Habemus papam!

[tabitha]

În prealabil postat de Miha-anca

Dialogul cu ateii il inteleg, dar la ce se refera acest dialog cu islamul?

Pai cred ca daca s-ar intensifica dialogul cu islamul si s-ar ajunge la relatii cat mai cordiale, nu ar mai fi atatia martiri crestini in tarile islamice. Zic si eu.

Citind ce s-a tot scris despre Papa Francisc (pe forum si prin ziare) n-am avut nici o clipa de mirare.

Mie mi-a murit mirarea cand am vazut ce s-a putut spune si scrie despre Parintele Arsenie Boca. Daca un om ca Parintele Arsenie Boca a putut sa fie innoroit si bășcălit de crestinii de ocazie... Daca un om ca Parintele Teofil Pârâian, greu incercat de viata dar cu Har de la Dumnezeu, a putut sa fie batut cu pietre(dupa ce a trecut la cele vesnice)? Cum sa ma mai mir de ceva?


Nu stiu mare lucru despre Hunta (Junta) militara din Argentina. Doar ce s-a mai scris/sau ce a mai aparut dupa Revolutia din Decembrie 1989.

Dar am trait in dictatura comunista a lui Gheorghe Gheorghiu- Dej si a lui Nicolae Ceausescu. Aproape doua treimi din viata mea de pana acum s-au scurs in timpul celor doua dictaturi. Deci, am experienta.

Eram copil cand a murit Stalin. Abia implinisem 5 ani. Eram pe strada cu mama. Niste militieni ne-au obligat sa stam in genunchi. Toata lumea a ingenunchiat in strada. S-au oprit tramvaiele. Sunau sirenele si cred ca bateau si clopotele. Dar nu mai stiu sigur.

Am trait in anii aceia cand te temeai sa spui ceva; cand parintilor le era teama sa vorbeasca in fata copiilor; cand vecini (sau rude) erau ridicati in plina noapte si nu mai stiai de ei cu anii. Unii s-au intors acasa de prin puscarii sau de la Canal; altii nu.

Cred ca prin 1952?? preotul nostru din cartier (Dumnezeu sa-l ierte si sa-l aseze cu Dreptii) a fost arestat. L-au luat din casa in toiul noptii impreuna cu fiul său si cu nora sa. Nu s-a stiut nimic despre parintele cred vreo 3 – 4 ani. N-a primit niciun pachet, nicio scrisoare. Dumnezeu l-a ajutat a iesit din inchisoare si a continuat sa ne iubeasca si sa ne certe pe toti din cartier. Ne-a iubit si ne-a sfatuit pe toti, chiar daca unii l-au vorbit, l-au defaimat sau chiar s-au bucurat de necazul care se abatuse asupra sa. A fost un om bun si un preot bun; a fost un adevarat slujitor al lui Hristos si al oamenilor.


Despre vrednicul de pomenire Parinte Patriarh Iustinian s-au spus atatea ca ne-ar trebui ani buni sa le scriem pe toate.
Dar toti aceia care au mers prin tara ca turisti/ ca pelerini au vazut ca aproape toate manastirile, toate bisericile au fost refacute/reconstruite/restaurate in timpul Patriarhului Iustinian.
Oamenii au uitat ce a facut bine parintele Patriarh dar nu uita sa aminteasca clevetirile si uraciunile.


N-au scapat de uraciunea si nemernicia oamenilor nici Sfintii Parinti – care au trecut acum la cele vesnice (Dumnezeu sa-i ierte si sa-i aseze cu Dreptii): parintele Patriarh Teoctist, parintele Bartolomeu Anania, parintele Ilie Cleopa, parintele Arsenie Boca, parintele Teofil Pârâian, parintele Ilarion Argatu, parintele Constantin Galeriu, parintele Antonie Plamadeala etc.

Cine n-a trait in comunism nu stie ce inseamna asta. Cine n-a trait intr-o dictatura spune cu usurinta:
“Nimeni n-a facut nimic. Nimeni nu s-a opus. Nimeni n-a luat atitudine. Nimeni NU...Toata lumea a acceptat, toata lumea a fost de acord cu..”

