Meditatia transcendentala

[cezar_ioan]

În prealabil postat de Seraphim7

Nu am cartea momentan la mine,insa asemanarea consta in originea comuna si contactul pe care l-ar fi avut initiatorii isihasmului cu practicantii orientali,bineinteles primii calugarii crestini au dezvoltat propria cale a contemplatiei care se bazeaza exclusiv pe Iisus.Depinde din ce perspectiva privesti lucrurile,crestinismul e doar de 2000 mii de ani pe cand traditia orientala are radacini mult mai vechi...Oricum e clar ca ambele ofera cai ale eliberarii,nu vreau sa intru in detalii.Cauta cartea si vei vedea mai in detaliu.

OK, mulţumesc, speram să ai o pagină din cartea lui Eliade la îndemână.
Atenţie însă, în lumea misterelor de care Eliade era atât de îndrăgostit (ca orice ins sedus zdravăn), circulă multe scorneli care servesc drept "argumente", al căror scop este unul singur: să susţină un mort ca să stea drept, în picioare, iar dacă se poate chiar şi ţanţoş-foc.

Tare mi-ar plăcea să te ţii o vreme de rugăciunea lui Iisus, în condiţiile pe care le precizam şi să stăm de vorbă după aceea. Nu te mira de capacităţile mele de a prevedea viitorul: opinia îţi va fi considerabil modificată...:)
Toate cele bune!

P.S. Dragul meu, de ce dai atâta importanţă argumentelor vechimii? Oare yoghinii cei dintru început, de pildă discipolii lui Patanjali, se lăudau cu vechimea sistemului yoga? Şi totuşi îl practicau, credeau în maestrul lor şi în ceea ce făceau.
Similar, despre primii creştini, despre Apostoli şi episcopii puşi de ei prin cetăţi, ce poţi spune: că se bazau pe o credinţă şi o practică din vechime? Biserica îşi trăia primii ei zori...

Dacă e să vorbim de argumentul rădăcinilor, al timpului imemorial, atunci sper să credem amândoi că Sursa, Izvorul este Dumnezeu. Şi atunci, cel care se întemeiază pe Dumnezeu este cel mai în măsură să fie crezut şi urmat. Şi cine Altul este mai vrednic de crezare dacă nu Domnul? Iar noi, crezînd şi trăind în El, cum n-an putea să fim vrednici de crezare, comparativ cu urmaşii altor rădăcini, de data aceasta strict pământene.
Deci, dacă crezi că Fiul lui Dumnezeu S-a întrupat şi a trăit printre noi oamenii ca să recăpătăm viaţa veşnică şi asemănarea cu Dumnezeu, avînd acum prin El refacerea chipului Lui în noi, ce mai poate fi yoga? Iar dacă nu crezi în Hristos, yoga e lucru mare, desigur...

În fine, te rog să dai atenţie o clipă şi faptului că Dumnezeu a recuperat pe om după un Plan al mântuirii, deplin prin Iisus Hristos, prin Jertfa Lui pe Cruce, urmată de Înălţare, lucrarea Bisericii şi toate celelalte.
Înainte de Hristos au fost, desigur, şi alte căutări ale oamenilor, au fost intuiţii, presimţiri, preînchipuiri chiar. Aşa sunt şi cele scrise în VT, aşa sunt şi cele din religiile orientale, greceşti, egiptene etc. Cu diferenţa că în VT se petrece o parte din Revelaţia supranaturală, prin prooroci şi alţi oameni aleşi de Dumnezeu, prin care a grăit Duhul Sfânt, pe când în celelalte religii totul s-a rezumat la căutarea şi intuiţia omului natural.
Religiile orientale sunt, aşadar, etape timpurii ale omenirii care, poate în virtutea chipului lui Dumnezeu care nu a putut fi distrus în om, plăsmuiau diverse fantezii, nu lipsite de oarecare înţelepciune şi frumuseţe, însă strict naturale, omeneşti, fără participarea lui Dumnezeu, fără Revelaţie supranaturală.

