Cugetari din Dharma

[florin.oltean75]

În prealabil postat de Miha-anca

Sf. Seraphim Rose, care a avut tangente cu budismul, si care l-a parasit din clipa in care a inteles ca ortodoxia este calea, a spus, ca pana la un punct e bun budismul, dar doar pana la un punct.

Formal, putem rejecta/nega anumite experiente din viata noastra, validitatea sau valoarea acestora - insa in mod fundamental nu este posibil.

Suntem suma experientelor noastre. Si cele negative au rolul lor formator specific. Ne patrund si ne modeleaza structura interna.

Generozitatea budismului este generozitate. Inainte de toate. Este o valoare care persista pentru o perioada de timp in fluxul mental.

Nu este violenta, furie sau acuzare.

Orice informatie ne modeleaza intr-un anumit fel, fie ca o acceptam, fie ca o respingem.

Generozitatea este intotdeauna o forta. Primeaza oricarei dogme. Pentru ca este esenta a ceea ce ar trebui sa fim.

În prealabil postat de florin.oltean75

Formal, putem rejecta/nega anumite experiente din viata noastra, validitatea sau valoarea acestora - insa in mod fundamental nu este posibil.

Suntem suma experientelor noastre. Si cele negative au rolul lor formator specific. Ne patrund si ne modeleaza structura interna.

Generozitatea budismului este generozitate. Inainte de toate. Este o valoare care persista pentru o perioada de timp in fluxul mental.

Nu este violenta, furie sau acuzare.

Orice informatie ne modeleaza intr-un anumit fel, fie ca o acceptam, fie ca o respingem.

Generozitatea este intotdeauna o forta. Primeaza oricarei dogme. Pentru ca este esenta a ceea ce ar trebui sa fim.

Daca budismul ti se pare generos, ma intreb ce ai spune sa cunosti frumusetile ortodoxiei si sa le traiesti? Cu budismul ramai singur; cu ortodoxia Il ai tot timpul pe Dumnezeu cu tine.
Eu sper ca intr-o zi te vei trezi... ca eraul acestei carti:
http://www.sfaturiortodoxe.ro/marii-...intele-paisie/
Cititnd aceasta carte, vei recunoaste efectul unor lucruri in care crezi acum.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de Miha-anca

Daca budismul ti se pare generos, ma intreb ce ai spune sa cunosti frumusetile ortodoxiei si sa le traiesti? Cu budismul ramai singur; cu ortodoxia Il ai tot timpul pe Dumnezeu cu tine.
Eu sper ca intr-o zi te vei trezi... ca eraul acestei carti:
http://www.sfaturiortodoxe.ro/marii-...intele-paisie/
Cititnd aceasta carte, vei recunoaste efectul unor lucruri in care crezi acum.

Am precizat anterior ca si budismul tibetan se bazeaza pe o "Relatie Personala", aspect nerecunoscut de exegetii crestini.

Treptele profunde (Vajrayana --> Stadiul Creativ/ Stadiul Final) se bazeaza exclusiv pe "agapa" / iubirea in comuniune in adancul inimii cu "Buddha-fara-inceput" ("Dumnezeu" cu alta denumire identificat nu istoric sau in relatie cu o anumita etnie ci prin atributele sale esentiale).

Aceasta "Agapa" (iubire in adanca intimitate) este maturata in liturghisiri (sadhane) specifice stadiului "Unirii in inima cu Invatatorul" care preceda Vajrayana.

Deci budismul nu este "INSINGURARE". Da, este insingurare de patimi dar comuniune in dragoste cu Adevarul.

Analiza budismului de catre crestini se face, evident de pe o pozitie partizana, trunchiata, cu expresii care nu reflecta adevarul despre aceasta religie.

Religia este una din conditionarile cele mai puternice al fiintei umane.
Practic este imposibil pentru cineva care este puternic conditionat de invataturile primite inca din frageda pruncie sa faca apel la resursele analitice ale gandirii critice, echidistanta, impartiala.

O mica strafulgerare harica ne poate face habotnci si chiar violenti cu alte moduri de expresie, atunci cand ne lipseste resursa gandirii critice (dreapta cugetare care se uita la adancul principiilor nu la modul cum sunt exprimate).

Totusi, nu ai vrea sa citesti aceasta carte si apoi sa ne spui ce gandesti despre ea?
http://www.sfaturiortodoxe.ro/marii-...intele-paisie/
Hai, incearca! Se citeste f repede.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de Miha-anca

Totusi, nu ai vrea sa citesti aceasta carte si apoi sa ne spui ce gandesti despre ea?
http://www.sfaturiortodoxe.ro/marii-...intele-paisie/
Hai, incearca! Se citeste f repede.

Am citit-o la rugamintea ta.

Analiza scoate in evidenta tarele unei societati si grupuri de indivizi care pervertesc principiile profunde ale Vedelor, dar si tehnici de meditatie trunchiate - care intradevar sunt dubioase - cu posibile efecte de alienare a individului.

"Pervertirea" inseamna o rastalmacire a intelesurilor spirituale pentru a avea un castig propriu - fie ca vorbim de preoti (guru), fie ca vorbim de mireni. (oranduirea pe caste)

Legea karmei este intr-un mod samavolnic pervertita.

Urmarirea unui castig propriu si invatatura adevarata sunt incompatibile - indiferent de religie.


"Fara arginti ati primit/ fara arginti sa dati mai departe"!!

"Nu va faceti comori pe pamant"

Dar sub motivatia ca "trebuie sa ne hranim/sa ne imbracam" - se pretind bani, se cer avutii in cladiri, pamanturi, pentru servicii religioase - oriunde am privi in jur.


Aceste tare nu sunt specifice doar INDIEI ci evident si propriei noastre religii.