Poate ar trebui sa fim cinstiti cu noi insine si sa vedem daca fiecare dintre noi poate sa fie martir; poate sa indure sa fie batut, schingiut, batjocorit...

Ca sa nu faci compromisuri, trebuie mai intai sa ai principii. Cati dintre noi au principii? Si care ar fi acelea?!

Credeti ca multi oameni ar putea sau ar fi putut sa aiba atata iubire de Hristos ca domnitorul Constantin Brancoveanu, prin voia lui Dumnezeu Sfant impreuna cu fiii sai?

[cezar_ioan]

În prealabil postat de Nastya

Citind ce s-a tot scris despre Papa Francisc (pe forum si prin ziare) n-am avut nici o clipa de mirare.

Mie mi-a murit mirarea cand am vazut ce s-a putut spune si scrie despre Parintele Arsenie Boca. Daca un om ca Parintele Arsenie Boca a putut sa fie innoroit si bășcălit de crestinii de ocazie... Daca un om ca Parintele Teofil Pârâian, greu incercat de viata dar cu Har de la Dumnezeu, a putut sa fie batut cu pietre(dupa ce a trecut la cele vesnice)? Cum sa ma mai mir de ceva?


Nu stiu mare lucru despre Hunta (Junta) militara din Argentina. Doar ce s-a mai scris/sau ce a mai aparut dupa Revolutia din Decembrie 1989.

Dar am trait in dictatura comunista a lui Gheorghe Gheorghiu- Dej si a lui Nicolae Ceausescu. Aproape doua treimi din viata mea de pana acum s-au scurs in timpul celor doua dictaturi. Deci, am experienta.

Eram copil cand a murit Stalin. Abia implinisem 5 ani. Eram pe strada cu mama. Niste militieni ne-au obligat sa stam in genunchi. Toata lumea a ingenunchiat in strada. S-au oprit tramvaiele. Sunau sirenele si cred ca bateau si clopotele. Dar nu mai stiu sigur.

Am trait in anii aceia cand te temeai sa spui ceva; cand parintilor le era teama sa vorbeasca in fata copiilor; cand vecini (sau rude) erau ridicati in plina noapte si nu mai stiai de ei cu anii. Unii s-au intors acasa de prin puscarii sau de la Canal; altii nu.

Cred ca prin 1952?? preotul nostru din cartier (Dumnezeu sa-l ierte si sa-l aseze cu Dreptii) a fost arestat. L-au luat din casa in toiul noptii impreuna cu fiul său si cu nora sa. Nu s-a stiut nimic despre parintele cred vreo 3 – 4 ani. N-a primit niciun pachet, nicio scrisoare. Dumnezeu l-a ajutat a iesit din inchisoare si a continuat sa ne iubeasca si sa ne certe pe toti din cartier. Ne-a iubit si ne-a sfatuit pe toti, chiar daca unii l-au vorbit, l-au defaimat sau chiar s-au bucurat de necazul care se abatuse asupra sa. A fost un om bun si un preot bun; a fost un adevarat slujitor al lui Hristos si al oamenilor.


Despre vrednicul de pomenire Parinte Patriarh Iustinian s-au spus atatea ca ne-ar trebui ani buni sa le scriem pe toate.
Dar toti aceia care au mers prin tara ca turisti/ ca pelerini au vazut ca aproape toate manastirile, toate bisericile au fost refacute/reconstruite/restaurate in timpul Patriarhului Iustinian.
Oamenii au uitat ce a facut bine parintele Patriarh dar nu uita sa aminteasca clevetirile si uraciunile.


N-au scapat de uraciunea si nemernicia oamenilor nici Sfintii Parinti – care au trecut acum la cele vesnice (Dumnezeu sa-i ierte si sa-i aseze cu Dreptii): parintele Patriarh Teoctist, parintele Bartolomeu Anania, parintele Ilie Cleopa, parintele Arsenie Boca, parintele Teofil Pârâian, parintele Ilarion Argatu, parintele Constantin Galeriu, parintele Antonie Plamadeala etc.

