Imaculata conceptie si Adormirea Maicii Domnului

<<Iar in a sasea luna a fost trimis ingerul Gavriil de la Dumnezeu intr-o cetate din Galileea, al carei nume este Nazaret, catre o fecioara logodita cu un barbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria.

“A sasea luna” se refera la rodul din pantecele Elisabetei, de la zamislirea lui Ioan Inaintemergatorul. De ce a sasea? De ce nu a treia, a cincea ori a saptea?

Pentru ca omul a fost zidit in a sasea zi, dupa zidirea intregii naturi. Hristos este Innoitorul intregii zidiri. El vine ca ziditor nou si Om nou. Totul se face nou in El.

In aceasta zidire, Ioan este Inaintemergatorul lui Hristos, cu toate ca intaia plasmuire a naturii de catre Dumnezeu a fost inaintemergatoare a vechiului Adam.

Ioan Ii prezinta lui Hristos Domnul, intreaga fiinta pamanteasca impreuna cu omul cel vechi, care vine la pocainta in el. El va merge inaintea Domnului, in numele oamenilor, ca traitor si propovaduitor al pocaintei.

Aceasta luna a sasea, in care pruncul Ioan a saltat in pantecele mamei sale, arata si al saselea veac in care S-a nascut Mantuitorul, si pecetea a sasea, din Apocalipsa Sfantului Ioan Teologul (6:12).

In luna a sasea, atunci, a fost trimis ingerul Gavriil. In marea drama a primei plasmuiri, ingerii se arata mai intai: La inceput a facut Dumnezeu cerul si pamantul (Facerea 1:1).

Prin “cerul” noi intelegem ingerii din toate cetele ierarhiei ceresti. Si aici iarasi, chiar la inceputul marii drame a noii plasmuiri, ingerii trebuie sa apara primii. Un inger, prin gura Proorocului Daniel, a hotarat vremea nasterii Imparatului imparatilor; un inger, prin gura Proorocului Isaia si ale altor Prooroci, au vorbit despre felul nasterii Lui; un inger i-a vestit lui Zaharia Inaltul Preot despre nasterea Inaintemergatorului si un inger vesteste acum nasterea lui Dumnezeu Insusi intrupat.

Cand se naste Dumnezeu intrupat, cete de ingeri canta deasupra pesterii din Betleem.>>
(Bunavestire – inceputul mantuirii noastre. Predica Sfantului Nicolae Velimirovici)
http://www.razbointrucuvant.ro/2010/...rii-noastre-2/

<<Cui ar trebui sa fie trimis marele Arhanghel Gavriil? Iata ce spune Sfantul Ioan Hrisostom in Omilia la Bunavestire:

“A fost trimis un razboinic sa dezvaluie taina imparatului, o taina care se cunoaste prin credinta dar nu se poate patrunde din iscodire; o taina in fata careia omul trebuie sa se plece cu smerenie, fara sa judece cu judecata omeneasca; o taina care se intelege cu intelegere Dumnezeiasca, nu omeneasca“.>>

<<"Nu te teme, Marie, caci ai aflat har la Dumnezeu“. Nu te teme, copila mea! Nu te teme, tu, fiica lui Dumnezeu cea plina de har!

Nu te teme, preabinecuvantata tuturor celor muritori, pentru ca binecuvantarea Domnului se va pogori prin tine peste toti oamenii!

Nu te teme, caci ai aflat har de la Dumnezeu! Aceste ultime cuvinte ale arhanghelului se impotrivesc unor teologi din apus, cu privire la “conceptia imaculata“, pe care o au ei; cu alte cuvinte, faptului ca Fecioara Maria s-a nascut din parinti care nu aveau nici o urma din pacatul lui Adam sau din urmarea acelui pacat.

Daca ar fi fost asa, de ce ar fi spus ingerul ca a aflat har de la Dumnezeu? Harul lui Dumnezeu, care are si intelesul de iertare, este aflat de catre cel caruia ii este de folos harul si de catre cel care il cauta. Preacurata Fecioara se ostenise cu vrednicie ca sa-si inalte sufletul la Dumnezeu si fusese intampinata de harul lui Dumnezeu pe calea acestei inaltari.

