Drumul spre calugarie

În prealabil postat de lavinia40

Drumul calugariei?
Cine poate da definitia exacta?..Uneori nici noi nu stim , daca suntem pe ‘drumul cel bun’ daramite sa stim/aflam ‘indicatorul’ spre acest drum al sfinteniei?
Si se naste din nou o intrebare:ce inseamna sa fii pe ‘drumul cel bun’?
M’am straduit sa inteleg si eu..si cred ca este drumul care trezeste in noi o chemare, ne duce spre o tinta, un tarm, in care vom rodi, si ne vom simtzi sensul /rostul propriei existente, utilizand talantii incredintati de Dumnezeu ....
Dar unii dintre noi, se indreapta spre drumuri mult mai grele, ca acele ale calugariei, locuri greu accesibile ‘muritorilor de rand’, in care in ‘plina iarna’,ei, monahii, infloresc si dovesc din nou ca Omul nu este numai materie, ci si spirit....si nu doar atat....
Marturisesc ca nu am mai vrut sa scriu pe acest thread..
Dar, un gand, tot nu mi'a dat dat pace...…..si, as vrea sa va vorbesc odata, despre cele doua prietene ale mele, de care eu sunt mandra(suna a termen profan, iertare)..si care, de mai bine de 20 de ani,traiesc in manastire.

Asa cum am anuntat la inceput, adevaratul scop al acestui topic, ,,Drumul spre calugarie'', este ,,descoperirea si urmarea chemarii monahale, asa cum este vazuta de calugari de ieri si de azi.'' De calugari si nu numai.

Ar fi interesant de stiut cum si-au descoperit cele doua prietene chemarea spre viata monahala, experiente mai aparte, cum s-au adaptat la manastire si niste cuvinte de folos transmise prin viu grai de ele.