Cine n-a trait in comunism nu stie ce inseamna asta. Cine n-a trait intr-o dictatura spune cu usurinta:
“Nimeni n-a facut nimic. Nimeni nu s-a opus. Nimeni n-a luat atitudine. Nimeni NU...Toata lumea a acceptat, toata lumea a fost de acord cu..”

Poate ar trebui sa fim cinstiti cu noi insine si sa vedem daca fiecare dintre noi poate sa fie martir; poate sa indure sa fie batut, schingiut, batjocorit...

Ca sa nu faci compromisuri, trebuie mai intai sa ai principii. Cati dintre noi au principii? Si care ar fi acelea?!

Credeti ca multi oameni ar putea sau ar fi putut sa aiba atata iubire de Hristos ca domnitorul Constantin Brancoveanu, prin voia lui Dumnezeu Sfant impreuna cu fiii sai?

O postare vrednică de toată atenţia!
Cu mulţumiri,
Domnul să vă binecuvinteze acum şi pururea!

Nu stiu daca e adevarat ce se scrie prin ziare si pe forumuri despre Sanctitatea Sa Papa Francisc. Dar imi doresc sa fie un om al lui Dumnezeu.

Nu stiu daca e adevarat ce se scrie despre Papa Francisc; dar stiu ca despre orice om din lumea asta se poate vorbi de bine sau de rau. Dar mai ales de rau. Si nimeni nu scapa.

Despre Sfintii nostri parinti (despre cei mai multi dintre ei) s-au spus toate vorbele rele nascocite de mintile bolnave si marsave ale oamenilor: ca au fost legionari sau ca au fost vanduti comunistilor; ca au fost colaboratori ai securitatii sau ca au fost masoni; ca au fost antisemiti; ca au fost eretici/sau ecumensiti; ca au vorbit frumos despre Mahatma Gandhi; ca au fost de acord cu calendarul gregorian sau ca nu s-au luptat pentru calendarul iulian; ca au participat la intalnirile ecumenice; ca au spus ca Tainele la romano-catolici sunt valide; ca sunt de acord cu citirea Molitvelor Sf. Vasile de cate ori vor enoriasii; ca nu sunt de acord cu citirea Molitvelor Sf. Vasile...; ca sunt pentru deasa impartasanie; ca sunt „cerberii Sfantului potir”.....

Daca-i cereti lui Google: Ratacirile parintelui.... aflati tot ce vreti si tot ce nu vreti sa stiti sau sa auziti.

Sper sa nu va suparati prea rau si sa cititi un fragment din Predica Parintelui Constantin Galeriu la Duminica a XIX-a dupa Rusalii, Predica de pe munte, Iubirea de vrajmasi

<<Intre cele doua razboaie mondiale s-au petrecut atatea revolutii, precum stiti: incepand din Rusia, apoi in Italia, in Portugalia, in Germania, in Spania, si la noi, si in Turcia…

Dar dintre cei care au condus revolutiile, unul singur L-a descoperit pe Mantuitorul; si nu era din Europa crestina, ci din Asia – Gandhi. El singur, cand a citit aceste cuvinte ale Mantuitorului: “Iubiti pe vrajmasii vostri!”, s-a simtit iluminat. Iluminat! El, care era sufletul luminat al poporului indian (pe atunci colonie, sub stapanire straina).

Si, cand l-a intrebat cineva cum, cu ce argumente a condus el eliberarea poporului sau, revolutia, cu vreo invatatura calauzitoare din cartile lor vedice? Nu, a raspuns el. “Cand am citit cuvintele lui Iisus: Iubiti pe vrajmasii vostri!, deodata mi-am spus: Asta imi trebuie. Trebuie sa dovedesc vrajmasilor mei, si tuturor, ca-i iubim”.

