Biserica si Psihologia

[antiecumenism]

În prealabil postat de cezar_ioan

Toate disciplinele medicale deschid ferestrele omului spre Duhul Sfânt.
Ginecologul, internistul, chirurgul şi cardiologul - îngeri păzitori ai omului, rampă de lansare către Împărăţia lui Dumnezeu. Omul să voiască, Domnul izbândească!

-si cei care fac avorturi?
-eu am fost la stomatolog si mi-a scos dentista vreo cativa nervi,mi-a plombat vreo cateva masele si deci mi-a rezolvat dantura[E bine ca mi-au trecut durerile ] la nivel fizic dar sufleteste nu m-a ajutat deloc,deci nu a fost o fereastra catre Duhul Sfânt,ea stomatoloaga poate sa fie necredincioasa,atee sau doamne fereste satanista

[cezar_ioan]

În prealabil postat de antiecumenism

-si cei care fac avorturi?
-eu am fost la stomatolog si mi-a scos dentista vreo cativa nervi,mi-a plombat vreo cateva masele si deci mi-a rezolvat dantura[E bine ca mi-au trecut durerile ] la nivel fizic dar sufleteste nu m-a ajutat deloc,deci nu a fost o fereastra catre Duhul Sfânt,ea stomatoloaga poate sa fie necredincioasa,atee sau doamne fereste satanista

Frate, fă puţină răbdare şi cugetare te rog, cu frică de Dumnezeu.
Nu te asocia cu uşurătatea. Te ştiu om cu vertebralitate şi verticalitate, cu bunul simţ la locul lui.
Te rog, cugetă o clipă la ce se întâmplă, de vrei...
Te rog frumos, nu te distra, ispitit de lichelele amatoare de palavre pe lucrurile sfinte! Fii grav, foarte grav, de nu eşti cumva dobitoc cu totul.

Oricine te ajută să trăieşti îţi pune o ţambră în fereastra către Dumnezeu. Foloseşte prilejul, frate, şi zi bogdaproste, că iată ţi s-a prelungit şi uşurat cărarea nevoinţei întru mântuire.
Ai prefera alternativa lăsatului tău de izbelişte? Te simţi capabil ca-n pădure, aşa ca sfinţii pustnici? Mărturiseşti cu mâna pe inimă?...

[antiecumenism]

În prealabil postat de cezar_ioan

Frate, fă puţină răbdare şi cugetare te rog, cu frică de Dumnezeu.
Nu te asocia cu uşurătatea. Te ştiu om cu vertebralitate şi verticalitate, cu bunul simţ la locul lui.
Te rog, cugetă o clipă la ce se întâmplă, de vrei...
Te rog frumos, nu te distra, ispitit de lichelele amatoare de palavre pe lucrurile sfinte! Fii grav, foarte grav, de nu eşti cumva dobitoc cu totul.

Oricine te ajută să trăieşti îţi pune o ţambră în fereastra către Dumnezeu. Foloseşte prilejul, frate, şi zi bogdaproste, că iată ţi s-a prelungit şi uşurat cărarea nevoinţei întru mântuire.
Ai prefera alternativa lăsatului tău de izbelişte? Te simţi capabil ca-n pădure, aşa ca sfinţii pustnici? Mărturiseşti cu mâna pe inimă?...

-bai frate hai sa nu ne mai facem dobitoci sau mai stiu eu cum ca nu e frumos si crestineste,tu esti profesor si crestin si..nu e bine sa tot injuri sau sa-i faci cum iti vine la gura pe unul sau altul..
-pe de alta parte se poate zice ca din cauza ca mi-a alinat suferinta ,durerile este bine,m-a ajutat si psihic, dar in acelasi timp repet ea poate sa fie atee,si chiar satanista si sa ma inflenteze psihic si sufleteste in rau -cel putin cat sunt in legatura cu ea,dupa aceea nu
-am fost la o doctorita sa-mi fac o spirometrie si i-am zis ca am spondilita anchilozanta care e o boala autoimuna si ea a inceput sa-mi zica ca din cauza mea e boala,a dezechilibrelor energetice deci vroia sa-mi umple capul cu bazaconii newageiste si i-am zis d-na doctor doar ortodoxia e calea cea buna restul sunt baliverne
-dar daca era o persoana care nu citise mult o putea influenta cu gandirea ei deformata
-si nu ai raspuns :cum ramane cu cei care fac avorturi?

