Povesti adevarate , de prin lume adunate !

[cezar_ioan]

Slavă lui Dumnezeu pentru toate!
Şi eu cred că atunci când un om are mare evlavie la un sfânt, are credinţă tare în Dumnezeu, Milostivul nostru Părinte săvârşeşte mari minuni în viaţa omului. Cea mai mare dintre ele cred că este, după inima mea, aceea de a ţine pe om în miezul credinţei celei adevărate.
Fără Harul Duhului Sfânt nu ştiu cum ar fi cu putinţă credinţa şi o viaţa de credinţă. Precum şi pacea sufletească şi jerta minţii trufaşe/mincinoase: fără Harul Duhului Sfânt nu se pot petrece.

Ceea ce mă nedumereşte un pic pe mine şi îmi cam dă bătaie de cap este numărul mare şi coloratura extremă a unor mărturisiri care vin din partea grecilor, îndeosebi, în ultima vreme.
Apoi spectacolul destul de viu al unor personaje de pe scena lumii care dau, după opinia mea, o tentă zdravănă de miraculos, de exaltare, de neverosimil, chiar.

Trăiesc un conflict, o neînţelegere între discreţia unor credincioşi şi cuminţenia vieţii lor, pe de o parte, şi spectaculosul exterior al unor declamatori, pe de altă parte.
Nu mai ştiu să separ sugestia tainică a unor trăitori în Hristos de zgomotul spectacular al unor actori care mă duc cu gândul mai degrabă la numere de magie, circ sau pur şi simplu teatru ieftin.

Dar aceasta e doar problema mea, sper să nu se supere nimeni că am expus-o şi mai ales sper să nu creadă cineva că pledez pentru îndoială faţă de prezenţa Domnului Dumnezeului nostru Viu în viaţa noastră pământească, în istoria lumii pe care o formăm şi împărtăşim cu toţii.

P.S. În cărţile pe care le iubesc cel mai mult, anume cele scrise de (şi despre) Părintele Sofronie, Gheron Iosif, Paisie Aghioritul, Sfântul Siluan, precum şi Teofil Pârâianul
dar şi în Filocalia (Sfântul Isaac Sirul şi Sfântul Maxim Mărturisitorul): atmosfera conlucrării omului credincios cu Harul Duhului Sfânt inspiră o trăire/simţire cugetătoare mult mai delicată şi mai apropiată de minunea credinţei "simple", fără spectaculos şi ostentaţie.
Mă aflu atras sufleteşte de această lume duhovnicească, iar nu de alte lumi, ceea ce însă nu mă îndreptăţeşte să fac mai mult decât să îmi mărturisesc, onest, preferinţa.
Domnul să ne miluiască şi să ne mântuiască!

[catalin2]

Minunile sunt parte a credintei dintotdeauna. Ele sunt atat pentru aratarea adevarului celor ce nu sunt in ortodoxie, cat si pentru intarirea credintei celor credinciosi. Din cate stiu daca un sfant il ajuta pe un credincios cu o minune e bine sa o si spuna, sa nu o tina ascunsa, pentru ca nu e doar pentru el facuta acea minune.

[cristiboss56]

Cei cărora li s-a arătat un sfânt sau cei care au fost vindecaţi în chip minunat rămân marcaţi de o astfel de întâmplare pentru mult timp, de obicei pentru toată viaţa. Dacă pe o stradă trece din întâmplare un preşedinte, toţi care locuiesc acolo vorbesc multă vreme despre acest eveniment.
De cele mai multe ori, pentru creştinii care primesc o cercetare cerească din partea unui sfânt, acesta este un moment binecuvântat. Semnele dumnezeieşti au rostul de a-i întări pe credincioşi în viaţa duhovnicească. Numai atunci când oamenii se lasă biruiţi de diavolul mândriei şi răstălmăcesc rostul descoperirii pe care au avut-o, considerându-se superiori altora, numai atunci urmările acestor descoperiri sfinte sunt dăunătoare sufletului. Vina nu este însă nici a sfinţilor care s-au arătat, sau a îngerilor, sau a lui Dumnezeu, ci este numai şi numai a oamenilor care nu au ştiut să se bucure de darul primit de la Dumnezeu.
Diavolul caută prin orice mijloace să îi determine pe creştini să uite că au avut parte de ajutorul lui Dumnezeu sau al sfinţilor, fie că acest ajutor a avut parte printr-o intervenţie minunată, fie că a avut parte în mod firesc, aşa cum se întâmplă deseori cu cei care duc lupta cea bună pentru mântuire. De altfel, nu puţine sunt cazurile în care creştinii care au simţit în inima lor acest ajutor (la examene, pe patul de boală, în ispite, în necazuri care păreau fără ieşire...) au fost mai recunoscători decât unii dintre cei care au văzut în vis sau în vedenie un sfânt sau au fost vindecaţi în chip minunat. De fapt, cel mai important lucru nu este modul în care a avut loc o vindecare, ci efectele duhovniceşti ale acestei tămăduiri.
http://www.sfaturiortodoxe.ro/sfantu...Romania-56.php

