmei sectei sunt inutile, si criticarea comportamentului sau va duce doar la scandal si la relatii incordate. Trebuie sa stiti ca, de regula sectele sunt interesate in a-l separa pe prozelit de mediul sau non-sectar: atunci toate informatiile pe care le primeste vor veni in mod exculsiv numai de la secta, si cercul sau social se va reduce de asemenea, la secta.

O asemenea situatie creeaza conditiile ideale pentru a controla constiinta prozelitului. Pentru a provoca o ruptura, ’’invatatorii’’ sectari ii declara noului initiat ca cei din familia sa sunt, sa zicem, ’’posedati de diavol’’ sau ca sunt prea atasati de ’’aceasta lume stapanita de rau’’. Acesti ’’invatatori’’ continua sa avertizeze ca apropiatii sai vor face tot ce se poate ca sa-l scoata pe noul convertit de pe ’’calea salvarii’’, sa abandoneze nou gasita ’’familie adevarata’’, sa renunte la cunoasterea eliberatoare, etc.

Asa ca reactia dvs. emotionala va juca dupa cum doreste secta si va servi ca inca o confirmare a adevarului noii sale credinte. Dar nu trebuie sa pretindeti ca va-ti razgandit si acum va plac schimbarile care se petrec cu cel de langa dvs. caci si aceasta ii va intari devotamentul fata de secta sau va detecta minciuna si in cele din urma isi va pierde orice urma de incredere in dvs.

Faceti-i urmatoarea propunere: dvs. nu ve-ti critica ’’grupul’’ lui (cuvantul ’’secta’’, desigur, il va supara, asa ca e mai bine sa incercati sa-l evitati); iar el nu va face propaganda acasa, nici nu va incerca sa converteasca alti membri ai familiei. Ceea ce puteti face, oricum, e sa-i atrageti delicat atentia catre evidenta contradictie dintre purtarile lui si declaratii; insa nu-l fortati sa le explice. Obiectivul dvs. e sa-l smulgeti de la secta".

[Ekaterina]

"Ca sa construiti o strategie de conduita, trebuie sa fie inteles faptul ca la acest moment, cel drag al dvs. este dependent psihologic de grup. Conexiunea la propria sa personalitate a fost suprimata si inlocuita cu un scenariu de indoctrinare sectara comportamentala, emotionala si intelectuala. Atunci, misiunea dvs. devine pastrarea unui contact, chiar si minim, cu personalitatea lui originala, suprimata. Aratati-i consideratie cu rabdare si simpatie, amintindu-i ca toti oamenii trec prin probleme temporare de personalitate. Dar in niciun caz nu trebuie sa-i dati bani – ar fi ca si cand ai da unui dependent de droguri bani pentru a si le cumpara. Orice ban va primi il va da imediat sectei.

Incercati sa va directionati spre o solutie constructiva a problemei. Fiti placut si deschis in dialog. Aratati prin purtarea dvs. ca va da-ti seama ca persoana dvs. draga e intr-o cautare, ca el a facut o alegere, chiar si gresita, si ca acum calea dvs. este diferita de lui. Sa aratati cat mai multa caldura si afectiune in vocea dvs. decat sa incercati o sustinere rationala in dialogurile cu el. Atunci cand aveti diferite discutii, straduiti-va sa readuceti in memorie momente fericite din trecutul sau. Sa va amintiti impreuna episoade frumoase din trecutul vietii voastre, cand va simteati ca o singura familie, cand faceati plimbari si calatorii impreuna, planurile si visurile comune etc. Desigur, nu trebuie sa faceti aceasta in mod artificial.

Actionati intuitiv, indemnati din dragoste si compasiune.Si vor fi rasplatite straduintele dvs. de fiecare daca cand ve-ti revedea adevarata si binecunoscuta personalitate a celui drag ca straluceste si ca apare foarte putin din necunoscutul robot-zombi in care se transformase. Acest tip de tactica are doua scopuri. Primul este sa mentina un ’’fir al Ariadnei’’ emotional, cu ajutorul caruia in eventualitatea unei crize in relatiile interioare ale grupului sau a unei reevaluari a locului sau in secta, sa-si poata gasi calea afara din labirintul psihologic. In al doilea rand, nu te va percepe ca pe un dusman, nici ca tinta de recrutare.

De mare ajutor ar fi sa-l convingi pe cel drag sa se intalneasca cu specialisti ( in special cei de psihologie sau buni cunoscatori ai sectelor care sunt obisnuiti cu invataturile sectei sale), sau sa aiba parte de consultatii familiale. De regula, oamenii care au fost atrasi de sectele totalitariste sufera de probleme emotionale (in special de tipul celor care se pot ridica in vremuri de instabilitate psihologica). Ajutorul pentru victima deseori incepe cu descoperirea si eliminarea sursei acestor probleme, care reprezinta adesea treaba unui psiholog.

Intelegerea esentei psihologiei sectarismului totalitarist este posibila acelora care sunt familiarizati cu cartea lui Steven Hassan, ’’Eliberarea din lanturi’’(2000). In plus, merita citita o serie publicata in ’’Jurnal de psihologie practica’’ (Moscova) la sfarsitul anilor 90. Numerele 1-2 ale revistei ’’Sdvoenniy’’ din anul 2000 sunt dedicate in intregime acestui subiect. Cineva poate lua informatii initiale din paginile web ale Centrului Sf. Irineu din Lyon( http:’’//iriney.vinchi.ru).

