poezii crestine

[cristiboss56]

Veniţi creştini la rugăciune,
În casa Domnului cel Sfînt!
Veniţi creştini, plecaţi genunchii
Şi fruntea voastră la pămînt!


Cînd clopotele încep să sune
În zori cu glasul lor duios;
Răsună-n undele lor tainic,
Chemarea Domnului Hristos.


Veniţi cei osteniţi la mine,
Cei osteniţi şi apăsaţi;
Odihna, pacea mea cea sfîntă
Şi mîngîiere să luaţi!


Răsună munţi, răsună dealuri,
Pămîntu-ntreg de glasul sfînt.
Se pleacă-n faţa lui natura,
Văzduhul tot cu nori şi vînt.


Dar omul singura făptură,
Împodobit cu chip ceresc,
Azi nu mai vrea să ia aminte
La glasul cel Dumnezeiesc.


Creştinii noştri din vechime,
Pe sub pămînt zideau altare.
Şi pe furiş, în miezul nopţii
Mergeau cu toţii la-nchinare.


Azi stau lăcaşurile sfinte
Pe înălţimi strălucitoare,
Dar cîţi creştini le calcă pragul
În zilele de sărbătoare?


Vai, masa Domnului e-ntinsă,
Dar cei poftiţi nu vin la ea;
Ei n-aud glasul lui cum strigă:
„Veniţi creştini la masa mea!"


Veniţi creştini la rugăciune,
În casa Domnului cel Sfînt!
Veniţi creştini, plecaţi genunchii
Şi fruntea voastră la pămînt!


Veniţi creştini, cu umilinţă
În faţa sfîntului altar!
Veniţi să dezbrăcăm păcatul
Şi să ne înoim în har!

[Yasmina]

Rugăciune în Sfânta şi Marea zi de
Miercuri din Săptămâna Patimilor



Iisuse-al meu,aş vrea cu mir să-ţi ung
trupul Tău sfânt ce ştie ce-L aşteaptă,
mir scurs din fiecare gând sau faptă,
dar faptele curate nu-mi ajung.



Sufletul meu l-aş transforma în mir
să-Ţi spăl cu el sfinţitele picioare,
dar sufăr fiindcă sufletu-mi nu are
într-însul purităţi de elixir.



Ştiu că Tu m-ai ierta,văzând ce-ndur
şi mi-ai primi ofranda cu iubire,
dar cum s-ating a Ta Dumnezeire
cu mirul meu ce nu e încă pur ?



Doar lacrimile mele îndrăznesc
picioarele-ndelung să îţi sărute
şi parcă simt lumină în derute
şi de credinţă mă împodobesc.



Şi plâng ştiind,Iisuse, că-n curând
pe cruce ai să stai şi pentru mine,
bătut şi insultat fără ruşine,
în timp ce Tu ne vei privi iertând .



Anatol Covali