![]() |
![]() |
|
|
#1
|
||||
|
||||
![]()
Nimic nu te învață să te rogi decât însăși rugăciunea, însuși faptul de a te angaja în rugăciune.
Un punct de angajare în viața duhovnicească, este rugăciunea de dimineață și de seară și de la vremea mesei. Nu poți avea credință în Dumnezeu dacă nu te rogi lui Dumnezeu. Sunt unii oameni care se socotesc credincioși, dar nu se roagă. Ceea ce nu știu ei, pentru că li se întunecă mințile, este aceea că renunță la vorbirea minții cu Dumnezeu. Un om credincios nu poate să nu-I spună lui Dumnezeu cele ce le poartă în suflet, nu poate să nu aducă preamărire lui Dumnezeu. Sunt unii care se numesc credincioși și se mulțumesc doar să mediteze, doar să gândească la niște lucruri care țin de credință, dar care nu adâncesc aceste lucruri în așa fel încât să izbucnească din sufletul lor și în rugăciune. Să nu uităm de ce suntem în fața lui Dumnezeu: „Când îți vei aduce aminte de Dumnezeu, înmulțește rugăciunile, pentru ca atunci când ÎI vei uita, Domnul să-Și aducă aminte de tine“. Nu poți să ai o viață evlavioasă, așa cum nu poți să-ti arăți credința în Dumnezeu, fără să vorbești cu Dumnezeu, fără să începi ziua cu Dumnezeu și să o sfârșești cu Dumnezeu, mai ales când știi că rugăciunea e întâlnirea cu Dumnezeu. Cine nu se roagă dimineața și seara, cine nu-și face vreme de Dumnezeu, acela poate să știe că nici n-are Dumnezeu. Dacă ai Dumnezeu, atunci nu poți ocoli pe Dumnezeu. Trebuie găsită vreme anume pentru Dumnezeu (măcar 5-10 minute, dimineața și seara). Trebuie să găsești timp și pentru Dumnezeu, așa cum găsești pentru atâtea lucruri pe care le faci. Să stai în fața lui Dumnezeu cu atitudine de credință, în picioare, în genunchi, așa ca să știi că vorbești cu Dumnezeu, nu oricum. E adevărat că credința vine împlinind lucrurile lui Dumnezeu, de aceea noi pornim cu credința, cu câtă o avem și înaintăm în credință, dar numai dacă facem lucrurile credinței. Nimic nu te învață să te rogi decât însăși rugăciunea, însuși faptul de a te angaja în rugăciune. Nu te rogi, scazi în rugăciune; te rogi, înaintezi în rugăciune. Cineva spunea: „Roagă-te cum poți, ca să ajungi să te rogi cum trebuie”. Dacă nu te rogi, sau dacă te rogi prea puțin, dacă rugăciunea e atât de puțină în viața ta încât nu poți să te cercetezi pe tine însuți în rugăciune, înseamnă că nu ai folosit rugăciunea (pe care o faci și în grabă, și superficial). În orice caz, un program de rugăciune trebuie să ai. Oricum te-ai ruga, trebuie să te rogi și dimineața, și seara, și la vremea mesei. (Arhim. Teofil Părăian, Punctele cardinale ale Ortodoxiei, Editura Lumea credinței, p. 188-189)
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#2
|
||||
|
||||
![]()
<<Postul e vechi și începe o dată cu omul. E prima poruncă de stăpânire de sine. Postul și rugăciunea sunt două mijloace prin care curățim firea de patimi. Toți oamenii care s-au apropiat de Dumnezeu și-au smerit sufletul cu rugăciune și post. Și Iisus a postit 40 de zile, punând postul
începătură a vestirii împărăției lui Dumnezeu, deși Lui nu-I trebuia, fiind nepătimaș. Temeiurile mai adânci ale postului și rugăciunii le găsim tot la Botez. Adâncul ființei noastre se îmbracă în Hristos. În acest adânc al minții sau în altarul inimii, după expresia Părinților, se sălășluiește Hristos, izgonind afară pe satana, care se retrage în simțiri. De aici puterile potrivnicului, patimile, se silesc să învăluie și să prindă voința din nou în mrejele sale. Cu trupul însă nu putem trata decât prin post. El nu știe și nu recunoaște convingerile. De aceea el trebuie uscat, încet și cu socoteală, fiindcă în mocirla uscată porcii patimilor nu mai vin să se scalde. Ca să zădărnicim puterea potrivnică care lucrează