[dobrin7m]

În prealabil postat de AlinB

Eu zic ca exista totusi anumite grade de superstitiozitate.
Ma rog, poate e o apreciere subiectiva dar eu zic ca in cazul specificat se bazeaza si pe niste fapte vizavi de caracterul psihopatologic, cum ar fi confuzia senzoriala.

In cazul acelei fete, cum poti aprecia asa ceva, necunoscand-o, nevorbind cu ea niciodata, ? doar dintr-o fraza pe un forum? care te-a si dus cu gandul de fapt la un troll?
Cum poti vorbi de caracter psihopatologic doar citind o singura fraza a acelei persoane pe un forum?

[dobrin7m]

În prealabil postat de antiecumenism

-bai frate hai sa nu ne mai facem dobitoci sau mai stiu eu cum ca nu e frumos si crestineste,tu esti profesor si crestin si..nu e bine sa tot injuri sau sa-i faci cum iti vine la gura pe unul sau altul..
-pe de alta parte se poate zice ca din cauza ca mi-a alinat suferinta ,durerile este bine,m-a ajutat si psihic, dar in acelasi timp repet ea poate sa fie atee,si chiar satanista si sa ma inflenteze psihic si sufleteste in rau -cel putin cat sunt in legatura cu ea,dupa aceea nu
-am fost la o doctorita sa-mi fac o spirometrie si i-am zis ca am spondilita anchilozanta care e o boala autoimuna si ea a inceput sa-mi zica ca din cauza mea e boala,a dezechilibrelor energetice deci vroia sa-mi umple capul cu bazaconii newageiste si i-am zis d-na doctor doar ortodoxia e calea cea buna restul sunt baliverne
-dar daca era o persoana care nu citise mult o putea influenta cu gandirea ei deformata
-si nu ai raspuns :cum ramane cu cei care fac avorturi?

Ai dreptate, unii frati crestini, mari crestini, fac un hobby in a injura semenii, ai alunga si spun ca asa alina ei suferintele oamenilor si pozeaza in mari iubitori de oameni. Insa cu toata marea lor credinta nu au invatat ca trebuie sa iubeasca si pe cel ce ii este dusman. Nu a invatat si nici nu vrea sa invete.
Iar atitudinea necrestina de-a dreptul, de a induce oamenilor sa se fereasca de anumiti oameni pe forum ca stim noi chipurile cine sunt este iarasi o manipulare subtila,de a impune vointa noastra subtil, celorlalti. Foarte urat si foarte necrestineste sa apelezi la o asa marsavie doar din dorinta de a distruge un om pentru ca este prea incomod pentru tine si nu vrea sa iti cante osanele.

Cu ceea ce ai povestit, multe cunostiinte de-ale mele au patit astfel de lucruri. Impactul intre pacient si un medic necrestin este simtit mult mai mult aici in Apus, unde medicii sunt din diverse culturi si religii: indieni, musulmani si chiar atei.
Aici sunt medici care te trimit la yoga de pilda, pentru ca ei considera ca este benefic pentru organism posturile din yoga.

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de AlinB

Vezi tu Ionut, sunt pacate subtile, dar grave, la care nici constiinta ta, nici duhovnicul nu te pot ajuta (decat daca e foarte inainte-vazator sau experimentat), indiferent de cat de des te impartasesti.
Adu-ti aminte de 1Corinteni 11:27-32.

Care ar fi acel păcat grav de care eu nu-mi dau seama și care este opritor de la primirea Împărtășaniei?