[cezar_ioan]

În prealabil postat de cristiboss56

De fapt, cel mai important lucru nu este modul în care a avut loc o vindecare, ci efectele duhovniceşti ale acestei tămăduiri.

Da, importantă precizare. Frumos ai spus!

[cristiboss56]

În prealabil postat de catalin2

Minunile sunt parte a credintei dintotdeauna. Ele sunt atat pentru aratarea adevarului celor ce nu sunt in ortodoxie, cat si pentru intarirea credintei celor credinciosi. Din cate stiu daca un sfant il ajuta pe un credincios cu o minune e bine sa o si spuna, sa nu o tina ascunsa, pentru ca nu e doar pentru el facuta acea minune.

Asa ne invata si Sfanta Biserica , asa ne indeamna insasi Sfintii si chiar ii mustra pe cei ce n-o fac !
Multumesc Catalin pentru cuvantul tau !

În prealabil postat de cristiboss56

Asa ne invata si Sfanta Biserica , asa ne indeamna insasi Sfintii si chiar ii mustra pe cei ce n-o fac !

Să-mi fie cu iertare, dar o asemenea decizie nu trebuie luată în urma sfatului duhovnicului?

[catalin2]

În prealabil postat de ovidiu b.

Să-mi fie cu iertare, dar o asemenea decizie nu trebuie luată în urma sfatului duhovnicului?

Desigur, cel care vrea sa marturiseasca minunea ce i s-a facut mai intai vorbeste cu duhovnicul.

[cristiboss56]

În prealabil postat de ovidiu b.

Să-mi fie cu iertare, dar o asemenea decizie nu trebuie luată în urma consultării cu duhovnicul?

Orice marturisire publicata in cartile ortodoxe au binecuvantare si sunt verificate ! Aici nu vorbim de marturia mea personala . ci de marturii verificate si care au binecuvantare . Desigur ca oricine are aceasta datorie de a marturisi o minune ce i se intampla la un moment dat , dar publicarea ei intr o carte tiparita se face cu binecuvantare !
Problema a fost alta , draga Ovidiu , a nu tine Lumina sub obroc , a nu fi nepasatori la minunile ce ni se intampla , a nu ne rusina in a le marturisi , sau a nu ne lenevi in marturisirea lor , sau mult mai grav in a deznadajdui si a nu crede in minunile dumnezeiesti care se fac prin oameni , sfinti , prin tot ce ne inconjoara la un moment dat . Dumnezeu cel Viu lucreaza continuu , iar Lucrarea Sa imbraca o diversitate de nepatruns cu mintea noastra !
Sa ne fereasca Domnul sa nu-L mai simtim prezent , sa avem indoiala in Lucrarea Sa , sa-L privim doar ca ceva static si prafuit in timp , salasuit in cartile din anticariate si in siteurile prafuite in timp si spatiu !
Ai simtit azi o minune a lui Dumnezeu ?
Asta sa ne fie intrebarea noastra la sfarsit de zi !
In fine , tema acestui thread este complet alta , este tema povestilor adevarate , si va astept pe toti sa postati cu incredere si credinta in Dumnezeu Cel Viu si Adevarat !
Doamne ajuta !

[cristiboss56]

În prealabil postat de cezar_ioan

Slavă lui Dumnezeu pentru toate!
Domnul să ne miluiască şi să ne mântuiască!

Amin , amin , amin !