Invatati continutul acestor publicatii, devreme ce consultarea victimei de catre un psiholog presupune, in mare masura, detinerea teoriei liberatii fata de manipularea psihologica de catre unul dintre membrii familiei sale. Cel mai bine este daca intreaga familie participa la procesul de indreptare a celui cazut. Pentru aceasta, totul trebuie sa fie organizat corect, inca o data, de catre un specialist in psihologie".

[Ekaterina]

"Studiati profilul sectei si doctrina ei ca sa intelegeti bine despre ce vorbeste cel drag. Intrati in contact cu cei carora li s-a intamplat acelasi necaz si de asemenea cu fosti membri ai sectelor totalitare, oficiali responsabili ai guvernului, jurnalisti, agentii de impunere a legii si avocati. In plus, ar trebui sa strangeti toate informatiile pe care puteti despre secta; dar nu-l lasati pe el sa stie despre asta, ca sa nu fie iritat. Copiati si scriti tot ce puteti, alcatuiti o arhiva si o biblioteca. Poate n-ar fi o idee rea sa pastrati un jurnal zilnic sau saptamanal. Orice alternativa la informatiile sectare poate fi folosita la interventie. Informatia critica nu ar trebui servita cate putine la o vreme; nu vor avea efecte asa.

In mod ideal, procesul de convingere a unui membru sa iasa dintr-o secta totalitara va implica multe persoane. In primul rand, participarea unui psiholog, un membru al familiei care lucreaza cu el, si de asemenea un sectolog( sau ‘’specialist in secte’’)ar fi ideal, ca si orice fosti membri ai sectei. Scopul lor este sa verifice gandirea critica a sectantului si sa-l puna in pozitia de a alege – desi de aceasta data va fi informat- liber. In al doilea rand, rudele si prietenii victimei, impreuna cu psihologul, trebuie sa-l ajute pe acesta din urma sa indeparteze dependenta psihologica de secta a victimei, si sa-i arate dragoste adevarata si simpatie, in locul unui surogat de secta. Luati legatura cu un catehist orthodox sau cu un preot, daca se doreste, care ofera(dar nu impune) o alternativa de viziune religioasa reala asupra lumii.

Majoritatea celor care au parasit o secta totalitara au nevoie de reabilitare psihologica. Problema e ca o persoana care paraseste o secta totalitara are inca aceleasi probleme emotionale (acum trecute cu vederea) de care recrutantul sectant a profitat. In plus, multi dintre ei parasesc cultul cu ceea ce se cunoaste drept tulburare de stres post-traumatica. In aceste cazuri, ajutorul pentru ei va veni doar de la un psiholog profesionist care este bine instruit in acest domeniu. Reabilitarea spirituala a victimelor sectarismului totalitar include conlucrarea cu un preot duhovnic si un sprijin emotional din partea comunitatii de credinciosi. Treptat o persoana poate invata despre contactul personal cu Dumnezeu (capacitatea de a face aceasta in afara sectei este de obicei negata de catre liderii ei), si are posibilitatea de a se familiariza cu marea si inepuizabila sursa a traditiei Bisericii. Este un scop tangibil, daca atunci cand paraseste secta, fostul membru se rupe de primele cunostinte sectante si ii ajuta pe specialisti in eforturile lor de a reduce puterea sectei.

Este imposibil sa uitam de reabilitarea sociala a primilor membri ai sectelor totalitare, care adesea se gasesc la marginile societatii fara o locuinta si fara loc de munca, pierzandu-si primele indemanari si fiind incapabili sa aiba o viata independenta. In esenta, devine necesar sa ajuti o persoana sa inceapa a trai in societate din nou. Sa aveti in minte ca uneori aceasta nu se poate realiza fara un avocat sau un asistent social. Nu disperati! Rugati-va pentru cel pe care il iubiti si este in secta. Lasati-o pe Sfanta Monica sa va fie un exemplu. Ea a fost mama binecuvantatului Augustin, episcopul Hypponei. Acest episcop-cel mai mare teolog al Vestului-a trait in secolul al V-lea si pana la convertirea sa la crestinism a fost in secta maniheista timp de multi ani. In toti acei ani mama lui nu a incetat sa se roage lui Dumnezeu pentru el; si rugaciunile mamei lui au primit raspuns".

În prealabil postat de Ekaterina

Majoritatea celor care au parasit o secta totalitara au nevoie de reabilitare psihologica.

Subscriu la ceea ce spuneti. Din experienta mea stiu ca este dureros sa-ti pierzi niste convingeri religioase... (din fericire m-am echilibrat singur si mi-am gasit noi repere... chiar daca nu am reusit sa gasesc ceva ce poate sa inlocuiasca acele convingeri )

În prealabil postat de UNNOOM

Subscriu la ceea ce spuneti. Din experienta mea stiu ca este dureros sa-ti pierzi niste convingeri religioase... (din fericire m-am echilibrat singur si mi-am gasit noi repere... chiar daca nu am reusit sa gasesc ceva ce poate sa inlocuiasca acele convingeri )

Inseamna ca n-ati gasit inca adevarul. Hristos spune "cautati adevarul si el vă va face liberi". Ceva ce te face liber sigur nu te poate dezechilibra.