Sarutul icoanelor e obligatoriu in Biserica Ortodoxa ???

[stireana]

În prealabil postat de laurastifter

Da, cred şi susţin că nimic nu este obligatoriu în relaţia cu Dumnezeu: El nu ne constrânge nici să-L iubim, nici măcar să credem în adevărul existenţei Sale.
Morala creştină nu operează cu noţiunile de obligatoriu vs. opţional, ci cu valoarea supremă a binelui vs. maladia spirituală a răului.
Nu putem spune: "este obligatoriu să-L iubeşti pe Hristos", ci "este BINE să-L iubeşti pe Hristos".
Dacă religia ar fi fost obligatorie, atunci Tatăl nostru nu ne-ar mai fi adresat îndemnul plin de iubire: "alege viaţa"!

"Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău şi din toată puterea ta şi din tot cugetul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine însuţi."

Ş-atunci, dacă nu respectăm cele sus-spuse şi ne tot întoarcem buzunaru' când pe faţă, când pe dos, arătându-i Domnului Dumnezeului nostru, ca unui precupeţ, că nouă ne arde de tocmeală şi nu suntem dispuşi să răsturnăm punga cu "talanţi" pe masă, de ce ne trecem "ortodox" ca normă de prezentare, şi nu scriem apăsat "mâglisitor new age" spre a nu mai exista echivocităţi în înţelegere?

[laurastifter]

În prealabil postat de stireana

"Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău şi din toată puterea ta şi din tot cugetul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine însuţi."

Ş-atunci, dacă nu respectăm cele sus-spuse şi ne tot întoarcem buzunaru' când pe faţă, când pe dos, arătându-i Domnului Dumnezeului nostru, ca unui precupeţ, că nouă ne arde de tocmeală şi nu suntem dispuşi să răsturnăm punga cu "talanţi" pe masă, de ce ne trecem "ortodox" ca normă de prezentare, şi nu scriem apăsat "mâglisitor new age" spre a nu mai exista echivocităţi în înţelegere?

Stireana, îmi atribuiţi afirmaţii pe care nu le-am susţinut şi pe care nici prin gând nu mi-ar fi trecut să le promovez.
Îmi puteţi arăta unde anume, în textul mesajului citat de dvs, am contestat sau am relativizat porunca iubirii?
M-am referit la cu totul altceva şi nicidecum la New Age: m-am referit la respectul lui Dumnezeu faţă de libertatea noastră! M-am referit la faptul că Domnul Dumnezeul nostru, Care "vrea ca toţi oamenii să se mântuiască şi la cunoştinţa adevărului să vină" (II Tim2, 4), ne-a creat liberi, având inclusiv putinţa de a I ne opune, de a face ca voia Sa eternă - aceea a mântuirii noastre - să nu se împlinească.
Minunat este Domnul Dumnezeul nostru Care, în dragostea Sa infinită şi necondiţionată faţă de fiecare dintre noi, Îşi limitează atotputernicia, Se smereşte de dragul libertăţii noastre căci Hristos, aşa cum scria atât de minunat părintele Dumitru Stăniloae, ne răâne alături chiar şi-n revoltele noastre împotriva Lui!
Paul Evdokimov arăta, în lucrările sale "Vârstele vieţii spirituale" şi "Cunoaşterea lui Dumnezeu în tradiţia răsăriteană", faptul că, pe Cruce, Domnul Hristos, împotriva Lui Însuşi, a luat partea noastră.
Ce ar mai fi de adăugat?
Cum am putea slăvi dragostea lui Dumnezeu?
Căci orice cuvânt al nostru, în contrast cu lumina veşnică şi infinită a iubirii Sale covârşitoare, rămâne banal... "aramă sunătoare şi chimval zăngănitor"...
Slavă lui Dumnezeu pentru toate!