[laurastifter]

În prealabil postat de AlinB

Daca ratiunea proprie nu te ajuta, hai sa te ajut eu:

1. De unde stii la ce perioada se refera suma respectiva?
2. De unde stii ca preotul respectiv nu obtinea si alte venituri, din donatii in natura sau/si bani?
3. De unde stii daca nu cumva putea avea alte surse de venit (munca la camp) si prefera sa nu o faca din comoditate?
4. De unde stii ca informatia este 100% corecta?
5. Si inca ceva, poate cel mai important aspect: o data ce ce se deschide sufletul oamenilor catre Dumnezeu, se deschide si buzunarul catre indrumatorul lor spiritual.

Iti spun asta ca cineva care a vazut cum se construieste o biserica, deloc mica, an dupa an, doar din donatii, din care mai putin de 1/4 de la primarie, care nici nu stiu daca are parohie, venind si donand in schimb oameni dint tot orasul.

De unde stii ca esecul lui financiar nu este de fapt esecul lui spiritual, de a propovadui Evanghelia, mai presus de a implini ceea ce pentru multi sunt doar traditii?



Pentru ca poate vrea sa traiasca bine din salariu, nu din propovaduirea Evangheliei.



Nu pe baza acestui gen de informatii.

Vezi tu Ionut, sunt pacate subtile, dar grave, la care nici constiinta ta, nici duhovnicul nu te pot ajuta (decat daca e foarte inainte-vazator sau experimentat), indiferent de cat de des te impartasesti.
Adu-ti aminte de 1Corinteni 11:27-32.

"Vezi tu Ionut, sunt pacate subtile, dar grave, la care nici constiinta ta, nici duhovnicul nu te pot ajuta (decat daca e foarte inainte-vazator sau experimentat), indiferent de cat de des te impartasesti."
Consideraţi că domnul Florin Ionuţ nu-şi conştientizează un anumit păcat, dar dvs, care nici măcar nu-l cunoaşteţi personal, i-aţi putut detecta problema duhovnicească?...
Adică păcatul e atât de subtil, încât nici persoana în cauză şi nici duhovnicul n-o observă (în afara cazului în care duhovnicul e văzător cu duhul), dar o persoană total străină poate sesiza acest păcat, doar în urma unei simple discuţii online?
Gândiţi-vă!...
O spun doar ca să vă sugerez să meditaţi... câteva minute... la ceea ce aţi scris.
Cu mult respect,
L S

[antiecumenism]

Sfantul Ignatie Briancianinov-Despre ravna sufleteasca si cea duhovniceasca

http://carteromaneasca.wordpress.com...duhovniceasca/


"Daca sfintii ii mustrau pe pacatosi si pe necredinciosi, o faceau din porunca lui Dumnezeu, fiind datori sa faca aceasta, potrivit insuflarii Sfantului Duh, nu insuflarii propriilor patimi si a demonilor. Iar cel ce se hotaraste, de capul lui, sa-l acuze pe fratele sau sa ii faca observatie, acela arata limpede ca se socoate mai intelept si mai virtuos decat cel acuzat de el, ca lucreaza sub inraurirea patimii si a amagirii cugetelor demonice. Se cuvine sa ne aducem aminte de porunca Mantuitorului: “De ce vezi paiul din ochiul fratelui tau, si barna din ochiul tau nu o iei in seama ? Sau cum vei zice fratelui tau: Lasa sa scot paiul din ochiul tau si iata barna este in ochiul tau ? Fatarnice, scoate intai barna din ochiul tau si atunci vei vedea sa scoti paiul din ochiul fratelui tau” (Mat.7, 3-5).

