Postul negru

[vsovivivi]

În prealabil postat de vsovivivi

Dacă vă plac fetele, fecioarele, virginele, copilele, de vi se pare că pe toate le iubiţi uitându-vă după ele, atunci vă întreb aşa: Dar ştiţi voi oare care este deosebirea dintre Haremanuel şi Haremamona?.. căci ambele au prescurtarea în HAREM.

Mamona este format din contompirea nefirească a cuvintelor: mama, onan, solomon, amor, monah, mana, moloh... iar la păgâni era o 'zeitate' reprezentată printr-un idol ce aducea noroc superstiţios, câştig... financiar, material, sexual, războinic...

''...gustaţi şi vedeţi că bun este Domnul... (ps.33)

Deci nu vă luaţi după monahii sau călugării sau mirenii care pe toate le gustă căci nu e bine a gusta altceva decât bunătatea lui Dumnezeu... ca să-L vedeţi pe Adevărul.. Lui.

Altceva nu v'ed'ea şi nu gusta şi nu v'id'ia şi nu-ţi închipui că te vrea, că-ţi face avansuri sau că-i place de tine... adică NU VREA şi NU GUSTA cu salivochiul tău închipuindu-ţi că...... ai fi fericit dacă te-ar gusta una sau alta sau mai multe griji deodată.

[vsovivivi]

Adică cum vine asta? Coruperea cu grijile vieţii gLumeşti?

Păi aşa vine, că omul copil la minte, adică foarte prost, şi rău la inimă, adică foarte încrezut şi de bani gata, bani corupţi, bani murdari, se încântă cu lepădarea de Dumnezeu şi cu iubirea s-a_ta_n-ei, direct în iubire, şi lepădându-se permanent de Dumnezeu fără să-şi dea seama, el caută 'slava', lăudăroşenia de a fi şi el bărbat, neobservând că bărbatul ăla după care se ia el e tacsu' toty şi măsa mamona care l-au copiat pe luxifer, adică el preia în ascuns şi fără să ştie, 'fericirea' de a se corupe în ascuns, de a fi corupt şi a corupe, nu numai cu banu' murdar şi cu răsfăţul şi fărădelegea ce vin de acolo ci corupe cu păcatul şi mândria şi necredinţa... deci e vorba de slava corupătorului, a ispititorului corupător, a părbatului ispititor şi corupător din suflet care-ţi inoculează aventuara tainică a coruperii ca ceva de dorit şi ca ceva faimos şi extraordinar de plăcut şi măreţ, adică jmecher semeţ... insistând mereu de deasuprdă şi din tine însuţi, din suflet şi din mintea păcălită, până aplici vorba prostească: 'cel mai deştept cedează' şi laşi după el căci te crezi sminţişor deştept, adică te învoieşti ca întorcându-te la gLume să fii şi tu ca ea, că cică nu contează cât şi cum şi dacă păcătuieşti că cică Domnul nu o să zică nimica şi că nu o să facă nimica şi că cică nu se întâmplă nimica dacă guşti, exeprimentezi, şi te obijnuieşti aşa... îndemnându-te să accepţi căderea în groapă, căderea repetată în păcat, în ispită, că cică ar fi o smerenie şi că în mod normal trebuie să începi de jos, de pe fundul prăpastiei, dacă are fund iar dacă nu atunci să cazi mereu până dai de el şi abea apoi să începi să stai şi eventual să urci.

Păi cine e nebun să se arunce în fundul mării, în groapa Marianelor ca Iona proorocul şi văzând cât de cumplit e acolo să te rogi şi să crezi abea atunci sau să încerci singur să ieşi la lumină în ideea că de aia ai sărit că nu erai suficient de bine lămurit?