Aceasta nu inseamna ca esenta invataturii ortodoxe este falsa.

Aceasta nu inseamna ca esenta Vedelor este falsa.


„Mereu multumit, yoghinul cu sinele stăpânit, care-si tine hotărârile, năzuind spre mine cu inima si cu mintea, cel dăruit mie, acela mi-e drag“ (XII, 14).

Autorul recunoaste ca "Yoga, filosofia pe care ea se articulează si din care decurg toate practicile sale, este întemeiată pe un set de conceptii fundamental religioase:

• existenta si nemurirea sufletului;

• metempsihoză sau reîncarnarea;

• legea karmei, care postulează răsplătirea faptelor bune sau rele ale omului de-a lungul unor vieti succesive;

• existenta unui Dumnezeu care îi călăuzeste pe oameni către El."


Respingerea esentei Vedelor prin faptul ca exista saracie si o organizare sociala pe caste in India dovedeste ca avem un punct de vedere partizan.

Orice analiza corecta trebuie sa se axeze pe identificarea si evidentierea principiilor, atat a celor care par diferite cat si a celor ce par similare.

Ruperea din intreg, prezentari de franturi, etichetari negativiste si punerea in antiteza cu principii pozitive exprimate prin terminologia propriei religii - cum se numeste?


Putem discuta punctual un anumit aspect daca doresti.

[iondan]

În prealabil postat de florin.oltean75

Am citit-o la rugamintea ta.

Analiza scoate in evidenta tarele unei societati si grupuri de indivizi care pervertesc principiile profunde ale Vedelor, dar si tehnici de meditatie trunchiate - care intradevar sunt dubioase - cu posibile efecte de alienare a individului.

"Pervertirea" inseamna o rastalmacire a intelesurilor spirituale pentru a avea un castig propriu - fie ca vorbim de preoti (guru), fie ca vorbim de mireni. (oranduirea pe caste)

Legea karmei este intr-un mod samavolnic pervertita.

Urmarirea unui castig propriu si invatatura adevarata sunt incompatibile - indiferent de religie.


"Fara arginti ati primit/ fara arginti sa dati mai departe"!!

"Nu va faceti comori pe pamant"

Dar sub motivatia ca "trebuie sa ne hranim/sa ne imbracam" - se pretind bani, se cer avutii in cladiri, pamanturi, pentru servicii religioase - oriunde am privi in jur.


Aceste tare nu sunt specifice doar INDIEI ci evident si propriei noastre religii.


Aceasta nu inseamna ca esenta invataturii ortodoxe este falsa.

Aceasta nu inseamna ca esenta Vedelor este falsa.


„Mereu multumit, yoghinul cu sinele stăpânit, care-si tine hotărârile, năzuind spre mine cu inima si cu mintea, cel dăruit mie, acela mi-e drag“ (XII, 14).

Autorul recunoaste ca "Yoga, filosofia pe care ea se articulează si din care decurg toate practicile sale, este întemeiată pe un set de conceptii fundamental religioase:

• existenta si nemurirea sufletului;

• metempsihoză sau reîncarnarea;

• legea karmei, care postulează răsplătirea faptelor bune sau rele ale omului de-a lungul unor vieti succesive;

• existenta unui Dumnezeu care îi călăuzeste pe oameni către El."


Respingerea esentei Vedelor prin faptul ca exista saracie si o organizare sociala pe caste in India dovedeste ca avem un punct de vedere partizan.

Orice analiza corecta trebuie sa se axeze pe identificarea si evidentierea principiilor, atat a celor care par diferite cat si a celor ce par similare.

Ruperea din intreg, prezentari de franturi, etichetari negativiste si punerea in antiteza cu principii pozitive exprimate prin terminologia propriei religii - cum se numeste?


Putem discuta punctual un anumit aspect daca doresti.

Este evident ca te afli sub influenta duhurilor cazute.Sarpele in Eden a indicat o tinta VIABILA -cunoasterea binelui si raului -dar printr-un mijloc GRESIT si....inainte de vreme .Exact asta e budismul.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de iondan

Este evident ca te afli sub influenta duhurilor cazute.Sarpele in Eden a indicat o tinta VIABILA -cunoasterea binelui si raului -dar printr-un mijloc GRESIT si....inainte de vreme .Exact asta e budismul.

Este evident din punctul tau de vedere,

din felul in care interpretezi tu realitatea inconjuratoare pe baza conditionarilor culturale si nivelului de pregatire intelectuala.

[florin.oltean75]

Toti cei care proclama ca ceilalti de alte confesiuni nu se mantuiesc nu-si judeca ei oare semenii inainte de Judecata si iau pe cont propriu Judecata Lui Dumnezeu?

Cine sunt ei sa dea verdicte si sa se substituie in Judecatori de oameni?

De unde stiu ei cine se mantuie si cine nu? Doar mintile infierbantate nalucesc in felul acesta.

Nu se iau oare ei dupa propriile lor pareri, imprumutate de la altii asemeni lor?


Cum poti sa indraznesti sa dai sentinte de moarte inainte ca Dumnezeu sa-si exprime vointa Sa?

Nici fiintele in ceruri nu indraznesc asta, caci inima si cele dinlauntru ale omului doar Dumnezeu le stie si El este cel ce judeca.

Noi sa fim cu rugaciunea si sa ne temem sa spunem cine moare si cine viaza, caci este nebunie sa impartim noi dreptatea dupa judecata noastra.

Fiecare raspunde pentru ceea ce gandeste si face.

Ca se mantuie sau nu cineva, nu este de competenta noastra sa trambitam. Altfel s-ar putea sa luam noi osanda indreptatindu-ne pe noi insine si ocarand aproapele.