Sfantul Andrei Criteanul, cugetand prin insuflarea lui Dumnezeu, la menirea marelui Arhanghel, comenteaza la Bunavestire despre Preasfanta Fecioara:

“Nu te teme, Marie, caci ai aflat har la Dumnezeu, har pe care Sara nu l-a primit, nici Rebeca nu l-a simtit; ai aflat harul de care nici macar marea Ana nu a fost vrednica, nici Penina, potrivnica ei. Desi au ajuns mame, ele si-au pierdut fecioria, dar tu, ajungand mama, ti-ai pastrat fecioria intreaga. Asadar nu te teme, caci tu ai aflat har la Dumnezeu – har pe care numai tu l-ai aflat de la inceputul veacurilor si nimeni altcineva!“>>

<<“Duhul Sfant se va pogori peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbri; pentru aceea si Sfantul care Se va naste din tine Fiul lui Dumnezeu Se va chema. Si iata Elisabeta, rudenia ta, a zamislit si ea fiu la batranetea ei si aceasta este a sasea luna pentru ea cea numita stearpa. Caci la Dumnezeu nimic nu este cu neputinta“.

Un raspuns intreg si deplin, care aduce multumire.

Dumnezeu, acolo unde El voieste, indeparteaza legile firii. Firea si randuiala firii sunt ca si cum nu ar exista, atunci cand Dumnezeu cel viu implineste voia Lui in lucrarea mantuirii omului.

“Harul nu intra in legea firii“, spune Grigorie din Neocezarea (La Bunavestire). El Insusi Innoitorul tuturor lucrurilor, Domnul Iisus, adevereste ca Duhul este cel ce da viata (Ioan 6:63).

Duhul da viata in chip nemijlocit si mijlocit.

Duhul lui Dumnezeu a dat viata in chip nemijlocit in Rai, inainte de pacat.

Dupa pacat, Duhul lui Dumnezeu a dat viata in chip mijlocit, prin zidirea sufletului si a trupului. Socotim ca aceasta lucrare mijlocita a Duhului este “fireasca“, potrivit legii firii.

Numai Duhului lui Dumnezeu I Se cuvine puterea nemarginita de a da viata in chip nemijlocit, dupa voia Sa cat si dupa voia lui Dumnezeu, pentru mantuirea oamenilor. Dar, in legatura cu darul mijlocit al vietii, Duhul este Domnul si Datatorul-de-viata. Firea, in sine, este numai o umbra, o perdea, prin care lucreaza Duhul.

Dar exista trepte de lucrare mijlocita, caci Duhul lucreaza uneori mai mult, alteori mai putin mijlocit.

Avem asemenea exemple la femeile cu rod si la cele fara rod. Cazul batranei Elisabeta a fost mijlocit, dar intr-o masura mai mica, la fel si cu mama lui Isaac, si a lui Samson, si a lui Samuel.

Zamislirea de catre o femeie mai varstnica nu se poate numi lucrare mijlocita a Duhului, ca si a tuturor femeilor de la Eva incoace, cu rod sau fara, care fac pacate, mai multe sau mai putine, legate de poftele si patimile lor pamantesti.

Singura zamislire printr-o bunavestire nemijlocita, prin lucrarea Duhului vietii, este zamislirea de catre Preacurata Fecioara Maria.

In istoria facerii de la Adam pana la Hristos nu fusese niciodata un asemenea caz. Acesta a fost singurul caz al tuturor veacurilor si singurul in vesnicie, apartinand atat acelei vremi, cat si vesniciei, acela al Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos.>>
(Bunavestire – inceputul mantuirii noastre. Predica Sfantului Nicolae Velimirovici)
http://www.razbointrucuvant.ro/2010/...rii-noastre-2/

<<Continuarea dialogului este oarecum ciudată în sensul că protosul, repetând cuvintele îngerului de la Bunavestire (Lc. 1, 35) se roagă ca Duhul Sfânt să vină peste diacon: „Duhul Sfânt să vină peste tine şi puterea Celui Preaînalt să te umbrească”.

La care diaconul răspunde „Acelaşi Duh să lucreze împreună cu noi în toate zilele vieţii noastre”. O analiză istorică a evoluţiei textului vine să ne lamurească asupra situaţiei actuale.

La origine acest dialog se desfasura între protos şi împreună-slujitorii de rang cel puţin preoţesc ca un act al pregătirii duhovniceşti pentru rostirea anaforalei ce va urma.

Protosul cerea rugăciunea împreună-slujitorilor care răspundeau spunând cuvintele îngerului: „Duhul Sfânt să vină peste tine şi puterea Celui Preaînalt să te umbrească” (Lc. 1, 35) ulterior adăugându-se: „şi să lucreze împreună cu tine”.

Unele manuscrise ne indică că protosul răspundea: „Acelaşi Duh să vină peste voi şi puterea Celui Preaînalt să vă umbrească şi să lucreze împreună cu voi”.

