Parabolele lui Iisus

[nutucutu]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

In ce fel vi se par conferintele lui Plesu lipsite de "valoare duhovniceasca" ?
Si, mai general, cum ar putea avea o conferinta asemenea valoare duhovniceasca ?

Valoarea duhovniceasca (spirituala) este asemenea artei adevarate (din punctul meu de vedere): il face pe om nu numai sa simta o emotie, ci sa doreasca sa se schimbe in bine.
Poate ca dupa conferintele lui Plesu oamenii pleaca schimbati si nu stiu eu. Ar fi bine sa fie asa. Eu l-am vazut la TV intr-un dialog cu Liiceanu, era in preajma unei sarbatori si vorbeau despre rugaciunea Tatal nostru, iar ceea ce mi-au transmis mie era "ce minunati suntem noi". Poate ma insel, ca ochiul rau toate le vede rele.

În prealabil postat de nutucutu

Valoarea duhovniceasca (spirituala) este asemenea artei adevarate (din punctul meu de vedere): il face pe om nu numai sa simta o emotie, ci sa doreasca sa se schimbe in bine.

Cu siguranță Pleșu este capabil să producă emoții, și încă unele profunde, mi se pare mie. Deși nu consider că ăsta trebuie să fie criteriul de apreciere al duhovniciei unui om sau a unei opere. Duhul lucrează profund în sufletul omului, iar emoțiile sunt uneori superficiale. Cuvintele unor oameni înduhovniciți aduc roadele Duhului Sfânt în sufletele celorlalți: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, blândețea, înfrânarea, curăția (Galateni 5, 22-23).

Schimbarea pe care o provoacă în sufletele unora ultimele cărți ale lui Andrei Pleșu este de adâncime. N-am citit „Parabolele lui Iisus”, însă „Despre Îngeri” mi s-a părut o carte deosebit de profundă, și, în nepriceperea mea poate, o consider de mare valoare teologică.
Un laic, umblând prin toate culturile, vorbește atât de bine, de avizat despre îngeri și despre realitatea nevăzută, privind cu ochi critic, de cercetător, însă luminat, totodată, de o credință pe care n-o afișează ostentativ, însă o trăiește foarte firesc, încât mă cucerește, îmi întărește credința, mă minunează. Cartea lui e o poartă deschisă către o lume uimitoare, ne arată ce a văzut cu ochii lui - nu doar ai minții (intelectuali), ci și ai credinței.
Iar cu privire la Parabolele lui Iisus, din conferința pe care am urmărit-o pe net, am văzut că abordează îneosebi modul paradoxal în care se adresează Domnul, contrariind de multe ori ascultătorii, nelăsându-și învățătura cuprinsă de vreun sistem sau ideologie, lăsând întotdeauna un semn de întrebare, obligând oamenii să gândească, să-și pună întrebări, să înțeleagă dumnezeiește, cu alte cuvinte să se pocăiască, întrucât metanoia asta înseamnă în primul rând: schimbarea gândirii.
Din analiza parabolelor lui Iisus făcută de Pleșu reiese, în cele din urmă, că ele sunt cu adevărat dumnezeiești, că Domnul n-a vorbit omenește, deși s-a folosit de cuvinte și moduri de exprimare omenești.

[cezar_ioan]

În prealabil postat de nutucutu

Valoarea duhovniceasca (spirituala) este asemenea artei adevarate (din punctul meu de vedere): il face pe om nu numai sa simta o emotie, ci sa doreasca sa se schimbe in bine.
Poate ca dupa conferintele lui Plesu oamenii pleaca schimbati si nu stiu eu. Ar fi bine sa fie asa. Eu l-am vazut la TV intr-un dialog cu Liiceanu, era in preajma unei sarbatori si vorbeau despre rugaciunea Tatal nostru, iar ceea ce mi-au transmis mie era "ce minunati suntem noi". Poate ma insel, ca ochiul rau toate le vede rele.

