Citat:
În prealabil postat de Mosh-Neagu
Credința este temelia dragostei.
În nici un chip să nu pierzi credința. Și așteaptă, chiar mai mulți ani, până ce dragostea va răsări din credință. Dacă pierzi dragostea, ai pierdut mult, însă dacă pierzi și credința, ai pierdut totul.
Dacă pierzi dragostea, ai pierdut fructul din pom, însă dacă pierzi și credința, ai tăiat pomul.
Sfântul Nicolae Velimirovici
|
Cum, pustia, se intampla ca sfantul Apostol Pavel sa fie pe dos decat, chiar unii cuviosi parinti ai bisericii?
Eu am gasit la apostol taman pe dos. Daca dragoste nu am, nimic nu sunt. Daca dragoste nu am nimic nu-mi foloseste. Daca dragoste nu am, facutu-m-am arama rasunatoare si chimval rasunator.... Dragostea niciodata nu cade.
Eu socotesc ca este cu neputinta ca doua guri, care rostesc una in opozitie cu cealalalta, sa aibe amandoua dreptate. In ceea ce priveste cuvintele sf. Nicolae V. se poate si ca acestea sa fi fost adresate unui enorias al sau, care credea ca are dragoste, si socotind ca ceea ce are el (si care nu avea nimic in comun cu
dragostea care indelung rabda, nu se trufeste, nu cauta ale sale,...) ii este suficient si nu-i mai trebuie nici randuiala, nici rugaciune, nici infranare. Unui astfel de om, i-o fi fost de folos predica despre credinta, cu intentia de a-l dezlipi de acea inselare in care era. Caci el crezand ca are dragoste, in fapt nu avea nimic decat parere de sine.
Cu o astfel de posibilitate, ca practica duhovniceasca de spovedanie sunt de acord. Dar aceste practici sunt doar pentru invatatura duhovnicilor sa le aplice punctual, ca pe un pansament. Nu sunt invatatura dogmatica de predicat pe ulite si in piete si pe acoperisurile caselor. Probabil ca cel ce a primit aceasta invatatura si i-a atribuit-o parintelui, a spus-o mai departe ca si cum ar fi fost regula de baza la care si apostolii trebuie sa ia aminte.
p.s. nu spun ca sa fie spus, ci spun fiindc-as-am ajuns...