![]() |
![]() |
|
|
Înregistrare | Autentificare | Întrebări frecvente | Mesaje Private | Căutare | Mesajele zilei | Marchează forumurile citite |
![]() |
|
Thread Tools | Moduri de afișare |
|
#1
|
|||
|
|||
![]() Citat:
In "ortodoxia clasica" noi ne vom mantui in ciuda celorlalti care sunt niste rai. Viziunea pe care cauti tu sa o exprimi prin citatul din sf. Siluan Atonitul este o viziune moderna, cu influiente ecumeniste care se trag din protestanti, adica sunt si mai rai decat catolicii. Daca in Iad, catolicii care au refuzat ortodoxia, vor sta in smoala pana la brau, atunci protestantii vor sta in cazan pana la gat, iar daca mai au si pacate, se vor ineca cu totul. Despre asiatici nici nu mai vorbim. Nu degeaba au ei mari zacamintele de zmoala. Cand se vor varsa cele 7 cupe ale maniei, zacamintele de zmoala vor lua foc si toti budistii si yoghinii si musulmanii vor fi aruncati de vii acolo. Asa le trebuie daca slujesc diavolului! Numai Sfantul Sinod poate sa decida daca se va renunta la "ortodoxia clasica" pentru viziunea asta modernista. Iar ceea ce Sfantul Sinod dezleaga pe pamant, va fi dezlegat si in ceruri. Cu alte cuvinte, Dumnezeu este obligat sa se conformeze, iar noi va trebui sa facem ascultare de biserica, cu orice pret. Dar pana cand Sfantul Sinod nu va da dezlegare la mila si la iubire pentru cei ce nu s-au nascut ortodocsi, toti vor merge in IAD. Numai noi ne vom mantui, daca ne spovedim si primim dezlegarea de pacate. p.s. "Nu sunt asa pacatosii, nu sunt asa. Ci ca praful ce-l spulbera vantul de pe fata pamantului." Last edited by leonte; 19.02.2013 at 12:22:18. |
#2
|
|||
|
|||
![]()
Nu inteleg de ce interpretati voi cunoasterea diferentelor dogmelor, ca pe un fel de judecare- acuzare, osandire a celorlalti. Adica eu n-am voie sa stiu care sunt diferentele de dogme, ca cineva se va supara? Asadar sa-mi fie indiferent in care biserica merg, toate sunt la fel? Atunci azi merg intr-una , maine in alta si tot asa, indiferent de confesiune.
V-as mai intreba ceva domnule Leonte. Cine ma catehizeaza, sau iau de la fiecare cum ma taie capul? In ce priveste judecarea celorlalti asta e treaba Lui Hristos Pantocrator. Sfantul Sinod poate lega si dezlega pacatele cu de la Hristos putere. Last edited by iana; 19.02.2013 at 14:23:05. |
#3
|
|||
|
|||
![]()
Înțelegeți vă rog, așa cum am tot repetat pe forum, că dogma nu este un înveliș verbal sau semantic, nu este o formulă legalistă căreia noi ne conformăm, nu este o cămașă de forță în care este prins creștinul (sau, poate, un alt credincios).