Liturghia arhierească slavă păstrează dialogul de acest tip între episcop şi împreună-slujitori.
Rostirea cuvintelor îngerului se explică prin analogia pe care Sfântul Ioan Damaschin o face între pogorârea Sfântului Duh, invocat în anafora, pentru a preface pâinea şi vinul în Trupul şi Sângele Domnului şi pogorârea asupra Fecioarei Maria la întruparea Mântuitorului:

”După cum toate câte a făcut Dumnezeu le-a făcut cu energia Sfântului Duh, tot astfel şi acum, energia Duhului lucrează cele mai presus de fire, pe care nu le poate cuprinde nimic altceva decât credinţa.

"Cum îmi va fi mie aceasta, zice Sfânta Fecioară, pentru că eu nu cunosc bărbat";. Iar arhanghelul Gavriil îi răspunde:
"Duhul cel Sfânt se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri".

Şi acum mă întrebi cum pâinea se face Trupul lui Hristos şi vinul şi apa Sângele Lui? Ţi-o voi spune eu. Sfântul Duh se pogoară peste ele şi face pe acelea ce sunt mai presus de cuvânt şi de cuget”.

Aşa dar preoţii împreună-slujitori se roagă ca, precum Duhul Sfânt s-a pogorât peste Fecioara Maria şi puterea Tatălui a umbrit-o zămislind pe Hristos, tot aşa la invocarea protosului, în timpul anaforalei care urmează a fi rostită, Tatăl să-l trimită pe Duhul să se pogoare peste daruri prefăcându-le în Trupul şi Sângele Domnului.>>
http://www.dervent.ro/resurse/liturghia/index-D-35.html

<<Noi stim insa ca dogmele privitoare la Dumnezeirea-Omenitatea Domnului Iisus Hristos – si la intruparea Lui fara de samanta din Preasfanta Fecioara Maria alcatuiesc temeiul intregii noastre credinte crestinesti: caci daca nu am crede in faptul ca Domnul Iisus Hristos este cu adevarat Fiul lui Dumnezeu, Care S-a intrupat din Preasfanta Fecioara Maria, zadarnica ar fi nadejdea noastra in mantuire. Insusi Domnul Iisus Hristos spunea despre Sine ca este Fiul lui Dumnezeu, Painea cea Cereasca, pogorata din Cer. Noi primim acest adevar cu toata inima noastra si nu incercam a patrunde adancul fara fund al aratarii lui Dumnezeu in trup.

Faptul acesta – intruparea Fiului lui Dumnezeu – este nemasurat de mare, asa s-a cuvenit sa fie prevestit in chip minunat – prin aratarea Arhanghelului Gavriil catre Preasfanta Fecioara Maria: si binevestirea lui a fost cea mai mare dintre toate binevestirile pe care le-a auzit vreodata neamul omenesc.

In Nazaret, in locuinta saracacioasa a Preasfintei Fecioare Maria, au rasunat uluitoarele cuvinte: Bucura-Te, Ceea ce esti plina de har! Domnul este cu Tine. Binecuvantata esti Tu intre femei (Lc. 1, 28), adica mai binecuvantata decat oricare dintre femei.

Preasfanta Fecioara Maria tacea. Oare a fost cuprinsa de spaima si fiorul firesti pentru un om obisnuit la vederea unui Arhanghel?

Nu, nu spaima a cuprins-o, ci tulburarea datorata neobisnuitei heretisiri. Fecioara nu s-a inspaimantat de aratarea neobisnuita, fiindca Ea insasi era mai sfanta decat toti sfintii, si sufletul ei curat era asemanator ingerului prin curatia sa duhovniceasca.

Ea si-a vadit numai nedumerirea cu totul de inteles, intreband: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de barbat? Si a primit raspunsul minunat: Duhul Sfant Se va pogori peste tine si puterea Celui Preainalt Te va umbri (Lc. 1, 34-35).

A fost vreodata o fecioara asemenea Preasfintei Maria in curatie si sfintenie? Nu. N-a fost nicicand si nu va fi. Negraita si uimitoare, invesmantata in dumnezeiasca slava e marea taina a intruparii Domnului nostru Iisus Hristos.

Si atunci, cum sa nu ne plecam cu toata inima inaintea Preasfintei Fecioare, Care a devenit organ al marii si nepatrunsei taine Dumnezeiesti? Cum sa nu o numim „Ceea ce esti mai cinstita decat heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat serafimii”?

Oare Maica imparatului Ceresc nu se cuvenea sa fie pusa de catre noi mai presus de toate Puterile Ceresti, mai presus de toate slugile Lui? Iar arhanghelii, heruvimii si serafimii sunt slugi ale lui Dumnezeu.>>

(BUNA VESTIRE. Predicile Sfantului Luca al Crimeei. “Astazi este incepatura mantuirii noastre si aratarea tainei celei din veac”)
http://www.razbointrucuvant.ro/2013/...-buna-vestire/

<<176. Si ce inseamna: "de la Duhul Sfant si din Maria Fecioara"? Care este partea Duhului Sfant si care a Fecioarei Maria in intruparea Cuvantului?