Si toata revolutia lui a dus-o cu Noul Testament in san, si cand ajungea in mijlocul celor care-l ascultau, din tren cobora putin pe scara vagonului, multimile ii sorbeau vorbele de pe buze, si el scotea Noul Testament si le citea Predica de pe Munte a Mantuitorului, apasand mai ales asupra acestor cuvinte: “Iubiti pe vrajmasii vostri!”.

Atunci mi-am zis: Doamne, acesti conducatori de revolutii din Europa, acesti dictatori erau botezati, erau crestini; si au facut sa curga atata sange, au ucis atatia semeni ai lor! Iar indianul Gandhi, cand a intalnit cuvantul Tau, cu ce flacara a luminii Tale si a iubirii lui a trait! El insusi, in final, asa s-a si savarsit din viata – martir. Caci a fost martirizat (noi, cei batrani, stim), in 1948.

Fratilor, iubirea aceasta – ea e salvatoarea lumii! Dar te intrebi cum o poti dobandi; si cum o poti trai. Tu vrei s-o traiesti pentru salvarea semenilor tai, a poporului, in numele lui Iisus. Trebuie sa te transfigurezi in aceasta iubire divina dupa chipul Mantuitorului, al Fiului lui Dumnezeu. Dar cum?>>

Parintele Constantin Galeriu, Predica la Duminica a XIX-a dupa Rusalii

http://www.crestinortodox.ro/sarbato...lor-96932.html

[catalin2]

În prealabil postat de Nastya

Sper sa nu va suparati prea rau si sa cititi un fragment din Predica Parintelui Constantin Galeriu la Duminica a XIX-a dupa Rusalii, Predica de pe munte, Iubirea de vrajmasi.

Cum spunea Sfantul Fotie cel Mare, daca unii sfinti au spus ceva gresit noi ne facem pacate ca le vadim greseala lor si o propagam. Ei raman tot sfinti, chiar daca au spus ceva gresit din nestiinta. In cazul Parintelui Galeriu nu stim daca se refera la faptul ca Ghandi a aplicat ceea ce scria in Sfanta Scriptura (Ggandi avea o combinatie intre crestinism si hinduism), ceea ce nu e gresit. Sau ca Ghandi e un vreun sfant, ceea ce e gresit. Noi luam doar ce e corect si adevarat.
Părintele Ştefan Nuţescu, de la Schitul Lacu: "Cine iubeşte cu adevărat doreşte să împărtăşească Adevărul".
"Una este dragostea pe care o avem pentru oricare făptură a lui Dumnezeu, mai cu seamă pentru omul făcut după chipul Său, şi altceva este toleranţa inţeleasă ca dragoste cu orice preţ faţă de credinţele străine Ortodoxiei.
Pentru credinţă se cuvine să-mi jertfesc şi viaţa, dar şi pentru aproapele, adică pentru orice om pe care-l intalnesc. Vedeţi randuiala lui Dumnezeu? Cine iubeşte cu adevărat doreşte să împărtăşească Adevărul şi celuilalt şi moare pentru a nu întina Adevărul. Dragostea inţeleasă in sensul ecumenismului sincretist este cu totul altceva. Noi trebuie să-i iubim pe toţi oamenii, dar nu şi credinţele lor rătăcite, eretice, căci asta ar insemna să dorim unirea in minciună cu eterodocşii. Poate că asta se şi aşteaptă de la noi, ortodocşii?! Impărtăşirea, deci comuniunea cu cei de altă credinţă, este socotită de Tradiţia Bisericii desfranare duhovnicească şi e pedepsită mult mai aspru decat cea trupească.
Canoanele nu sunt nişte simple convenţii omeneşti. In ele sunt cuprinse legile dumnezeieşti după care se călăuzeşte Biserica. Cu atat mai mult cand este vorba de dogme, unde, după spusa Sfinţilor Părinţi, nu există iconomie, adică pogorămant. Nu incape targuială. Fericitul Iacob Ţalichis, un mare duhovnic al veacului trecut, obişnuia să spună ucenicilor săi: “Pot să-mi taie capul, eu ceea ce am primit de la Părinţi aceea ţin pană in cel mai mic amănunt“."