Deci ceea ce a studiat şi sistematizat Eliade e istoria unor căutări omeneşti, iar nu conţinutul Revelaţiei divine, deplină prin Iisus Hristos. Şi nici istoria mântuirii creştinilor nu a studiat el, ci tot felul de lucruri lumeşti, conjuncturale ei. De altfel, dacă răsfoim un tratat scris de Mircea Eliade, precum chiar Tratatul de Istorie a Religiilor, constatăm două lucruri semnificative pentru un creştin: Eliade acordă extrem de puţine pagini creştinismului, respectiv consideră că creştinismul e o credinţă oarecare, închipuită, într-un mântuitor oarecare, aşa cum întâlnim în mai toate religiile. Acestea fiind clare, în ceea ce-l priveşte pe Eliade, nu pot lua în serios opinia acestui om atunci când ne prezintă creştinismul sau orice alt lucru pe care îl compară cu unele conţinuturi ale vieţii creştine. Studiile lui sunt folositoare, însă, când vrem să înţelegem căutările istorice ale unor oameni din toate timpurile şi din toate locurile, cărora nu li Se dezvăluise Dumnezeu.

Mulțumesc, Cezar, că ai adus puțină lumină în problema asta.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de cezar_ioan

Deci, dacă crezi că Fiul lui Dumnezeu S-a întrupat şi a trăit printre noi oamenii ca să recăpătăm viaţa veşnică şi asemănarea cu Dumnezeu, avînd acum prin El refacerea chipului Lui în noi, ce mai poate fi yoga?

Yoga (mai precis Guru Yoga) poate fi un compendiu de instructiuni psihologice care indica cum trebuie privit Hristos.
Cum trebuie inteles Chipul Lui in noi.

Esenta Guru yoga formala (pentru ca opereaza psihologic cu impresii iconice care se succed ritualic de mai multe ori) are cinci elemente de meditatie cheie:

1. Guru este Suprem (mintea aprofundeaza progresiv conceptul de “suprem” asociind / cunoscand /recunoscand calitati – acesta este procesul de sfintire al conceptului – Sursa Unica, Salvator Atotputernic, Atotprezent, Atotcunoscator, Aparator, Unic Salvator, Izvorator a Toate, Bine Perpetuu, Adevar… Sfintirea devine efectiva pentru noi atunci cand incepem sa CREDEM)

2. Guru “priveste” cu dragoste netarmurita catre privitor / Guru tanjeste sfasiat de dragoste sa se uneasca cu privitorul

3.Privitorul “priveste” cu dragoste netarmurita catre Guru / Privitorul tanjeste sfasiat de dragoste sa se uneasca cu Guru

4.Prin cele doua priviri incarcate cu dragoste si cele doua doruri inflacarate, Guru pogoara in inima privitorului, unde dragostea arde cu mare intensitate.

5.Mintea radacina (cea mai subtila minte – “sufletul”) a privitorului este preschimbata in natura Gurului care este Adevar si Bucurie Vesnica.

Ce aduce in plus Guru Yoga?
Instructiuni psihologice despre modul cum “arata” Adevarul (extatic) – Chipul - dincolo de chipuri.

[Florin-Ionut]

Salut Florin,

În prealabil postat de florin.oltean75

Yoga (mai precis Guru Yoga) poate fi un compendiu de instructiuni psihologice care indica cum trebuie privit Hristos.
Cum trebuie inteles Chipul Lui in noi.

Mai exact este metoda ta personalizată de a-L privi pe Hristos prin filtrul informațiilor hinduiste, corect? Mai știi și pe alții care au făcut sau fac așa ceva?