Fiul lui Dumnezeu S-a zamislit ca om din Fecioara. Deci S-a zamislit fara de samanta barbateasca.

Dar aceasta zamislire minunata nu s-ar fi putut face fara lucrarea Duhului Sfant.

Duhul Sfant a facut ca Fecioara sa zamisleasca fara samanta barbateasca pe Fiul lui Dumnezeu ca om.

"Iata ingerul Domnului in vis s-a aratat lui zicand: "Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, logodnica ta, ca ce s-a zamislit intr-insa este de la Duhul Sfant" (Matei 1, 20). De aceea spune Simbolul: &laquo;si S-a intrupat de la Duhul Sfant si din Maria Fecioara.

Desigur, alta este partea Duhului Sfant si alta a Fecioarei Maria in intruparea Fiului lui Dumnezeu. Sf. Duh nu-i da acestuia firea omeneasca de la sine, ba nici macar o parte din ea. Intr-un asemenea caz Fecioara Maria ar fi fost numai un vas ales prin care ar fi venit Fiul lui Dumnezeu cu un trup adus intreg, sau in parte, din cer, care deci n-ar mai fi fost un trup adevarat omenesc, luat din trup omenesc.

Dar Duhul Sfant da Fecioarei puterea sa-L zamisleasca fara de samanta barbateasca si deci fara de pacat. "Si a zis Maria catre inger: "Cum va fi mie aceasta, de vreme ce eu nu stiu de barbat? Si raspunzand ingerul a zis: "Duhul Sfant Se va pogori peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbri..." (Luca 1, 34-35).



177. Duhul Sfant a fost singur in Fecioara, cand aceasta a zamislit pe Fiul lui Dumnezeu ca om?

N-a fost singur, in acest caz ea ar fi zamislit un om despartit de Dumnezeu. Ci insusi Fiul lui Dumnezeu era din acest moment in ea, Duhul Sfant fiind nedespartit de El.

Fiul lui Dumnezeu a fost nedespartit de firea Sa omeneasca din prima clipa a existentei ei, din clipa zamislirii.

De aceea spune Simbolul despre El insusi ca "S-a intrupat", adica Si-a alcatuit din Fecioara Maria firea omeneasca.

Dar Duhul Sfant i-a dat putere Mariei sa-L primeasca pe Fiul lui Dumnezeu in ea, ca pe cel ce incepe sa-si alcatuiasca trupul din ea. Caci Dumnezeu lucreaza asupra oameni-lor totdeauna prin Duhul Sfant.

Sf. Ioan Damaschin spune: Duhul Sfant S-a pogorat peste ea... dandu-i puterea de a primi Dumnezeirea Cuvantului si puterea de a naste. Atunci a umbrit-o intelepciunea ipostatica si Puterea Prea inaltului Dumnezeu, adica Fiul lui Dumnezeu, Cel de o fiinta cu Tatal, ca o samanta dumnezeiasca si Si-a alcatuit Lui-si din sangiurile ei trup insufletit;180 (Dogmatica, cartea III, cap. 2, trad. cit., p. 147).


178. Cine a fost Fecioara Maria?

A fost o fecioara din semintia lui David, din care trebuia, dupa fagaduinta dumnezeiasca, sa Se nasca Mantuitorul. Ea traise in curatie desavarsita si era logodita cu Iosif, un barbat batran din aceeasi semintie, dar ea avea de gand sa traiasca in feciorie, caci se fagaduise lui Dumnezeu sa duca o viata de fecioara.

De aceea, cand ingerul ii aduce vestea ca va naste pe Fiul lui Dumnezeu, ea intreaba: "Cum va fi mie aceasta, de vreme ce nu stiu de barbat?" (Luca 1, 34).

Desi ingerul nu spusese cum va naste, ca sa poata intelege ca aceasta se va intampla in viitor, ea totusi se mira, pentru ca era hotarata ca si in viitor sa nu stie de barbat.

Ea zamisleste pe Fiul lui Dumnezeu ca fecioara.

Sfanta Scriptura ne spune ca dupa ce "S-a aflat avand in pantece", Iosif se gandea s-o paraseasca, dar ingerul Domnului i s-a aratat in vis spunandu-i sa nu-i fie teama sa ia pe logodnica lui, "caci ceea ce s-a zamislit intr-insa de la Duhul Sfant este" (Matei 1, 20).>>
http://www.patriarhia.ro/ro/documente/catehism09.html

[Decebal]

În prealabil postat de Nastya

E normal ca Sfanta Fecioara Maria sa se impartaseasca cu Duhul Invierii dupa ce se savarseste Invierea.

