Ispite/Incercari inaintea rugaciunii

[gpalama]

În prealabil postat de catalin2

Putin off topic, parerea mea sincera e ca aceea nu a fost o ispita de la vrajmasul, ci un ajutor primit de la Domnul, ca sa va arate care e adevarul si ca e o greseala lepadarea de adevarata credinta.
Avem spusele Sfantului Teodor Studitul despre tainele din afara Bisericii:
„Dupa masura deosebirii dintre lumina si întuneric, asa e si deosebirea dintre împartasania drept slavitoare (ortodoxa) si cea ereticeasca: cea drept slavitoare lumineaza, cea ereticeasca întuneca; una îl uneste cu Hristos, cealalta – cu diavolul; una da viata sufletului, cealalta îl ucide“.

Aici gresesti catalin. Nu ii tin eu partea lui Mihnea dar trebuie sa traiesti ce a trait Mihnea sa stii despre ce este vorba.

Este o experienta duhovniceasca la limita pe care numai daca o intalnesti o traiesti.

@Mihnea - nu am comentat pentru ca nu prea am stiut cum.. nu inteleg de ce te-a atacat atat de tare demonul. Dar si eu ma intreb cum Dumnezeu de va ataca si pe voi, care sunteti lipsiti (in adevar) de harul dumnezeiesc atunci cand savarsiti tainele... (Nu te supara, dar asta este convigerea mea).

[catalin2]

În prealabil postat de gpalama

Aici gresesti catalin. Nu ii tin eu partea lui Mihnea dar trebuie sa traiesti ce a trait Mihnea sa stii despre ce este vorba.
Este o experienta duhovniceasca la limita pe care numai daca o intalnesti o traiesti.
@Mihnea - nu am comentat pentru ca nu prea am stiut cum.. nu inteleg de ce te-a atacat atat de tare demonul. Dar si eu ma intreb cum Dumnezeu de va ataca si pe voi, care sunteti lipsiti (in adevar) de harul dumnezeiesc atunci cand savarsiti tainele... (Nu te supara, dar asta este convigerea mea).

Citeste si mesajul urmator, in care am explicat de ce am spus aceste lucruri (pentru ca la catolici nu sunt Sfinte Taine, deci acolo nu era Trupul si Sangele Domnului). http://www.crestinortodox.ro/forum/s...60&postcount=9

[gpalama]

În prealabil postat de SilviaN

Buna seara!

Trebuie sa faci asa: cand te apuci de rugaciune sa faci ca si cum ai alerga la un concurs. Odata ce ai inceput alergarea nu mai stai de vorba pentru nimic in lume.
Alergi pentru viata ta si te opresti cand ai terminat.

1. Rugaciunea fa-o mai rapid sau foarte rapid primele saptamani.
2. Rugaciunea fa-o cu voce foarte tare, pentru a acoperi toate gandurile interioare.

Trebuie sa inveti sa fugi de diavolii care iti prind sau mintea cu intrebari prea multe sau prostesti, sau sufletul cu mahnire. Ca sa poti trece de asta ai nevoie de multa multa experienta. Pana atunci FUGA E RUSINOASA DAR SALVEAZA SITUATIA.


Motivatia acestor opreslisti: sub nici o forma demonii nu te vor lasa sa ceri sistematic ajutorul lui Dumnezeu, si nici sa-l primesti.

[cristiboss56]

În prealabil postat de SilviaN

Si acum ma simteam napadita de scarba, am cazut intr-o tristete profunda si nu mai voiam sa ma rog (de cate ori simt ceva intens neplacut, imi e rusine sa ma rog). Imi pare rau ca nu pot da mai multe sau mai concrete detalii, insa imi este prea rusine sa le expun.
. . . . .
Acestea au fost inlocuite de tot felul de situatii marunte care ma infuriau (noaptea) si care la fel imi ingreunau rugaciunea.

Sunt aproape deznadajduita si nu stiu ce sa cred. Daca nici nu gandesc si nici nu imi doresc sa simt ceea ce simt, pot fi acuzata ca pacatuiesc? Pot fi acestea oprelisti trimise de diavol ca sa ma indeparteze de la rugaciunea catre Maica Domnului, mai ales ca eu cred cu adevarat ca Ea ma va ajuta in situatia mea?

Draga Silvia , nu esti nici prima si nici ultima care trece prin astfel de situatii , prin astfel de stari , si te rog sa nu fi deznadajduita , sa incerci sa treci peste aceasta perioada cu calm si cu rabdare , dar sa ti legatura permanent cu Duhovnicul tau , singurul in masura sa-ti dea un sfat corect si sa te indrume .
Pana una alta , iti voi reda o scurta invatatura de la cei vrednici :

"Rugăciunea să nu se facă silit. Forţarea poate să aducă o împotrivire înlăuntrul nostru, să facă rău. Mulţi s-au îmbolnăvit de la rugăciune, căci au făcut-o cu forţare. Ceva se întâmplă, bineînţeles, şi când o faci silit, dar nu e sănătos. Şi nici să nu folosiţi modalităţi tehnice. Nu-i nevoie nici de scăunel, nici de aplecarea capului, nici de închiderea ochilor. Mulţi zic: „Şezi pe un scăunel, ghemuieşte-te şi concentrează-te”. Dar unde…
Încercaţi să vedeţi. Nu este nevoie să vă concentraţi în mod deosebit ca să spuneţi rugăciunea. Nu e nevoie de nici o străduinţă, atunci când ai dragoste dumnezeiască. Oriunde v-aţi afla – pe scăunel, pe scaun, în maşină, pe drum, la şcoală, la birou, la muncă –, puteţi să spuneţi rugăciunea „Doamne Iisuse Hristoase, miluieşte-mă”, lin, fără forţare. Să nu vă legaţi de loc. Dragostea pentru Hristos este totul. Sufletul nu se satură repetând cu dăruire, cu dor, cuvintele „Doamne Iisuse Hristoase, miluieşte-mă”. Sunt cuvinte de care nu te poţi sătura! Să le rostiţi în întreaga voastră viaţă. Ascund atâta sevă!"
Părintele Porfirie

[cristiboss56]

Odihna si linistea mintii:



http://www.crestinortodox.ro/editori...tii-70233.html