Domnul se milostiveşte şi poate-ţi trimite şi ţie un s-chit să te înghită şi să te scuipe pe mal, acolo unde ai fost trimis de Dumnezeu să plineşti voia Lui. Lui Iona nu i-a convenit să se milostivească împreună cu Domnul de vrăjmaşii lui Dumnezeu şi să le dea 3 zile de pocăinţă şi apoi iertare dacă au postit, fiindcă le cunoştea năravul, ştia ce oameni răi şi necredincioşi locuiau acolo şi ce fapte groaznice au făcut asupra oamenilor lui Dumnezeu, deci poate şi de frică nu l-a ascultat Iona din prima pe Dumnezeu, ştiind că toţi trimişii Lui au sfârşit-o rău... trupeşte, au fost lăsaţi pe stradă după ce au fost ucişi interzicându-se îngroparea lor ca să vadă toţi ce păţesc cei ce slujesc Domnului.

Deci insistenţa asta care te face să laşi după s-a_ta_na ca să te învoieşti să primeşti slava corupătoare a corupţilor corupători foarte părbaţi şi să iubeşti duhul pismaş şi rău fără niciun motiv ci doar aşa ca o excentricitate de parcă ai drege busuiocul ca un bonom sau ai descoperii reţeta lenei perfecte care nu trebuie să se mai revolte, nici să se înfurie şi nici să se supere păzind să-ţi apere voia păcatului din voia ta oarbă şi pătimaşă... insistenţa asta plină de minciuni care te lămureşte că Dumnezeu minte şi că cică El ar fi cel rău şi egoist şi nu păcatul nărvit şi îmbrăcat în haină de Dumnezeu, de om, de creştin, şi care împreună cu tine intră deodată prin mai multe părţi chiar în momentele culminante, prin mai multe atenţii deodată pe care nu le poţi stăpâni căci se ştie că eşti handicapat şi neputincios şi adormit şi neatent, neputând să-ţi dai seama şi să te opui sau să-i spui un nu sigur şi hotărât fiindcă nu te lasă politeţea şi cuviinţa de faţadă şi evenimentul şi manifestaţia solemnă la care tocmai iei parte şi te faci de râs ca nebunul dacă reacţionezi ciudat şi ieşi din banca ta... ei bine insistenţa asta care nu bate la uşa inimii tale ci se preface în timp ce tu nu observi cum te violează mereu împreună cu tine însuţi căci tu te autoispiteşti şi te automăguleşti şi ca un sadic foarte crud te hăituieşti şi te execuţi cu minciuni şi închipuiri şi judecăţi sadice foarte 'drepte' şi autoîndreptăţite ca să te autolinişteşti mulţumit de sine consolându-te că mai ai... ea insistenţa asta nu e altceva decât inversarea tainei, învârtoşarea tainei, ispita de a te mândri cu învârtoşarea tainei şi ascultarea cu făţărnicie a poruncilor divine, de formă, cu scârbă şi dispreţ şi minimizare de Dumnezeu. Şi asta, melodrama asta tragicomică se petrece direct în iubire, acest egoism atroce se inoculează şi se dezvoltă direct în iubire inversându-i sensul şi Calea firească, rezultând o fire păcătoasă ce păcătuieşte 'firesc'!.. şi se aseamănă mereu cu 'slava' coupătorului cel corupt care te ademeneşte în taină la aventuri tainice, la furtul meritelor şi la comoara din ascunziş, comoară păcatelor şi fărădelegilor perverse. Aşa păţesc toţi sminţişorii!.. le pare rău după păcat şi mândrie şi după aventura năravului ascuns în adâncimi de întuneric... vorba poetului... ''eu cu 'lumina' mea sporesc...'' adică fraieru' crede-n împlinitoru' de blestem, fiindcă vede... vede ca prostu'.

''Toată-nchipuirea omului, încă din tinereţile lui, este spre rău: spre viclenie, superstiţii, şi idoli... idolii făţărniciei, păcătuirii în ascuns: răpire, desfrânare, mâncare, spurcare şi multă răzbunare... slugile rejegului numit blestem învârtoşat.

[vsovivivi]

Oare aţi văzut cum arată un ursuleţ furnicar? E atât de drăgălaş şi cuminte, şi el însuşi este un simbol al biruinţei asupra satanei din omul hipopotam, pentru cine-l priveşte cu ochii minţii şi are milă şi de el fără să se revolte pe Dumnezeu că cică nu l-a făcut bine la gură, la bot, de parcă n-a avut milă şi de el.