Asta spuneam şi eu, asta spun de fapt şi Sfinţii Apostoli şi Sfinţii Părinţi; dar se găsesc unii, superstiţioşi, care îşi fac ei singuri obiectul credinţei lor, fără să asculte de revelaţia Apostolilor şi nici de călăuzirea Părinţilor, pentru că este mai facil, mai popular, mai simplu, mai fără bătăi de cap. Eu acest duh al Învierii, lucrător după Învierea Domnului şi după trimiterea Duhului, îl consider cu adevărat harul interior sau în legătură cu acesta; asta nu înseamnă că Maica Domnului era o simplă femeie, cu un copil, sau că era moartă duhovniceşte, dar nu avea plenitudinea de har pe care numai după Înviere putea să o aibă. Cei care cred altfel sunt pur şi simplu în afara Sfintei Tradiţii, iar învăţătura lor este superstiţie şi greşeală. Ei au impresia că teologia se face cu pietisme şi sentimentalisme, nu cu Duhul Sfânt, nu pe baza revelaţiei divine şi a învăţăturii călăuzite de Duhul adevărului.

În prealabil postat de Nastya

Asta inseamna, intre altele, ca ar fi corect sa spunem carei credinte apartinem (macar prin botez daca nu si prin traire duhovniceasca) pentru a intelege ce punct de vedere sustinem si de ce.

Păi cred că am spus de la bun început prin acel "ortodox" din câmpul Religie de la profil.

În prealabil postat de Nastya

Daca dvs. citati si din Sfinti ortodocsi si din Sfinti Parinti ortodocsi, asta nu inseamna ca gandirea dvs. este crestin ortodoxa. Un ortodox de putine ori o sa spuna Maria (in loc de Maica Domnului) baptismal [in loc de: despre botez, in legatura cu botezul, botez), Pentecost in loc de sarbatoarea Rusaliilor, Rusaliile, Pogorarea Sfantului Duh, sau sarbatoarea Cincizecimii (crestine)].

Dar ce, vă consideraţi cumva competentă să evaluaţi dumneavoastră dacă gânditrea mea este sau nu creştin ortodoxă? Nu vi se pare că mergeţi cam departe, mai ales după ceea ce daţi dovadă chiar în această postare? Botez şi baptismal au aceeaşi originea greacă, baptizo; dacă aţi fi citit mai multă literatură teologică ortodoxă aţi fi întâlnit cu certitudine acest termen şi mulţi alţii cu care sunt absolut convins că nu sunteţi familiară; să înţeleg că toată teologia ortodoxă nu mai este ortodoxă pentru că nu se înscrie în nişte "standarde" cu substanţă mai mult păşunistă decât ortodoxă? Pentecost şi Cincizecime este acelaşi lucru, doar că pentecost este în limba greacă, iar celălalt în română. Iar Rusalii nu este un termen corespunzător din punct de vedere teologic cu Cincizecimea; rusaliile erau o sărbătoare păgână, iar în momentul în care în acele societăţi tradiţionale stratul creştin s-a suprapus peste stratul păgân a substituit sărbătorile păgâne cu cele creştine, dar la unele a mai păstrat denumiri păgâne, probabil din strategie misionară, pentru ca unii oameni să nu fie prea şocaţi de schimbarea de paradigmă, aşa cum de exemplu la ţară s-au mai păstrat tot felul de obiceiuri de pe vremea păgânismului. După cum vedeţi această trecere de la păgânism la creştinism a fost foarte delicată, inclusiv la noi la români se vede foarte mare diferenţă între "creştinismul" poporal, păşunist, câmpenesc şi creştinismul Sfintelor Scripturi şi al Sfinţilor Părinţi. Dar toată această diluare a creştinismului pe care au făcut-o politicienii şi marketerii lui religioşi îşi are şi îşi va avea plata ei corespunzătoare la nivel istoric, pentru că nu se poate să falsifici în asemenea hal creştinismul autentic pentru a avea "stăpânire peste popoare" şi să nu existe răsplata; şi iată răsplata a venit şi va veni, protestantismul, sectele şi ecumenismul, asta ca să nu mai pomenesc de pseudo-creştinimsul multora dintre români ori de raportarea unor largi pături de români "ortodocşi" faţă de Biserica Ortodoxă ca faţă de o cooperativă câmpenească de prestări de nunţi, botezuri, înmormântări şi parastase. În cazul în care nu ştiaţi, din ce se consideră la ora actuală ca fiind creştinism la nivel global, Biserica Ortodoxă are un procent de aprox. 10% din creştinism, restul 90% sunt heterodocşi.