Dogma nu e teorie, decât în forma ei cea mai trivială, căzută, deja moartă. Înțelegeți că dogma este viețuire în Duhul, este act al Revelației, este zvâcnet de viață și Viață, este descoperire de nespus în cuvinte, pe care sufletul trăitorului creștin o experiază cuminte, cel mai adesea la rugăciune. În tot cazul, cu fiecare faptă bineplăcută Domnului. DOGMA, POFTIȚI, ESTE PRACTICA ASCETICĂ A SFINȚILOR, ESTE SÂNGELE MUCENICESC (care se scurge subțire, abia ghicit, în fiecare dintre noi, prin Botez...). Până când nu părăsim acest mod de înțelegere MENTALISTĂ a dogmei ca înveliș lingvistic și semantic mort, ca formulă, nu putem înainta nici un milimetru pe Cale, oricât ne canonim. Să ne rugăm așadar pentru zămislirea, înmugurirea și rodirea întregii dogmatici în noi înșine. Să fim împodobiți, astfel, ca sfinții noștri care străluceau de dogme (adică de Harul Duhului Sfânt și de roadele Lui în ei). Acum, când sper că înțelegeți că ei nu străluceau de formule verbale, ci de roade ale Duhului în ogorul sufletelor lor, acum poate întrezăriți ce este de fapt dogma: zvâcul viu al Vieții în viața noastră, plinirea Lui în noi. Restul e carton și tablărie de vorbe. E decisiv să ne smulgem din plumbul cuvintelor, spre Cuvânt! Last edited by cezar_ioan; 20.02.2013 at 00:31:20. |
#4
|
|||
|
|||
![]()
Dogmele sunt hotararile luate, la inceput, de soborul apostolilor (FA 16;4) "Si cand treceau ei prin cetati, le invatau sa pazeasca hotararile randuite de apostolii si preotii din Ierusalim" iar in continuare de sinoadele Bisericii , hotarari in ceea ce priveste invatatura Evangheliei.
Asadar dogmele sunt adevarurile revelate de Dumnezeu si lamurite de apostoli si urmasii lor in Sinoadele Ecumenice. Dogmele sunt crezul Bisericii. Sfintii Parintii :Ioan Hrisostom, Vasile ce Mare, Ioan Damaschin, Maxim Marturisitorul si ceilalti nu au inventat ei dogme ci le-au lamurit pe cele primite de la Hristos, neschimbandu-le sau inlocuindu-le. Dogmele sunt de la Insusi Cuvantul. |
#5
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Nu mi se pare că afirmați vreun neadevăr, cel puțin nu în literă. Cu toate acestea, eu cred că vă opriți la jumătatea drumului, mă iertați de opinie. Ezit în a-mi lua libertatea de a vă da un îndemn, totuși o fac în virtutea unei convingeri personale clare și statornice: lucrați mai mult pe drumul minții către inimă și, cu cât avansați în lucrare veți sesiza cum apare un nou înțeles asupra dogmei. Mintea care se apropie de inimă, pe măsură ce și inima se curățește, începe să priceapă altfel lucrurile. Vă rog să mă iertați că vă spun: văzînd dogmele doar în mod mentalist, dogmatist, legalist vă aflați în situația celui care moare de sete pe marginea fântânii.... Iar asta nu e deloc treabă cuminte, ortodoxă. Pe de altă parte: chiar ați citit tot ce am scris eu mai înainte? Sau mi-ați răspuns așa, aruncînd un ochi pe deasupra, la plesneală? Întrucât din ce ați scris reiese că vorbim oarecum ca surzii... Făcusem apel la Tradiția Bisericii, acolo. La experierea Duhului Sfânt în Biserică, de către credincioși, martiri, mucenici, cuvioși etc. Îmi scrieți ca și când aș fi vorbit despre visul de fată mare al coanei Lenuțica într-una din piesele lui Caragiale. Și îmi dați exemple pe care eu însumi le sugerasem de fapt în text, însă exemplificați cu aerul că ma contraziceți. Ca și cum aș fi spus opusul sau cu totul altceva. Deci ne contrazicem de dragul contrazicerii, care va să zică. Dacă nu voiți să discutăm serios subiectul, vă rog să nu îmi mai scrieți. Ne putem opri aici, fără vreo problemă. Iertați-mă! Last edited by cezar_ioan; 20.02.2013 at 14:51:23. |
#6
|
|||
|
|||
![]()
Discutiile despre dogma INTOTDEAUNA au dus aici: la certuri si dezbinari. Toate au inceput ca simple opinii, apoi simple contraziceri, apoi simple dezbateri in contradicotriu pe un ton mai ridicat. S-a trecut apoi la niste stari conflictuale "nevinovate" si totul s-a incheiat cu blesteme si anateme.