Am vazut la TV, in urma cu 2-3 luni, un dialog intre domnii Plesu si Liiceanu pe tema credintei.
Pe masura ce se derula dialogul am constientizat (in felul meu pacatos, desigur) cel putin doua lucruri:
a) doi domni vorbeau despre credinta, dupa cina;
b) cuvantul Dumnezeu suna in gura unora ca o injuratura scrisnita printre dinti. Sau ca o vorba pe care o rostesti mereu repezit, pentru a trece la lucruri mereu mai importante, de fapt (despre care cunosti, cu adevarat, o filosofie intreaga si chiar mai mult de-atat)...

[DragosP]

În prealabil postat de cezar_ioan

Am vazut la TV, in urma cu 2-3 luni, un dialog intre domnii Plesu si Liiceanu pe tema credintei.
Pe masura ce se derula dialogul am constientizat (in felul meu pacatos, desigur) cel putin doua lucruri:
a) doi domni vorbeau despre credinta, dupa cina;
b) cuvantul Dumnezeu suna in gura unora ca o injuratura scrisnita printre dinti. Sau ca o vorba pe care o rostesti mereu repezit, pentru a trece la lucruri merepu mai importante, de fapt (despre care cunosti, cu adevarat, o filosofie intreaga si chiar mai mult de-atat)...

Înseamnă că nu-s singurul!

[glykys]

Eu n-am citit cartea, dar am fost la lansarea ei. Au fost cateva sute, daca nu chiar vreo mie, nu aveau unde sa mai intre, multi stateau afara, in ger, majoritatea studenti, oameni din segmentul de varsta 20-30 de ani. Eu m-am bucurat. Cartea se vinde foarte bine. Acum nu stiu ce schimbare majora va aduce in viata lor, dar daca va pune o piatra, cat de mica, acar la formarea culturii duhovnicesti a unora, daca va face un singur om sa ia in mana Biblia sa o citeasca sau sa cerceteze ce a spus cutare sfant parinte fata de ce spune autorul, cred ca mare rasplata va avea. Nici mie nu mi-e prea simpatic Plesu, dar ma bcuur cand vad ca isi lucreaza talantul si asa. Sau cum lucreaza Dumnezeu si prin el. Nu doar calugarii si teologii sunt chemati sa faca misiune, pot contribui, in felul lor, cu pregatirea si cu postura lor, pe care le-a dat-o Domnul. Si intelectualilor care au fost crescuti in materialismul stiintific trebuie sa le vorbesti despre credinta. E o deschidere buna, cred eu, e netezirea unei cai spre ceva mai inalt, asa, imperfecta si intelectualizata cum e ea. Sa nu cartim, poate ca Dumnezeu vrea sa lucreze si prin Plesu si are un plan cu el si cu toti cititorii lui...

[anita]

În prealabil postat de cezar_ioan

Am vazut la TV, in urma cu 2-3 luni, un dialog intre domnii Plesu si Liiceanu pe tema credintei.
Pe masura ce se derula dialogul am constientizat (in felul meu pacatos, desigur) cel putin doua lucruri:
a) doi domni vorbeau despre credinta, dupa cina;
b) cuvantul Dumnezeu suna in gura unora ca o injuratura scrisnita printre dinti. Sau ca o vorba pe care o rostesti mereu repezit, pentru a trece la lucruri mereu mai importante, de fapt (despre care cunosti, cu adevarat, o filosofie intreaga si chiar mai mult de-atat)...

Am vazut si eu o singura data un dialog intre cei doi , era despre vremurile de pe urma ,citate din profeti
Era o discutie intelectuala ,mai putin duhovniceasca.
Ca sa aflu de la o prietena ca sotul ei ,in urma citirii acestei carti s-a spovedit in postul care a trecut .
E un om dificil ,care a facut-o sa sufere mult si iata ca s-a produs o schimbare.
Desi cred eu ca pentru rugaciunile ei Dumnezeu a lucrat prin aceasta carte.

[cezar_ioan]

În prealabil postat de anita

Ca sa aflu de la o prietena ca sotul ei ,in urma citirii acestei carti s-a spovedit in postul care a trecut .

Foarte frumos! Să-i fie de folos, cu mult rod. Doamne ajută!

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de nutucutu

Poate ma insel, ca ochiul rau toate le vede rele.