1. Guru este Suprem (mintea aprofundeaza progresiv conceptul de “suprem” asociind / cunoscand /recunoscand calitati – acesta este procesul de sfintire al conceptului – Sursa Unica, Salvator Atotputernic, Atotprezent, Atotcunoscator, Aparator, Unic Salvator, Izvorator a Toate, Bine Perpetuu, Adevar… Sfintirea devine efectiva pentru noi atunci cand incepem sa CREDEM)

Adică Iisus Hristos chiar este Unicul Salvator pentru potențialii practicanți de Guru Yoga? Sau despre care unic Guru este vorba aici?

[florin.oltean75]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Salut Florin,

Mai exact este metoda ta personalizată de a-L privi pe Hristos prin filtrul informațiilor hinduiste, corect? Mai știi și pe alții care au făcut sau fac așa ceva?

Adică Iisus Hristos chiar este Unicul Salvator pentru potențialii practicanți de Guru Yoga? Sau despre care unic Guru este vorba aici?

Nu este metoda mea.

Guru Yoga este o forma de practica ritualizata care apartine sistemului budist Vajrayana.

Are radacinile in practicile hinduse care au exportat-o in Tibet (calugarii indieni Tilopa, Naropa).

Este practicata de calugarii tibetani Mahayana care are au primit imputernicirea sa practice Vajrayana.

Vajrayana are trei componente sudate: Guru Yoga, Stadiul de Generare si Stadiul de Finalizare. Stadiile de Generare si Finalizare sunt expresii ale Guru Yoga.

"Guru" = Invatator Mantuitor

"Yoga" = unire inlauntru

Din punct de vedere formal, are diferite reprezentari pentru diferite forme de Vajrayana, toate utilizand, fara exceptii, aceleasi functii si tipare psihologice.

Poate fi Buddha Tara, Buddha Vajradhara, Buddha Vairocana, Buddha Vajrayogini......Aspectul formal este important doar din punct de vedere al atributiilor.

Sunt "icoane" a caror functie de baza este sustinarea procesului de intelegere esential.

Etapele descrise mai sus ( credinta, dragostea reciproca, unirea) sunt practicate zilnic de calugarii tibetani de cel putin patru ori pe zi in cadrul unor practici liturgice destul de elaborate.

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de florin.oltean75

Nu este metoda mea.

Guru Yoga este o forma de practica ritualizata care apartine sistemului budist Vajrayana.

Are radacinile in practicile hinduse care au exportat-o in Tibet (calugarii indieni Tilopa, Naropa).

Este practicata de calugarii tibetani Mahayana care are au primit imputernicirea sa practice Vajrayana.

Vajrayana are trei componente sudate: Guru Yoga, Stadiul de Generare si Stadiul de Finalizare. Stadiile de Generare si Finalizare sunt expresii ale Guru Yoga.

"Guru" = Invatator Mantuitor

"Yoga" = unire inlauntru

Din punct de vedere formal, are diferite reprezentari pentru diferite forme de Vajrayana, toate utilizand, fara exceptii, aceleasi functii si tipare psihologice.

Poate fi Buddha Tara, Buddha Vajradhara, Buddha Vairocana, Buddha Vajrayogini......Aspectul formal este important doar din punct de vedere al atributiilor.

Sunt "icoane" a caror functie de baza este sustinarea procesului de intelegere esential.

Etapele descrise mai sus ( credinta, dragostea reciproca, unirea) sunt practicate zilnic de calugarii tibetani de cel putin patru ori pe zi in cadrul unor practici liturgice destul de elaborate.

Salut Florin,

Mai sus spuneai de acel Guru Unic Salvator. Nu mi-ai răspuns cine e acest Guru, pentru că dacă e unic, nu pot fi mai mulți.

Eu sînt sigur că acești călugări budiști nu știu nimic despre Iisus Hristos nici acum, nici înainte de zorii creștinismului cînd a apărut budismul tradițional (nu știu cînd a luat ființă ramura Mahayana). Deci doar tu și poate încă vreo cîțiva teosofi sau antroposofi aveți dorința de a sincretiza creștinismul cu budismul. Mai știi pe altcineva care a optat pentru forma asta de credință?