În prealabil postat de Nastya

Daca “Duhul Sfant i-a botezat pe ucenici in clipa in care S-a pogorat asupra lor" (la Rusalii) si “intreaga casa s-a umplut de Duh Sfant si s-a facut cristelnita duhovniceasca” cum spune Sf. Grigorie Palama, citat de Mitropolitul Hierotheos Vlachos, atunci cand Duhul Sfant S-a pogorat asupra Fecioarei Maria la Intruparea Mantuitorului, aceasta nu S-a umplut de acelasi Duh Sfant?

Adica, o casa devine ”CRISTELNITA DUHOVNICEASCA” doar pentru ca Duhul Sfant a pogorat in mod egal peste toti ucenicii, iar trupul Maicii Domnului care –L poarta pe Mantuitorul Iisus Hristos(care e unit cu Duhul Sfant) nu are parte de sfintire?

La toate astea deja am răspuns atât prin ceea ce am scris cât şi prin citatele pe care le-am dat de la sfântul Chiril al Alexandriei. Pentru lămurirea dumneavoastră, reluaţi postările mele anterioare.

În prealabil postat de Decebal

Asta spuneam şi eu, asta spun de fapt şi Sfinţii Apostoli şi Sfinţii Părinţi; dar se găsesc unii, superstiţioşi, care îşi fac ei singuri obiectul credinţei lor, fără să asculte de revelaţia Apostolilor şi nici de călăuzirea Părinţilor, pentru că este mai facil, mai popular, mai simplu, mai fără bătăi de cap. Eu acest duh al Învierii, lucrător după Învierea Domnului şi după trimiterea Duhului, îl consider cu adevărat harul interior sau în legătură cu acesta; asta nu înseamnă că Maica Domnului era o simplă femeie, cu un copil, sau că era moartă duhovniceşte, dar nu avea plenitudinea de har pe care numai după Înviere putea să o aibă. Cei care cred altfel sunt pur şi simplu în afara Sfintei Tradiţii, iar învăţătura lor este superstiţie şi greşeală. Ei au impresia că teologia se face cu pietisme şi sentimentalisme, nu cu Duhul Sfânt, nu pe baza revelaţiei divine şi a învăţăturii călăuzite de Duhul adevărului.


Păi cred că am spus de la bun început prin acel "ortodox" din câmpul Religie de la profil.


Dar ce, vă consideraţi cumva competentă să evaluaţi dumneavoastră dacă gânditrea mea este sau nu creştin ortodoxă? Nu vi se pare că mergeţi cam departe, mai ales după ceea ce daţi dovadă chiar în această postare? Botez şi baptismal au aceeaşi originea greacă, baptizo; dacă aţi fi citit mai multă literatură teologică ortodoxă aţi fi întâlnit cu certitudine acest termen şi mulţi alţii cu care sunt absolut convins că nu sunteţi familiară; să înţeleg că toată teologia ortodoxă nu mai este ortodoxă pentru că nu se înscrie în nişte "standarde" cu substanţă mai mult păşunistă decât ortodoxă? Pentecost şi Cincizecime este acelaşi lucru, doar că pentecost este în limba greacă, iar celălalt în română. Iar Rusalii nu este un termen corespunzător din punct de vedere teologic cu Cincizecimea; rusaliile erau o sărbătoare păgână, iar în momentul în care în acele societăţi tradiţionale stratul creştin s-a suprapus peste stratul păgân a substituit sărbătorile păgâne cu cele creştine, dar la unele a mai păstrat denumiri păgâne, probabil din strategie misionară, pentru ca unii oameni să nu fie prea şocaţi de schimbarea de paradigmă, aşa cum de exemplu la ţară s-au mai păstrat tot felul de obiceiuri de pe vremea păgânismului. După cum vedeţi această trecere de la păgânism la creştinism a fost foarte delicată, inclusiv la noi la români se vede foarte mare diferenţă între "creştinismul" poporal, păşunist, câmpenesc şi creştinismul Sfintelor Scripturi şi al Sfinţilor Părinţi. Dar toată această diluare a creştinismului pe care au făcut-o politicienii şi marketerii lui religioşi îşi are şi îşi va avea plata ei corespunzătoare la nivel istoric, pentru că nu se poate să falsifici în asemenea hal creştinismul autentic pentru a avea "stăpânire peste popoare" şi să nu existe răsplata; şi iată răsplata a venit şi va veni, protestantismul, sectele şi ecumenismul, asta ca să nu mai pomenesc de pseudo-creştinimsul multora dintre români ori de raportarea unor largi pături de români "ortodocşi" faţă de Biserica Ortodoxă ca faţă de o cooperativă câmpenească de prestări de nunţi, botezuri, înmormântări şi parastase. În cazul în care nu ştiaţi, din ce se consideră la ora actuală ca fiind creştinism la nivel global, Biserica Ortodoxă are un procent de aprox. 10% din creştinism, restul 90% sunt heterodocşi.