Iar omul care vrea şi el să fie biruitor asupra păcatelor e simbolizat foarte frumos prin porcool furnicar chel... cu râtuţ şi cu urechi lungi ca de iepure meloman ce cântă la pian cu 4 degete. După cum se observă porcul furnicar seamănă cu ursul furnicar dar are pielea ca de om... hipopotam.

Toate aceste animale se hrănesc cu furnici... şi sunt simboluri şi pilde foarte pline de înţelepciune, sădite de Dumnezeu în creaţie pentru ca omul drept credincios să ia bine aminte.

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de vsovivivi

Oare aţi văzut cum arată un ursuleţ furnicar?

Îîîî??? Nu am știut că există așa un animal!

Aici la grădina zoologică din Huachipa am văzut un furnicar și a fost o apariție cam ciudată pentru mine. Interesante arătări pe planeta Pămînt și cît de puține am văzut!

[vsovivivi]

Atâta insistă în a te convinge ispisălogicool mare artist corupt şi plin de plăudăroşenie vopsită cu dreptate şi corectitudine şi milă... nu de mântuire ci de păcat ca să fie aplicat până cedezi şi te bucuri că cedezi ca fraierul şi din superstiţie naivă-credulă şi fatalistă te corceşti... şi corceala binelui cu păcatool dă roade din sămânţa aia, iese ceva şi creşte până se face un pom al cunoştinţei bineului şi a răului şi în ramurile lui îşi fac cuib toate iroticurile păsări ale văzduhului, ereţi, lilieci, pelicancani şi tot felul de orătănii domestice şi ciugule ele din roadele acestui pom spurcat care ai devenit.

Practic năravul satanic înscris în miezul din sâmburi este: sfatul vicleneş ispisălogic, aruncarea vinei pe Dumnezeu ca să te dezvinovăţeşti şi să te crezi sminţişor şi apoi dacă păcătuieşti din greşală (că pofteşti, că vrei, că-ţi place, că mai doreşti, că ai visat colorat, că ai văzut la alţii, că ai răbdat destul, că ai plănuit viclean...) atunci e musai să păcătuieşti acelaşi păcat mai cu forţă şi îndrăzneală şi pe faţă ca să-ţi demonstrezi ţie şi altora că defapt nu-i păcat după formula 'cui cu cui se scoate' adică-l bagă pe al doilea prin partea aialaltă, invers şi susţine că nu-i păcat şi se crede vrednic, înţelept, medic şi mântuit.

Problema este că sfatul viclean şi satanic a fost împlinit de un oarecare prost cu mult înaintea ta iar tu acuma nu-l mai auzi şi nu-l mai vezi ci tu trăieşti ca orbul în obijnuinţa lui tradiţională de parcă te-ai bălăcii în plăcerile fericirii... acolo unde orice păcat se consideră ca fiind defapt o virtute a puterii de a-ţi dovedi că nu eşti handicapat ci dobândind astfel prin exersare o bogată experienţă cu care merită să te mândreşti, vai ţie, ai luat numele şi locul şi l-ai cedat apoi şi răului... ca să-l tooooot cunoşti la nesfârşit până la sfârşit.

Te ispiteşte practic obijnuinţa tradiţiei la a fi un martor ascuns din ascuns coruptibil... căci toţi se corup mai devreme sau mai târziu de frica superstiţiei ca nu cumva să-i dea lumea afară din.. biserică.

Iar dacă te-ai corcit cu gLumea nu te mira că ţi-e frică pentru ca să-ţi fie frică şi pentru ca să faci pe placul tuturor celor ce vor să te vadă păcătuind din criză superstiţioasă de... timp.

Iar corceala asta nu e la vedere, pe faţă ca în filmuleţul ăsta fiindcă atunci ai ştii să te păzeşti ce e musai ascunsă în interior ca un viermişor în măr, ca un lup îmbrăcat în blană de oaie şi în haină de biserică... ortodoxă, aşa că nu mă mai miră că nu eşti în stare să creti Adevărul şi să faci deosebire între negină şi grâu ca să scoţi neghina din inima ta lăsînd-o pe aia din lume pentru ca nu cumva să smulgând neghina din gLume să smulgi şi grâul cu rădăcină firavă... dar aia din inimă, neghina obijnuinţelor şi sfaturilor păcătoase scoate-o afară urgent exact aşa cum ursul furnicar curăţă pământul de toate fur-ni-ci-le care-ţi adună idoli şi spurcăciuni din tot pământul.