prin simțuri patimile plăcerii, slăbim prin post aceste simțuri și închinarea lor către plăcere. Un organism topit cu postul nu mai are putere să schimbe convingerile conștiinței. Dar mai bine de jumătate din numărul patimilor sunt ale minții. Postul lucrează și asupra acestora. E lucru de mirare, zice Sfântul Ioan Scărarul, că mintea fiind netrupească, de la trup se spurcă și se întunecă și că, dimpotrivă, cea nematerialnică de la țarină se subțiază și se curăță. Ochii văd lucrurile, mintea vede gândurile. Postul curățește ochiul, rugăciunea curățește mintea. Aici nu vorbim de rugăciuni care cer lucruri materiale, nici de rugăciunea care dă drumul închipuirii, după cum nu vorbim nici de rugăciunea liturgică, ci numai de rugăciunea minții. La intrarea în călugărie, rugăciunea vameșului, completată poate chiar de Iisus, e numită deodată cu metaniile „Sabia Duhului Sfânt”. Rugăciunea minții este: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul”. Cu numele lui Iisus spus întâi cu gura, apoi cu mintea, pătrundem din afară spre înlăuntrul nostru către Iisus, Care la rugăciunea noastră bate război cu potrivnicul din gânduri și ne izbăvește de asupririle patimilor. Rugăciunea minții sau rugăciunea inimii are temeiul acesta, descoperit de însuși Iisus, că „fără Mine nu puteți face nimic” în privința izbăvirii de patimi, deci în privința mântuirii. Rugăciunea minții are și stări superioare, când izbăvindu-se patimile, se deapănă de la sine fără cuvinte, într-o nesfârșită dragoste de Dumnezeu, de oameni și de toată făptura.>> Un post binecuvantat ! ![]()
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#3
|
|||
|
|||
![]()
Doamne Ajuta,
Am fost sfatuita sa citesc despre rugaciune si in loc sa-mi vad de treaba mintea mea bate campii, in sensul ca se nasc niste intrebari al caror raspuns nu-l gasesc si am speranta ca poate exista cineva aici care ma poate indruma spre o sursa ortodoxa care ar trata un aspect al rugaciunii. Duhovnicul meu cred ca este destul de ocupat si problema asta nu cred ca arde pentru a-l vizita cautand lamuriri. Din ceea ce am inteles eu in tot ce-am apucat sa citesc ( putin, ce-i drept ) , Dumnezeu asculta rugaciunile celor care deja sunt formati ortodocsi si care au deja un duhovnic si prin urmare traiesc in Tainele Bisericii. Dar cei care nu au asa ceva , de exemplu oamenii care apartin altor religii-culte , altele chiar daca poate au fost sau nu botezati sau poate au renuntat/ignorat ( sau nu le-a pasat ) dintr-un motiv sau altul practica ortodoxa si se trezesc deodata ( prin cine stie ce minune ) ca le pasa de sufletul lor ? Si ei sunt priviti de Dumnezeu la fel care oricare credincios ? |
#4
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Deci : "Gandurile si infruntarea lor": http://www.crestinortodox.ro/sfaturi...rea-68502.html
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#5
|
||||
|
||||
![]() Citat:
A subliniat foarte clar ca nu conteaza unde ne rugam, ca El asculta rugaciunile celor care se roaga in duh si adevar. (Ioan 4.21-23) Insa, ortodoxia aprinde intr-un chip minunat sufletul.
__________________
|
#6
|
||||
|
||||
![]() Citat:
"Ortodoxia este adevarul despre Dumnezeu, despre om si despre lume, asa cum ni l-a dat Insusi Dumnezeu Cel Intrupat prin invatatura Sa desavarsita. Asa cum l-a exprimat mai tarziu cugetul si inima dumnezeiescului Pavel. Asa cum l-a descris ucenicul iubirii si alti apostoli si evanghelisti cu lumina cereasca a Sfantului Duh. Ortodoxia este acea sinteza minunata dintre dogma si obiceiuri, dintre teorie si practica, asa cum ne-a fost predanisita de catre parintii duhovnicesti ai Alexandriei, Constantinopolului, Capadociei, Siriei si, mai tarziu, ai Sfantului Munte."