Ce este aceasta – barna ? Este cugetarea trupeasca, groasa ca o barna, care rapeste orice putere si orice corectitu*dine puterii vazatoare daruite de Ziditor mintii si inimii. Omul manat de cugetarea trupeasca nu poate nicicum sa judece drept – nici despre propria lui stare launtrica, nici despre starea aproapelui. El judeca despre sine insusi si despre ceilalti dupa felul in care se inchipuie el insusi pe sine si dupa felul in care ii apar ceilalti pe dinafara, potrivit cugetarii sale trupesti – bineinteles, gresit; si de aceea l-a numit Cuvantul lui Dumnezeu, pe buna dreptate, fatarnic. Crestinul, dupa ce a fost tamaduit prin Cuvantul lui Dumnezeu si Duhul lui Dumnezeu, primeste o vedere dreapta a propriei sale intocmiri sufletesti si a intocmirii sufletesti a aproapelui. Cugetarea trupeasca, lovind ca o barna pe aproapele care a gresit, intotdeauna il tulbura, nu arareori il pierde, niciodata nu aduce si nici nu poate aduce folos, nu are nici un pic de putere asupra pacatului. Dimpotriva, cugetarea duhovniceasca lucreaza numai asupra neputintei sufletesti a aproapelui, miluindu-l, tamaduindu-l si mantuindu-l.

Este vrednic a fi luat in seama faptul ca, dupa dobandirea intelegerii duhovnicesti neajunsurile si pacatele aproapelui incep sa para de foarte mica insemnatate, rascumparate fiind de Mantuitorul si lesne de tamaduit prin pocainta aceleasi greseli si neajunsuri care pentru intelegerea trupeasca pareau necuprins de mari si insemnate. Apare lesne de vazut ca aceasta cugetare trupeasca le dadea o insemnatate atat de uriasa pentru ca ea insasi este barna."

Daca vrei sa fii un fiu credincios si ravnitor al Bisericii Ortodoxe, atinge-ti telul prin implinirea poruncilor evanghelice legate de aproapele. Nu indrazni sa-l lauzi ! Nu indrazni sa-l inveti ! Nu indrazni sa-l lovesti si sa-l mustri !

Acestea nu sunt fapte ale credintei, ci ale ravnei lipsite de judecata, ale parerii de sine, ale trufiei. L-au intrebat pe Pimen cel Mare: ce este credinta ? Cel Mare a raspuns: “Credinta sta intr-aceea ca sa petreci in smerenie si sa faci milostenie” (Pateric), adica a te smeri inaintea aproapelui si a-i ierta toate supararile si jignirile, toate greselile lui.


Intrucat ravnitorii lipsiti de dreapta socoteala aduc credinta ca pricina a ravnei lor, sa afle unii ca acestia ca adevarata credinta (aici se intelege credinta lucratoare, nu cea dogmatica. Despre deosebirea lor, vezi in Filocalie la Calist si Ignatie), prin urmare si adevarata ravna, se arata prin smerenia inaintea aproapelui si milostivirea catre el. Sa lasam judecata asupra oamenilor si acuzarea lor in seama acelora pe ai caror umeri a fost asezata indatorirea de a-i judeca pe fratii lor si de a-i indrepta. “Cel ce are ravna mincinoasa – a spus Sf. Isaac Sirul – boleste de boala grea. O, omule care crezi ca-ti pui ravna impotriva bolilor straine, tu te-ai lepadat de sanatatea sufletului tau ! Osteneste-te cu osardie pentru sanatatea sufletului tau. Iar daca vrei sa doftoricesti pe cei neputinciosi, apoi afla ca bolnavii au mai multa nevoie de ingrijire decat de mustrari aspre. Ci tu, fara a ajuta pe altii, te bagi pe tine insuti in boala grea si chinuitoare. Aceasta ravna nu se vadeste in oameni prin vreunul din chipurile intelepciunii, ci se numara printre neputintele sufletului, este semn al saraciei intelegerii (duhovnicesti), semn al nestiintei celei mai de pe urma.

Inceputul intelepciunii Dumnezeiesti este linistea si blandetea, care tin de masura sufletului mare si intarit, de cel mai trainic chip al cugetarii si poarta neputintele omenesti. “Ci voi, cei tari”, spune Scriptura, “purtati neputintele celor neputinciosi” (Rom. l5, l) si: “pe cel ce greseste indreptati-l cu duhul blandetii” (Gal. 6, l ). Pacea si rabdarea le numara Apostolul printre darurile Sfantului Duh” (Cuvantul 89). In alt cuvant Preacuviosul Isaac graieste: “Sa nu urasti pe pacatos, caci cu totii suntem pacatosi. Daca tu pentru Dumnezeu te ponesti impotriva lui (a pacatosului), atunci varsa pentru el lacrimi. Dar pentru ce il urasti ? Uraste pacatele lui, iar pentru el roaga-te, si prin aceasta te vei asemana lui Hristos, care nu S-a maniat asupra celor pacatosi, ci se ruga pentru ei.