[cezar_ioan]

Realizez acum, pentru prima dată, ce diferenţă este între Serafim 1 şi.... Serafim 7.
Vreo şase mâini, se pare.

[Seraphim7]

În prealabil postat de cezar_ioan

Realizez acum, pentru prima dată, ce diferenţă este între Serafim 1 şi.... Serafim 7.
Vreo şase mâini, se pare.

Vorbesti despre aceeiasi persoana sau despre alt membru?

[florin.oltean75]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Salut Florin,

Mai sus spuneai de acel Guru Unic Salvator. Nu mi-ai răspuns cine e acest Guru, pentru că dacă e unic, nu pot fi mai mulți.

Eu sînt sigur că acești călugări budiști nu știu nimic despre Iisus Hristos nici acum, nici înainte de zorii creștinismului cînd a apărut budismul tradițional (nu știu cînd a luat ființă ramura Mahayana). Deci doar tu și poate încă vreo cîțiva teosofi sau antroposofi aveți dorința de a sincretiza creștinismul cu budismul. Mai știi pe altcineva care a optat pentru forma asta de credință?

Controversa consta in faptul ca noi presupunem ca stim bine ce inseamna "persoana" - "identitate personala".

Mintea obisnuita concepe reflex un "eu trupesc" atunci cand cauta sa surprinda “identitatea”.

Cine?

Identitatea “eului –trupesc” este conceputa prin insusiri trupesti, geometrice, psihologice si afective.


Gurul Unic Mantuitor este Dumnezeu.

Budistii mahayana (ramura traditionala “iubirista” ) nu ii spun astfel.

In rugaciunile lor iL acceseaza tot prin prisma conceperii ca “persoana”.

Nu pronunta cuvantul Dumnezeu, Iehova, Tata…

Nu-l asociaza cu o etnie (Israel…)


De altfel, cum am mai scris, teologul Sf. Damaschin spune: “Este mult mai potrivit să vorbim despre Dumnezeu facand abstractie de toate existentele, căci El nu face parte din existente.”

Deci, in fapt, este incorect sa-L percepm in sfera masculinitatii sau feminitatii.

Insa, reprezentarea mentala a “persoanei” cade inevitabil in una din cele doua categorii.

Acestea sunt intipariri si forme.

Dumnezeu nevazut fiind de ochii trupesti, pentru ca nu are nicio insusire in sensul existentei concepute de noi, se dezvaluie oamenilor prin trupuri, vorbind despre El Insusi, despre cum poate fi “vazut direct”, dincolo de orice plasmuire.

Putini sunt cei care nu plasmuiesc in rugaciune.

Pentru ca orice inteles, simtire, traire, oricat de fina, inainte de a fi pe deplin curatiti, este insotita de plasmuiri.


Icoanele sunt chintesente de virtuti care impodobesc progresiv mintea contemplativa si o pregatesc pentru sondarea Necuprinsului si Nevazutului.

Orice “Buddha” din pantheonul lor, indiferent de particularitatile somatice, este perceput ca expresie a Adevarului Ultim. Este o icoana care indica spre Adevar. Nu are o identitate in sine, separata, intrinseca.

Identitatea lumeasca este conceputa asa cum concepem identitati in forme care se succed pe fuioare de fum.


Cel ce se mantuie isi deschide identitatea lumeasca in “Odihna”. Capata o supraidentitate – infinit extinsa - dincolo de insusiri trupesti (cu forma).

Dumnezeu este miezul oricarui “cine” si “ce”.

Orice punct al realitatii se deschide in El.

Nimic nu este separat de El.

Chemarea noastra este sa-L vedem, sa scapam de necunoastere si astfel sa intram in bucuria peste fire, fara sfarsit.

[catalin2]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Salut Florin,

Mai sus spuneai de acel Guru Unic Salvator. Nu mi-ai răspuns cine e acest Guru, pentru că dacă e unic, nu pot fi mai mulți.

In religiile orientale guru este un om, vedem ca este considerat aproape zeu de catre adeptii lui.