Cugetari din Dharma

În prealabil postat de florin.oltean75

In principiu, tibetanii se inchina la Buddha istoric, dar functie de ramura spirituala pot fi si alte personalitati - Mama Tara - "protectoarea Tibetului", Avalokiteshvara - Budda-plin-de-mila, Vajrasattva - Buddha-purificator, etc...

Insa, indiferent de "personalitate", asa cum am precizat, cu totii inteleg aceste iconuri ca manifestare a ultimei realitati, a Adevarului - Buddha-fara-inceput.


Vorbim de Budhismul tibetan, nu de Theravada care este mai raspandit in Tailanda, Birmania, Laos..

Pare politeista, prin varietatea reprezentarilor, dar in esenta este monoteista.

Adevarul ultim (dincolo de icoana /forma) este perceput in acelasi fel indiferent de variatia reprezentarii.

Este mai simplu pentru ca am fost crescuti de mici cu aceste cuvinte.
Iar aceste identitati sunt adanc intiparite in mintea noastra.
Este firesc sa fie asa.

In Romania nu este un fenomen de masa si nici nu va fi. Sunt exceptii nesemnificative.

Personal, ma rog la Iisus Hristos dar am studiat budismul pentru ca nu am inteles aspecte de profunzime ale literaturii patristice.


Nu am citit carti New Age. Nu cunosc filosofia lor, deci nu pot sa-ti raspund la intrebare.


Nu sunt guru in campanie de recrutare.
Nu promovez inchinarea la Buddha.
Nu reprezint nicio scoala - fie budista, fie New Age.
Nu exista niciun interes in spatele postarilor.

Sunt un ortodox care a studiat budismul tibetan, care crede ca si-a imbogatit in acest fel cunostintele spirituale.

Ca acest tur de orizont a fost o experienta pozitiva.

Sf. Seraphim Rose, care a avut tangente cu budismul, si care l-a parasit din clipa in care a inteles ca ortodoxia este calea, a spus, ca pana la un punct e bun budismul, dar doar pana la un punct.

As vrea sa te mai intreb ceva: cum te impaci cu acceptarea binelui si a raului in egala masura? Cu totii stim ca raul exista, dar de aici si pana la acceptare, e cale lunga.