Pentru ca, omule, urasti pe pacatos ? Pentru ca nu-i asa de drept ca tine ? Dar unde este dreptatea, daca nu ai dragoste ? De ce n-ai plans mai bine, pentru el, ci il gonesti ? Oarecari, ce gandesc despre sine ca judeca sanatos despre faptele pacatosilor si se manie pe ei, lucreaza astfel din nesocotinta” (Cuvantul 90).

Mare nenorocire este parerea de sine ! Mare nenorocire este lepadarea de smerenie ! Mare nenorocire este acea intocmire si stare sufleteasca in care aflandu-se monahul, fara a fi chemat sau intrebat, manat de constiinta “valorii sale”, incepe sa invete, sa acuze, sa mustre pe aproapele ! Fiind intrebat, refuza sa dai sfat si sa-ti spui parerea, ca unul care nu stii nimic, sau la mare nevoie, vorbeste cu cea mai mare chibzuinta si modestie, ca sa nu te ranesti pe tine cu slava desarta si cu trufia, iar pe aproapele cu un cuvant greu si nesocotit. Atunci cand, pentru osteneala ta in via poruncilor, Dumnezeu te va invrednici sa simti in suflet ravna Dumnezeiasca, atunci vei vedea limpede ca ravna aceasta te. va indemna la tacere si smerenie inaintea aproapelui, la iubire fata de el, la miluirea lui si la compatimirea pentru el, precum a spus Sfantul Isaac Sirul (Cuvantul 38). Ravna Dumnezeiasca este foc, dar care nu aprinde sangele ! Ea stinge in acesta aprinderea, aducandu-l intr-o stare de tihna (Filocalia rom. vol. VII, Convorbirea Preacuviosului Maxim Capsocalivitul cu Preacuviosul Grigorie Sinaitul). Ravna cugetarii trupesti este intotdeauna impreunata cu aprinderea sangelui, cu navalirea a numeroase patimi si inchipuiri.

Urmarile ravnei oarbe si nestiutoare, daca aproapele i se impotriveste, sunt de obicei, mania asupra lui, ranchiuna, spiritul de razbunare in felurite chipuri, iar daca acesta se supune – multumirea de sine plina de slava desarta, atatarea si inmultirea cugetarii trufase si a parerii de sine. "

[catalin2]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Și asta împiedică Patriarhia să ajute în special preoții cu venituri mici și cu copii mulți cu niște lei în plus? De ce trebuie să un preot emigreze în Grecia ca să poată supraviețui el și casa lui?

Cum am spus si in mesajul precedent, acela e doar salariul primit de la stat (atunci, acum nu cred ca sunt doar 5 mil). Veniturile se completeaza din contributiile enoriasilor, adica taxele pe nunti, botezuri, taxa anuala, etc. Bineinteles, la tara aceste venituri sunt mai mici in unele localitati, unde sunt putini enoriasi, dar e totusi ceva.

[laurastifter]

În prealabil postat de antoniap

Am toata stima pentru psihologii care-si dedica viata ajutarii aprapelui cu altruism, in vederea apropierii de Dumnezeu.



Apoi, daca ei stiu ca sunt psihologi crestini si nu se regasesc in criticile aduse psihologilor in general, ne vor ierta crestineste pe noi, cei care incercam sa descoperim ,,tainele'' psihologiei.


Eu n-as baga mana in foc cu atata usurinta pentru nimeni.
Nu spun ca nu exista psihologi crestini, dar acuzele reciproce pe care si le aduc psihologii si teologii ne obliga sa fim circumspecti:


Psihologii ii acuza pe teologi de dogmatism si intoleranta la reprosuri si de perimare. Adica teologii s-au cam demodat!!!