Aceasta este, fara suparare, partea in care va dau dreptate. Imi place sa cred ca dv constientizati ca nu ati adus nicio observatie cat de cat consistenta in contra prestatiei celor doi. "Argumente" de tip "senzatia pe care mi-o trezeste cutarica" nu ar trebui sa faca parte din recuzita unui catolic. Avem, totusi, o mie de ani de scolastica si de dezbateri riguroase in spate. Daca doriti sa continuam discutia pe aceasta tema, cu toata inima va insotesc. Dar, veniti cu ceva care sa nu sune a "de gustibus et coloribus". Daca nu doriti sa continuam discutia, atunci e bine sa nu mai acuzati oameni fara, de fapt, sa nu oferiti nici macar un exemplu.

Este, dealtfel, interesant ca intotdeauna oameni de exceptie au trezit nu numai simpatii, dar si antipatiile cele mai viscerale cu putinta.

[nutucutu]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Aceasta este, fara suparare, partea in care va dau dreptate. Imi place sa cred ca dv constientizati ca nu ati adus nicio observatie cat de cat consistenta in contra prestatiei celor doi. "Argumente" de tip "senzatia pe care mi-o trezeste cutarica" nu ar trebui sa faca parte din recuzita unui catolic. Avem, totusi, o mie de ani de scolastica si de dezbateri riguroase in spate. Daca doriti sa continuam discutia pe aceasta tema, cu toata inima va insotesc. Dar, veniti cu ceva care sa nu sune a "de gustibus et coloribus". Daca nu doriti sa continuam discutia, atunci e bine sa nu mai acuzati oameni fara, de fapt, sa nu oferiti nici macar un exemplu.

Va dau dreptate, dar numai pe jumatate. Argumentul de tipul " senzatia pe care mi-o trezeste o carte, o conferinta, un film, un om..." pentru mine este destul de bun, pentru ca asa analizez eu lucrurile, prin ceea ce simt. Dupa un sir de intalniri cu Andrei Plesu prin cartile, conferintele, aparitiile lui TV, eu asta am simtit: ca analizeaza lucrurile (mai ales cele spirituale) ca un critic literar si nu ca un crestin traitor. Insa, foarte adevarat este ca am gresit generalizand si punandu-i o eticheta dupa simpla mea perceptie. Cred ca eu nu am instruirea si deschiderea sa-l inteleg, dovada ca exista useri care au spus ca scrierile/conferintele lui Andrei Plesu au avut un impact semnificativ in viata lor.


Imi cer scuze ca prin interventia mea am mutat centrul de interes al acestui topic, pe de alta parte ma bucur ca s-a intamplat asa pentru ca inca o data mi se confirma lucrul greu de pus in practica dar atat de stiut de oricine, ca e gresit sa judeci pe cineva.

[cezar_ioan]

În prealabil postat de nutucutu

Va dau dreptate, dar numai pe jumatate. Argumentul de tipul " senzatia pe care mi-o trezeste o carte, o conferinta, un film, un om..." pentru mine este destul de bun, pentru ca asa analizez eu lucrurile, prin ceea ce simt. Dupa un sir de intalniri cu Andrei Plesu prin cartile, conferintele, aparitiile lui TV, eu asta am simtit: ca analizeaza lucrurile (mai ales cele spirituale) ca un critic literar si nu ca un crestin traitor. Insa, foarte adevarat este ca am gresit generalizand si punandu-i o eticheta dupa simpla mea perceptie. Cred ca eu nu am instruirea si deschiderea sa-l inteleg, dovada ca exista useri care au spus ca scrierile/conferintele lui Andrei Plesu au avut un impact semnificativ in viata lor.


Imi cer scuze ca prin interventia mea am mutat centrul de interes al acestui topic, pe de alta parte ma bucur ca s-a intamplat asa pentru ca inca o data mi se confirma lucrul greu de pus in practica dar atat de stiut de oricine, ca e gresit sa judeci pe cineva.

Asa silabisesc si eu (cu ajutorul surorii crestine), fara rezultat deocamdata (intrucat sunt impietrit in mandrie si suficienta de sine), modul de a se exprima al unui crestin.