La toate astea deja am răspuns atât prin ceea ce am scris cât şi prin citatele pe care le-am dat de la sfântul Chiril al Alexandriei. Pentru lămurirea dumneavoastră, reluaţi postările mele anterioare.

Nu cred ca a spus cineva ca Maica Domnului S-a impartasit de Duhul Invierii, inainte de Invierea Mantuitorului Hristos.

Ce nu vreti dvs. sa acceptati, (sau poate este doar un mod de a zapaci lumea) e ca Maica Domnului a primit Duhul Sfant atunci cand „Duhul S-a pogorat asupra Sa si puterea Prea Inaltului a umbrit-o.” ; aici nu e loc de har exterior/interior sau mijlocit/nemijlocit. E Duhul Sfant care, asa cum spun Sfintii ortodocsi si Sfintii Parinti ortodocsi (vedeti citatele de mai sus) nu L-a parasit pe Mantuitorul Hristos.

<<De aceea spune Simbolul despre El insusi ca "S-a intrupat", adica Si-a alcatuit din Fecioara Maria firea omeneasca. Dar Duhul Sfant i-a dat putere Mariei sa-L primeasca pe Fiul lui Dumnezeu in ea, ca pe cel ce incepe sa-si alcatuiasca trupul din ea. Caci Dumnezeu lucreaza asupra oameni-lor totdeauna prin Duhul Sfant.

Sf. Ioan Damaschin spune:Duhul Sfant S-a pogorat peste ea... dandu-i puterea de a primi Dumnezeirea Cuvantului si puterea de a naste. Atunci a umbrit-o intelepciunea ipostatica si Puterea Prea inaltului Dumnezeu, adica Fiul lui Dumnezeu, Cel de o fiinta cu Tatal, ca o samanta dumnezeiasca si Si-a alcatuit Lui-si din sangiurile ei trup insufletit;180 (Dogmatica, cartea III, cap. 2, trad. cit., p. 147).>>
http://www.patriarhia.ro/ro/documente/catehism09.html

Discutia era despre pogorarea Sfantului Duh asupra Sfintei Fecioare Maria.

Eu n-am pretentia sa cititi ce-am postat eu; dar nadajduiam ca din toate citatele din Sfintii ortodocsi si Sfintii Parinti ortodocsi, sa aveti o imagine adevarata despre lucrarea Sfantului Duh.
E optiunea dvs. sa credeti ce vreti.


Referitor la limbajul pe care-l folositi, la discursul dvs.
Nu e greu sa intelegi daca un om este sau nu crestin ortodox. Limbajul il reprezinta.

Eu v-am spus (dar probabil ca e greu sa recunoasteti) ca in scrierile Sfintilor ortodocsi si Sfintilor parinti ortodocsi (din care cateodata citati) n-o sa gasiti spunandu-se Maria (de obicei asa vorbesc neoprotestantii), in loc de Fecioara Maria sau Maica Domnului, sau Preacurata; sau baptismal sau Pentecost.

Crestinul ortodox o sa spuna Botez sau Taina Sfantului Botez, o sa spuna sarbatoarea Cincizecimii (cea crestina , nu cea iudaica) sau Rusaliile – Pogorarea Sfantului Duh.
Nu era nevoie de explicatii; poate ati vrut sa va convingeti pe dvs. insiva; iar tonul jignitor nu e ceva nou in postarile care va reprezinta.

Daca-i cereti lui Google: Baptismal, sau Pentecost sau etc. o sa vedeti pe ce site-uri ajungeti.

N-o sa gasiti niciodata aceste cuvinte la Parintele Ilie Cleopa, Parintele Teofil Pârâian, la Parintele Arsenie Papacioc, la Sfantul Siluan Athonitul, Sfantul Nicolae Velimirovici, Sfantul Nectarie de Eghina , Sf. Serafim de Sarov sau Sf. Teofan Zavoratul, Parintele Gheorghe Calciu sau Printele Sofronie Saharov, sau Parintele Bartolomeu Anania sau Parintele Patriarh Nicodim Munteanu etc.

Intr-o singura lucrare a Parintelui Arsenie Boca am gasit o exprimare: sa ne rugam impreuna cu Maria. Nu cred ca asa a spus Parintele Arsenie Boca. Cand o sa aflu ceva in plus, o sa scriu pe forum.