Teologii ii acuza pe psihologi de aroganta, imoralitate si egoism (dorinta de a-i cunoaste pe oameni pentru a-i putea controla). Una e sa ajuti omul cu toata bunavointa si sa uiti, ca si duhovnicul, ce ai vorbit cu el si alta e sa-l controlezi si sa te consideri un dumnezeu care face si drege. Apoi actul medical fiind monitorizat, automat omul devine un client sau un fost client, cu sens ironic. In aceasta stiinta nu se investeste prea mult pentru a asigura personal competitiv, astfel ca am cunoscut persoane cu un nivel intelectual modest care dupa un an de facultate la psihologie isi castigasera o aroganta teribila, priveau intreaga lume ca pe niste clienti manevrabili. Nu spun ca nu exista si exceptii.



Daca suntem de acord ca teologia patristica e demodata, da, atunci trebuie sa vina psihologia sa ne ajute s-o modernizam... Teologie moderna e ceva cam fara Dumnezeu, e ecumenism, nu prea mai e teologie. Pacat ca psihologia poate fi implicata atat de usor si intr-un joc murdar. Pentru ca teologia moderna si psihologia sa fie slujitoarele teologiei patristice trebuie s-o pretuiasca, nu s-o considere demodata!



Cu aceasta afirmatie sunt de acord.