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#7
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Ortodoxia este darul Lui Dumnezeu catre noi, prin care El ni se daruieste intreg.
__________________
|
#8
|
||||
|
||||
![]() Citat:
2 - E gresita ideea cum ca Dumnezeu implineste numai dorintele celor initiati. Din experienta stiu ca cele mai mari si mai frumoase realizari le-am avut de la Dumnezeu pe cand eram in fundul mocirlei, dar pe care nu o constientizam deloc. Ma rugam si mi se parea normal ca Dumnezeu sa ma asculte si sa ma ajute. (Ma refer la casatorie si ma refer la casa: doua daruri extraordinare pe care mi le-a facut Dumnezeu, fiindca i-am cerut in rugaciunile mele, desi nu ma spovedisem din copilarie, nu mergeam la biserica si traiam in desfrau.) Abia mai tarziu am realizat ce tupeu am avut si cat de bun a fost Dumnezeu cu mine, fiindca mi-a dat ce i-am cerut, fara sa se uite la pacatele mele. Cred ca asta este cea mai mare vina pe care o simt, si ma ajuta sa nu indraznesc vreodata sa pun la indoiala bunatatea si blandetea lui Dumnezeu, chiar si pentru cei mai pacatosi oameni (sau poate mai ales pentru ei, asa cum a facut-o si cu mine). Si ma mai ajuta sa nu judec pe nimeni, fiindca "maine" acel "judecat de mine" s-ar putea mantui, iar eu sa cad in slabiciune sau inselare! Practic, orice e posibil. 3 - Dumnezeu stie bine potentialul fiecaruia. Imi amintesc un fragment din "Pelerinul rus", cand se vorbea despre un hot ordinar, care, atunci cand pleca la furat, se ruga... sa nu-l prinda. Daca in sufletul tau te temi de Dumnezeu, inseamna ca-ti pasa, iar constiinta impreuna cu ingerul pazitor si cu Duhul Sfant, lucreaza la asta. Acel pungas pacatos, a ajuns in cele din urma paracliser, dar nu singur, ci cu ajutorul unui bunic ajuns aproape de Dumnezeu, si cu imprejurarea pe care tot Dumnezeu a oranduit-o sa ajunga in preajma autorului cartii, tocmai cand el se afla la o mare raspantie! Deci... tu roaga-te! Oricum, rau nu are ce sa fie!!!
__________________
+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++ Iubirea de vrajmasi, nu e un sfat, este o porunca! (Parintele Arsenie Papacioc) |
#9
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Cineva a descris , intr-un raspuns catre mine, ca ortodoxia este speciala pentru ca aprinde sufletul intr-un mod special. Am crezut ca nu citesc bine. E ca si cum as citi ca exista si alte cai de mantuire numai ca ortodoxia ar avea acest atu. |
#10
|
|||
|
|||
![]()
Duhovnicul Mănăstirii Dragomirna, a cerut unei maici bătrâne de acolo, una pe care toată lumea o considera nebună, să-i dea un cuvânt de folos, anume, să-i spună ceva despre Dumnezeu. Știți ce i-a răspuns maica ? A zis așa: „Mamă, Dumnezeu este de o seriozitate înfiorătoare. Despre El se laudă, nu se vorbește.”
|
![]() |
Thread Tools | |
Moduri de afișare | |
|
![]() |
||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Intrebare Importanta | ggmarius | Generalitati | 5 | 19.07.2011 10:26:09 |
puterea rugaciunii | mihaisepo | Rugaciuni | 5 | 24.02.2011 15:11:06 |
Puterea rugaciunii | Rodica50 | Generalitati | 20 | 02.02.2011 11:19:37 |
o nelamurire importanta | padrevicentiu | Generalitati | 5 | 12.09.2007 10:07:11 |
|