[vsovivivi]

Copilul, tânărul şi bărbatul văzând fetele îşi crează dorinţa de a fi el ca idolul fetelor, şi aşa îşi născoceşte şi-şi crează acest idol în el la care se uită ca un martor coruptibil şi care ajunge până la urmă să trăiască în el în locul lui.

Acela pro-mite fetelor că o să-şi crească averea cu ajutorul lor pentru ele şi aşa le păcăleşte arătându-se mare, frumos, bun... in viitorul fericit şi ele îl cred că le iubeşte când colo el doar le foloseşte pentru ca să se arate mare în ochii lui şi ai tuturor pentru ca să fie apreciat că poate... poate păcătui susţinând că nu-i păcat ci răzbunare crudă pe proşti şi handicapaţi şi ispisălogii făţarnici.. că cică o merită din plin.

Această obijnuinţă, acest nărav, această poftă 'bună' prin care omul se fetişizează în sine fiindcă-i plac fetele şi fiindcă-i place adularea de sine, adică duhul minciunii măririi de sine prin trădare şi amestecare, nu este luată în seamă ci e trăită la nesfârşit ca un fel de îndrăgostire perpetuă... de sine.. folosind fetele, păcălindu-le şi păcălindu-se că le iubeşte.. ca să-i fie neveste sau slujitoare sau ţiitoare... o să-l ţie de.. stăpân.

Practic acest mod spurcăcios de viaţă este întreţinut prin scursura ochilor după fete, prin arta creativă de a le dezgoli şi îmbrăca, de a le poza şi desena şi picta şi sulimeniza tot mai perfect pentru placul ispitei... şi mai este întreţinut prin pomenirea îndrăzneaţă, obraznică şi sadic-omică a lucrurilor ruşinoase, a faptelor şi basmelor trădărilor... care nu e bine ci e ruşinos a fi pomenite sau povestite şi tocmai de aia sunt pomenite de viclenii naivi şi adormiţi, tocmai pentru a produce efecte molipsitoare şi contaminatoare de parcă aşa s-ar trezi ca să păcătuiască, pomensc spurcăciunile tocmai pentru a stârni în ei înşişi poftele cele mai rele şi smintelile cele tulburătoare: furii, mânii, judecăţi, denigrări, ispite şi căderi... în sine, în deznădejde, în ură, în invidie, în pismuire, în răutate şi viclenie şi răzbunare scrâşnitoare căci tot circul este spre a te vindeca de neputinţă şi de foame şi de dorul păcatului şi de coşuri... lovind fără milă în dragostea curată şi în dorul şi iubirea de Dumnezeu, de parcă ar merita.

Deci trebuie postit engros şi nonstop la fetişizarea ce apare în tine când te priveşti ca un martor coruptibil privind şi adulmecând mulţimile te fete care te întâmpină peste tot ca să-ţi dea... rânjetul lor naiv şi credul cu vocea lor colorată făcându-te să-ţi închipui că vor.. să spună: ''hai ia s-a_ta_na''; Ele sărmanele, sunt fete cuminţi şi cred că o să le iubeşti curat şi adevărat oferindu-le plăceri frumoase şi bune şi credincioase neştiind săracele că tu ca vicleanul doar o să le iei 'banii' lor şi o să le foloseşti ca pe proaste minţind că te îndrăgosteşti.. numai de ea, scârbindu-te defapt de ele mai devreme sau mai târziu ca de nişte păpuşi stricate şi floricele ofilite călcate în picioare de tot ceea ce-i place: porcului, boului, câinelui, râmei, omiziilor, muştelor, şi fireşte dracoolului.

Iubitul tuturor fetelor este Iisus, iar tu ca să le iubeşti şi tu pe toate fetele aşa ca El trebuie să ajungi tot aşa de incoruptibil ca El... deci pocăiţi-vă şi iubiţi-le pe toate.... căci altfel faci fărădelege şi favoritisme luând mită, mita minciunii măririi de sine prin lepădare de Dumnezeu pe poarta cea ascunsă, prin spărtură ca să-ţi slujeşti idolul fetişizant la care priveşti ca un martor coruptibil având impresia că trăieşti tu în locul lui şi el în locul tău.