"Am toata stima pentru psihologii care-si dedica viata ajutarii aprapelui cu altruism, in vederea apropierii de Dumnezeu"
Şi eu la fel.
Tocmai de aceea, vă propun să nu-i întristăm pe aceştia, prin obiecţii neargumentate şi generalizări nejustificate la adresa profesiei pe care o practică.
"Apoi, daca ei stiu ca sunt psihologi crestini si nu se regasesc in criticile aduse psihologilor in general..."
Cum să nu se regăsească, de vreme ce criticile sunt aduse psihologilor în general?
Observaţi, tocmai aici este eroarea de logică: se formulează o obiecţie generală, la adresa unei întregi categorii profesionale. Fiind formulată astfel, generalizarea va fi, în mod inevitabil, nejustificată/ abuzivă, adică va fi un sofism.
Premisă: unii A sunt B.
Concluzie: toţi A sunt B.
Acestea sunt generalizările nejustificate - eroare logică de care este plin topic-ul.
"...ne vor ierta crestineste pe noi, cei care incercam sa descoperim ,,tainele'' psihologiei"
Oare aşa se încearcă desluşirea tainelor unei ştiinţe?... Şi încă o ştiinţă atât de complexă cum este psihologia? Aşa, criticând înainte de a înţelege?
Personal ştiu psihologie la nivel de liceu (poate mă supraestimez...).
De aceea, cum aş putea formula obiecţii la adresa acestei ştiinţe?
Ştiu sigur, însă, unele lucruri uşor observabile despre performanţele concrete pe care psihologii reuşesc să le realizeze în societate.
Şi mai ştiu încă ceva, ceva admirabil despre aceşti semeni ai noştri:
faptul că ei îşi dedică viaţa studierii... sufletului omenesc!
Dacă sufletul omenesc este, în faţa Domnului, mai de preţ decât întreaga creaţie, decât tot cosmosul ("Ce-i va folosi omului, dacă va câştiga lumea întreagă şi-şi va pierde sufletul său?" - întreabă retoric Dumnezeul nostru), iar aceşti aventurieri, psihologii, încearcă să-l înţeleagă, atunci ajung la concluzia că oamenii ăştia sunt grozav de curajoşi!
Şi că, mai mult decât atât, au înţeles exact ce este esenţial de cunoscut din întreaga creaţie a lui Dumnezeu: nu atât natura, lumea materială (scriu aceasta nu pentru a subestima ştiinţele exacte), cât sufletul nostru, cel după chipul Creatorului şi destinat eternităţii.
De aceea, datorită importanţei obiectului lor de studiu, cred că sunt vrednici de preţuirea şi încrederea noastră.
Aţi mai scris aşa: "
Psihologii ii acuza pe teologi de dogmatism si intoleranta la reprosuri si de perimare. Adica teologii s-au cam demodat!!! Teologii ii acuza pe psihologi de aroganta, imoralitate si egoism (dorinta de a-i cunoaste pe oameni pentru a-i putea controla)."
Din nou generalizări nejustificate... ca şi cum ar exista un neîmpăcat război între TOŢI teologii şi TOŢI psihologii. :)
Aici, pe forum, sunt 2 psihologi (sau mai mulţi, poate... dar doar despre 2 ştiu eu). Care dintre ei a formulat, în vreun mesaj, asemenea obiecţii la adresa teologiei?
Cât despre opiniile teologilor despre psihologi, cum comentaţi, de exemplu, atitudinea părintelui Galeriu în acest sens? Dar atitudinea Bisericii, în general, faţă de ştiinţe şi filosofie? :)
"Una e sa ajuti omul cu toata bunavointa si sa uiti, ca si duhovnicul, ce ai vorbit..."
Comparaţia aceasta între duhovnic şi psiholog îmi pare... discutabilă...
E ca şi cum aş compara Sf. Maslu cu o intervenţie chirurgicală. Sunt modalităţi diferite în care Dumnezeu lucrează, prin oameni, pentru vindecarea noastră. Ambele sunt importante, dar... atât de diferite! Şi, în mod evident, nici ca importanţă nu pot fi comparate, Sf. Taine fiind nespus mai importante decât ştiinţa, căci ţin de planul vieţii duhovniceşti.
Şi mai este ca şi cum aş compara, din punct de vedere teologic şi literar, Sf. Scriptură cu Fraţii Karamazov, cu un compendiu de filosofie antică ori cu manualul de Dogmatică pentru seminariile teologice.
"...si alta e sa-l controlezi si sa te consideri un dumnezeu care face si drege"
Şi cum puteţi şti că aşa procedează toţi psihologii (mai ales cei creştini), atunci când fac psihoterapie? Aţi fost la psiholog şi v-a tratat aşa?
Eu n-am fost la psiholog, n-am urmat şedinţe de psihoterapie şi, din acest motiv, îmi este imposibil să formulez acuzaţii.
Mai mult decât atât: sunt sigură că nici unul dintre psihologii credincioşi creştini pe care am avut bucuria de a-i cunoaşte în diverse împrejurări NU se comportă în acest fel cu clienţii. Cred că, dimpotrivă, ştiu să comunice creştineşte, respectând libertatea interlocutorului şi neîncercând să-l controleze prin constrângere.
"Daca suntem de acord ca teologia patristica e demodata..."
Doamne păzeşte! Cine a spus aşa ceva?
"Apoi actul medical fiind monitorizat..."
În acest caz, nu sunt acte medicale, ci psihologice. Este vorba de ştiinţe diferite. Psihologia nu este medicină. Dvs v-aţi gândit, probabil, la psihiatrie... sau nu-mi dau seama.
"Teologie moderna e ceva cam fara Dumnezeu..."
Dvs aţi studiat Teologia?
Dacă nu, de unde şi până unde aţi ajuns la concluzia că ceea ce am studiat noi în facultate e "ceva cam fără Dumnezeu" şi că noi am încerca să trădăm teologia Sfinţilor Părinţi?
"Pentru ca teologia moderna si psihologia sa fie slujitoarele teologiei patristice trebuie s-o pretuiasca, nu s-o considere demodata"
Exact: asta se şi întâmplă atât în cazul teologilor iubitori ai Ortodoxiei autentice, cât şi în cazul psihologilor credincioşi ortodocşi.
Psihologii atei sau agnostici o consideră, poate, demodată; nu fiindcă sunt psihologi, ci din cauza convingerilor lor religioase (psihologia în sine, ca ştiinţă, nu se ocupă cu teologia).
"Cu aceasta afirmatie sunt de acord"
Mă bucur că împărtăşim, în această privinţă, aceeaşi opinie. :)
Doamne ajută!