<<[quote=catalin2;511905]Cum spunea Sfantul Fotie cel Mare, daca unii sfinti au spus ceva gresit noi ne facem pacate ca le vadim greseala lor si o propagam. Ei raman tot sfinti, chiar daca au spus ceva gresit din nestiinta. In cazul Parintelui Galeriu nu stim daca se refera la faptul ca Ghandi a aplicat ceea ce scria in Sfanta Scriptura (Ggandi avea o combinatie intre crestinism si hinduism), ceea ce nu e gresit. Sau ca Ghandi e un vreun sfant, ceea ce e gresit. Noi luam doar ce e corect si adevarat.>>


Spuneti dvs.:
<<In cazul Parintelui Galeriu nu stim daca se refera la faptul ca Ghandi a aplicat ceea ce scria in Sfanta Scriptura (Ggandi avea o combinatie intre crestinism si hinduism), ceea ce nu e gresit. Sau ca Ghandi e un vreun sfant, ceea ce e gresit. Noi luam doar ce e corect si adevarat.>>


1. Ca sa aveti pareri despre predica Parintelui Constantin Galeriu, va intreb: ati citit-o macar o data?
2. Fragmentul pe care l-am dat este strict pe discursul despre Gandhi. E asa de greu sa-l cititi? Toata predica este foarte frumoasa; dar numai in acest fragment vorbeste despre Gandhi. Dar va rog si pe dumneavoastra si pe ceilalti care pot sa fie interesati de Predica Parintelui Constantin Galeriu sa o cititi/sa o citeasca. O gasiti pe www.crestinortodx.ro
3. Cum puteti sa rastalmiciti un text scris? Chiar nu va ganditi ca orice om poate sa-l citeasca?

4. Parintele Galeriu spune clar: << Dar dintre cei care au condus revolutiile, unul singur L-a descoperit pe Mantuitorul; si nu era din Europa crestina, ci din Asia – Gandhi. El singur, cand a citit aceste cuvinte ale Mantuitorului: “Iubiti pe vrajmasii vostri!”, s-a simtit iluminat. Iluminat! El, care era sufletul luminat al poporului indian (pe atunci colonie, sub stapanire straina).

Si, cand l-a intrebat cineva cum, cu ce argumente a condus el eliberarea poporului sau, revolutia, cu vreo invatatura calauzitoare din cartile lor vedice? Nu, a raspuns el. “Cand am citit cuvintele lui Iisus: Iubiti pe vrajmasii vostri!, deodata mi-am spus: Asta imi trebuie. Trebuie sa dovedesc vrajmasilor mei, si tuturor, ca-i iubim”>>

Ce nu se intelege?

Parintele Galeriu n-a spus nicaieri in Predica despre care vorbim ca Gandhi „avea o combinatie intre crestinism si hinduism” .

Parintele Galeriu n-a spus nicaieri in Predica despre care vorbim ca Gandhi ar fi „vreun sfant”.

<<Noi luam doar ce e corect si adevarat.>> Adica: ati citit Predica Parintelui Galeriu si ati ajuns la concluzia asta?

Va rog frumos sa spuneti direct, punctual: Ce a gresit Parintele Galeriu in Predica pe are o gasiti pe site-ul nostru www.crestinortodox.ro ?
Nu mai aruncati cu vorbele. Nu uitati ca toti raspundem in fata lui Dumnezeu pentru tot ce rostim.

Atitudinea dvs. este explicit tendentioasa si total incorecta si total neadevarata. Nu va mai situati deasupra gandirii Sfintilor Parinti ca faceti pacat mare.
(Vedeti si Ecumenismul si ce ati spus despre Parintele Arsenie Papacioc, Parintele Teofil Pârâian, Parintele Arsenie Boca, Parintele Ilie Cleopa).
http://www.crestinortodox.ro/forum/s...ead.php?t=2702