ioan cezar am inteles ca este psiholog deci va putea confirma sau infirma ceea ce urmeaza sa spun. Deprinderea omului depinde de tipul de activitate pe care o savarseste zilnic. Din asta se nasc proastele obiceiuri. Pe acest mecanism se bazeaza invatatura "cu cel ales ales vei fi,... iar langa cel indaratnic te vei indaratnici". Discutiile in contradictoriu pornite de la intentia de a demonstra ca ai dreptate, predispune subconstientul la asa-numitul duh de impotrivire. Odata ce s-a deprins aceasta atitudine, omul ajunge sa caute nod in papura si sa vada tragedii chiar si acolo unde nu e cazul. Din astfel de practici se nasc habotnicia si indaratnicia, doua mari pacate nascute din mandrie, conform sfintilor parinti. Habotnicia este cel mai intens criticata de sfintii pustnici, atunci cand fac trimitere la asezarea cu dreapta socoteala. O mare tragedie in acest sens, s-a petrecut in jurul anului 1000 cand s-a pustiit Sinaiul si multi s-au refugiat in Athos. Odata ajunsi acolo, au cautat sa-si pastreze randuiala Sinaita, dar in prima iarna au murit mai mult de jumatate dintre acestia. Din acest motiv, trebuiesc avute in vedere doi indicatori, asezamantul sfintilor parinti si duhul legii. Cand unul este schiop, tot ceea ce rezulta este sminteala si dezbinare, iar cei ce fac dezbinare nu se pot numi facatori de pace. Fericiti facatorii de pace ...! Last edited by leonte; 20.02.2013 at 19:39:39. |
#7
|
|||
|
|||
![]()
Sfantul Grigorie Palama spunea ca mintea tarata de imaginarul sufletului si amestecata astfel cu senzatiile, naste cunoasterea confuza.
Inchipuirea duce la halucinatii, iluzii... Last edited by iana; 20.02.2013 at 21:55:23. |
#8
|
|||
|
|||
![]() Citat:
SF. Siluan Athonitul este numit deja Sfant Universal. E posibil sa fiti deranjat si de un Sfant? Mai ales un om obisnuit, ca staretul Siluan, care a trait foarte aproape de timpul nostru, care a inteles sufletul omului si nevointele omului poate mai bine decat altii, care, fara studii teologice, doar prin lumina Duhului Sfant e pilda pentru cei mai destoinci teologi si care, prin binecuvantarea lui Dumnezeu este in Imparatia cerurilor. Si multi dintre noi se inchina Sfantului Siluan. Si Sfantul ii asculta. Sa ne ajute Dumnezeu sa nu ne mai indoim macar de sfinti. <<Duhul Sfânt ne învață să iubim pe vrăjmași până într-atât încât sufletului să-i fie milă de ei ca de propriii copii. Sunt oameni care doresc vrăjmașilor lor sau dușmanilor Bisericii pierire și chinuri în focul iadului. Ei gândesc așa pentru că n-au învățat de la Duhul Sfânt iubirea lui Dumnezeu, căci cel ce a învățat aceasta va vărsa lacrimi pentru întreaga lume. Tu zici: „Cutare e un criminal și e bine să ardă în focul iadului”. Dar te întreb: „Dacă Dumnezeu ți-ar da un loc bun în rai și de acolo ai vedea arzând în foc pe cel căruia i-ai dorit chinurile iadului, nu-ți va fi milă de el, oricine ar fi, chiar dacă e un dușman al Bisericii?” Sau vei avea și tu o inimă de fier? Dar în rai nu e nevoie de fier. Acolo e nevoie de smerenie și de iubirea lui Hristos, care are grija de toți. Cine nu iubește pe vrăjmași n-are în el harul lui Dumnezeu. >> (Cuviosul Siluan Athonitul, Intre iadul deznadejdii si iadul smereniei, Editura DEISIS, Sibiu, Editia a IV-a revizuita, Studiu introductiv si traducere diac. Ioan I. Ica jr., pag. 59) |
#9
|
||||
|
||||
![]() Citat:
cititi aici, am incercat o explicatie : http://www.crestinortodox.ro/forum/s...&postcount=341
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem. Adevarul este fiinta vie. Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului. Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului. Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca |
|