În prealabil postat de Florin-Ionut

Îîîî??? Nu am știut că există așa un animal!

Aici la grădina zoologică din Huachipa am văzut un furnicar și a fost o apariție cam ciudată pentru mine. Interesante arătări pe planeta Pămînt și cît de puține am văzut!

Off-topic: Eheeei, era asa frumos inainte de potop, cind traiau numitii Pyrotherium, Megatherium si Megatapirus. Daca traiau in zilele noastre, aia priveliste: tapir cit autobuzul...lenes terestru, cit un elefant actual...si pseudo-elefantul ala de pyrother, cu o mecla tare haioasa. Cred cu tarie ca megafauna si primitivismul tehnologic, combinat cu o natura practic neatinsa in general, au fost puternice unelte divine de smerire a trufasei fiinte umane cazute. Totul s-a prabusit cind blestematii de ingeri cazuti au fugit din ceruri pe pamnint, facind legamint intre ei (prima blestematie masonica, atunci a aparut cloaca numita "Fratia Sarpelui") si dind oamenilor tehnologie inalta, cu care cretinii aia orgoliosi si fraieriti care au fost stramosi nostrii cei mai indepartati au exterminat megafauna, schimbat clima si ridicat porcariile alea cica misterioase de piramide si megaliti, in toata lumea, din Egipt, pina in Tiahuanaco (extrapolez si eu pe baza Cartii lui Enoch).
On-topic: ce bine ar fi daca asprele rinduieli de postire de la athoniti, rusi si gruzini ar fi normative in toate autocefaliile ortodoxe!
Florin-Ionut, iti cer un sfat: subsemnatul, chiar acum bea a nu stiu cita suta de cana mare de 2 litri cu compot de prune fara zahar. De cam o luna, aproape doar asta beau/maninc. Ce parere ai? Multumesc.

[Yasmina]

Singurul mancator de furnici pe care l-am vazut vreodata la Zoo, a fost frumuselul asta din poza.
Dar nu stiu care este numele lui correspondent in lb.romana.

În prealabil postat de Yasmina

Singurul mancator de furnici pe care l-am vazut vreodata la Zoo, a fost frumuselul asta din poza.
Dar nu stiu care este numele lui correspondent in lb.romana.

Nu vad clar, dar cred ca e Myrmecopahaga sp. Furnicarul mare. Rar, saracul, da se pare ca populatiile se refac lent. Tare tiscos si asta. E blind, dar daca se simte amenintat, poate eviscera si o puma cu ghearele. Ehei, ruda lui defuncta, Megatherium, nimicea clanuri intregi de Smilodon, daca avea chef sa guste din vinatul lor. Cam greu sa vinezi asa o splendoare a maimii si fortei fizice.

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de Barsaumas

On-topic: ce bine ar fi daca asprele rinduieli de postire de la athoniti, rusi si gruzini ar fi normative in toate autocefaliile ortodoxe!
Florin-Ionut, iti cer un sfat: subsemnatul, chiar acum bea a nu stiu cita suta de cana mare de 2 litri cu compot de prune fara zahar. De cam o luna, aproape doar asta beau/maninc. Ce parere ai? Multumesc.

Salut,

Aruncă o privire aici: romaniaraw.freeforums.org/viewtopic.php?f=11&t=493

Cred că dacă era compot fără prune, adică apă chioară, te-ai fi cîștigat mai mult - conform citatelor postate de cei de pe romaniaraw (citește doar prima pagină de sus pînă jos, merită). Însă a ține post cu apă o lună implică multe condiții prielnice, pregătire și documentare temeinică înainte.

Acum sînt eu curios: senzațiile sporadice de foame au dispărut după trei zile? Cred că nu... Ai lucrat / studiat / avut activitate solicitantă în răstimp? Ce înseamnă ”aproape doar asta”, ce ai mai consumat? Cît vrei să continui și... de ce faci așa ceva?