<<Gandhi s-a născut hindus și a practicat hinduismul toată viața sa, majoritatea principiilor sale provenind din hinduism. Ca un hindus obișnuit, el credea că toate religiile sunt egale și a respins toate eforturile de a-l converti la o altă religie. A fost un teolog avid și a citit considerabil despre toate marile religii. Gandhi credea că în centrul fiecărei religii este adevărul și dragostea (compasiunea, non-violența și Regula de Aur). De asemenea, el punea la îndoială ipocrizia, abaterile și dogma din toate religiile și era un neobosit reformator social.>>

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mahatma_Gandhi

Ghandhi n-a fost deloc crestin.
Tocmai asta m-a impresionat la Gandhi. Ca a inteles si a aplicat cuvantul Mantuitorului Iisus Hristos din „Predica de pe Munte”, fara sa fie crestin. Mie asta mi s-a parut esential si asta m-a impresionat in cuvantul parintelui Constantin Galeriu despre Gandhi. Ca un necrestin a gasit frumusetea, bogatia si Adevarul in cuvantul Mantuitorului Iisus Hristos. Si a reusit sa duca o lupta grea de eliberare a neamului sau, fara sa verse sange. Doar urmand invatatura Mantuitorului Iisus Hristos. Chiar nu vi se pare inaltator?

Parintele Constantin Galeriu n-a vrut sa ne sminteasca. Parintele Constantin Galeriu n-a gresit cu nimic.
Dumnezeu sa va ajute si sa ne ajute sa nu smintim pe nimeni cu vorbele noastre.

[AlinB]

În prealabil postat de Nastya

Va rog frumos sa spuneti direct, punctual: Ce a gresit Parintele Galeriu in Predica pe are o gasiti pe site-ul nostru www.crestinortodox.ro ?
Nu mai aruncati cu vorbele. Nu uitati ca toti raspundem in fata lui Dumnezeu pentru tot ce rostim.

A gresit in aceea ca nu l-a cunoscut cu adevarat pe Ghandi, ci un Ghandi-produs-media.
Nimic grav, a traiat intr-o perioada in care informatia circula greu si de multe ori unilitaral.
Acum aveti google - cautati adevaratul Ghandi si nu veti mai fi asa incantata.

În prealabil postat de mirela.t

Pai cred ca daca s-ar intensifica dialogul cu islamul si s-ar ajunge la relatii cat mai cordiale, nu ar mai fi atatia martiri crestini in tarile islamice. Zic si eu.

Da. Iata un aspect la care nu m-am gandit. Multumesc, Mirela. Sa vedem ce roade va aduce dialogul.

[Mihnea Dragomir]

Dialogul cu islamicii este esential. A fost practicat in mod stralucit de Sf Francisc de Assisi, care s-a dus si a stat de vorba cu sultanul (si l-a mai si convertit, spun legendele pioase). Islamul este o mare religie. La fel, in zilele noastre, a ajuns sa fie si ateismul, cu toate ca are trasaturi care il fac deosebit fata de religiile de pana acum.

Intre islamici, ca si intre atei, se afla oameni de buna credinta. Islamic nu am fost, dar scurte perioade din viata in care cochetam cu ateismul am avut. Ce mult m-ar fi putut ajuta, atunci, un chimist iezuit din Argentina, daca ar fi fost langa mine sa imi raspunda la ceea ce imi pareau a fi fundaturi ale religiei crestine!

Fiindca noi nu putem crede ca toti islamicii, sau toti ateii sunt rebeli fata de Domnul, ci multi sunt victime ale necredintei altora, ajungand sa spuna ceea ce aud: ca religia catolica ar fi politeista ori ca Dumnezeu nu exista fiindca nu a fost masurat cu niciun aparat. Asa cum multi ortodocsi, nu din pornirea de a fi contra lui Cristos sunt absolut convinsi ca Sfintii Parinti au predicat ca Spiritul Sfant purcede numai de la Tatal, ori ca episcopul Romei ar fi unul printre altii, fara vreo misiune speciala, in exact aceeasi situatie se afla, fara indoiala, multi islamici si multi atei.

Apostolii au primit misiunea de a predica Evanghelia. Iar in epoca noastra, aceasta porunca se implineste inclusiv prin dialogul cu islamicii si cu ateii.