Forumul crestin ortodx este deschis tuturor opiniilor si religiilor/ confesiunilor cu conditia folosirii unui ton civilizat si fara sa fie denigrata credinta ortodoxa.`

V-am sugerat sa spuneti cu adevarat carei credinte ii apartineti pentru ca din ceea ce postati – un amestec de gandire catolica, neoprotestanta, atee etc. asezonata (cateodata) cu citate din Sfintii ortodocsi si din Sfintii Parinti ortodocsi- omul, oricat de scolit sau teologhisit (vedeti ca Andrei Plesu spune „a teologhisi”)ar fi, nu mai intelege nimic.

Asta e o metoda, care de multe ori da roade, sa-i faci pe oameni sa nu mai inteleaga nimic, sa se indoiasca de orice etc. Deci, in final: sa nu mai creada in Dumnezeu.

Pentru ca nici macar dumneavoastra nu mai sunteti sigur carei credinte ii apartineti, va spun urmatoarele:

1. Prima data cand m-a socat ce scrieti si m-am dus sa vad ce religie afisati, a fost cand ati spus undeva: Biserica trupul Mistic al lui Hristos. Atunci in rubrirca „religie” era scris ortodox. Nu v-am crezut; dar asta e doar problema mea.

2. O perioada, n-ati mai scris nimic la rubrica respectiva. Si am crezut ca ati ajuns la concluzia ca trebuie sa mai reflectati in acest sens.

3. Deja de pe la jumatatea lui mai, sunteti din nou :ortodox.

Nu v-am urmarit, chiar n-ar merita efortul; n-am veleitati de securist, politist, detectiv. Si oricum, nici asta nu e problema.

Asa cum va amestecati discursul cu tot ce gasiti in mai multe confesiuni, produceti sminteala; si e pacat mare. Si nu cred ca ceea ce faceti este intamplator.

Si domnule, ce crestin ortodox ati vazut dvs. sa nu se inchine Sfintei Cruci si Maicii Domnului, sa nu le dea cinstea cuvenita? Sa va amintesc ce ati spus, la un moment dat, despre Sfanta Cruce si despre Acatistul Sfintei Cruci?

Va doresc succes. Dumnezeu sa va ajute sa va stabiliti la o credinta anume si sa credeti cu adevarat.

In privinta Maicii Domnului, Mama noastra a tututor, Ea nu se supara cand unii crestini o jignesc; inima unei mame este deschisa vesnic pentru copiii ei. De acolo, nimeni nu ne poate alunga niciodata.

Indiferent ce ati spune nu va mai raspund; e pierdere de timp si de credinta. Si ma obligati sa fac mai multe pacate.
Dumnezeu sa ne ajute sa nu gresim.
Amin.

[catalin2]

În prealabil postat de Nastya

Ce ar trebui sa mai comentam, sa mai talmacim aici ca sa se inteleaga ca Duhul Sfant S-a pogorat asupra Sfintei Fecioare Maria si cel zamislit este Fiul lui Dumnezeu; spune Sf. Vasile cel Mare (citat de Mitropolit Hierotheos Vlachos): ”Duhul Sfant nu a fost despartit de Hristos nici atunci cand Acesta din urma Se afla in lume cu trupul.”
- Duhul Sfant S-a pogorat peste Fecioara Maria
- Mantuitorul Hristos Intrupat in Fecioara Maria are in permanenta in El Duhul Sfant.

Acelasi lucru l-am explicat si eu de la inceput, insusi sursa harului era in pantecele Fecioarei, cum ar fi putut sa fie harul doar exterior?
Decebal este ortodox, doar ca interpreteaza unele lucruri prin propriul rationament, si ajunge cateodata la concluzii personale, chiar daca sunt diferite de ce spune invatatura.

[catalin2]

Decebal, jertfa Mantuitorului este mantuirea obiectiva a fost pentru iertarea pacatului stramosesc. Dar aceasta a fost facuta de Iisus si nu avea efect asupra oamenilor daca ramanea doar atat. Ca sa aiba efect si asupra oamenilor a fost trimis harul. Protestantii (sau unii din ei) spun ca jertfa are efect direct asupra oamenilor, chiar daca nu cred sau nu se boteaza.
In cazul Sfintei Fecioare prin Intrupare Iisus a avut legatura directa cu Sfanta Fecioara, nu doar cu ajutorul harului. Stergerea pacatului stramosesc (adica inaltarea firii cazute) a avut lor inainte de Cincizecime in cazul Sfintei Fecioare, la toti ceilalti numai dupa pogorarea harului si dupa Botez, tocmai de aceea.

[stefan florin]

În prealabil postat de catalin2

Stergerea pacatului stramosesc (adica inaltarea firii cazute) a avut lor inainte de Cincizecime in cazul Sfintei Fecioare, la toti ceilalti numai dupa pogorarea harului si dupa Botez, tocmai de aceea.

stergerea pacatului stramosesc in cazul Maicii Domnului s-a facut in momentul in care Hristos a coborat in pantecele Fecioarei