Intrebare care ma pune pe ganduri

[Ioan_Cezar]

În prealabil postat de abaaaabbbb63

Ideea este ca nu poti in nici un fel sa dovedesti ca o religie este adevarata si celelalte sunt false, decat daca mori si vezi ce este pe partea cealalta. Tot ce faci este sa arati de ce celelalte religii sunt diferite de ortodoxie, si atat.

Dacă rămâi în mundan sau altfel spus dacă ai acces doar într-un plan al fiinţării omeneşti, atunci da, se poate afirma ce scrii tu. Aşa se gândeşte în planul orizontal al mundanului, unde totul se rezumă la legi naturale, fizice, etc. Religii, culturi şi civilizaţii, viermii şi colbul... Numim această limitare cu un cuvânt sintetic "cele materiale", deşi la propriu nu e vorba doar despre materie ci şi despre energie şi conţinuturi sufleteşti/psihice. Dar toate acestea sunt trecătoare, deşarte, supuse stricăciunii - aşa cum este materia. De aici termenul "material" cu sensul lui aparte.
Din orizontala unde necredinciosul îşi petrece tot timpul într-adevăr aşa se vede lumea.
Dar unii oameni s-au îmbogăţit cu planuri noi de fiinţare (prin Botez şi credinţă, prin împreună-lucrarea cu Harul Duhului Sfânt în Biserică) şi tocmai asta nu poate pricepe un ateu sau un agnostic sau, în fine, un necredincios.
E limpede că nu poţi înţelege ceea ce nu ai cucerit şi primit în dar. Constat mereu că reduci lucrurile la o dimensiune a lor şi vrei să îl convingi pe Igor sau pe orice alt creştin că ai dreptate, că vezi adevărat. În mod fatal nu poţi vedea din perspectiva lui pentru că nu o ai. Iar perspectiva lui este cea a Bisericii şi au acces la ea doar cei din Biserică în care lucrează Harul Duhului Sfânt. De pildă Sfinţii, care ne-au lăsat multe scrieri despre acest univers aparte accesibil omului - viaţa de credinţă, viaţa duhovnicească, viaţa în Hristos.
Oamenii îmbunătăţiţi (ai atâte materiale scrise de unul sau altul dintre cei numiţi Gheron!) ne tot povestesc cum stă treaba, cum se vede "de partea cealaltă". Şi apoi, îţi aminteşti din Scriptură de povestea cu săracul Lazăr şi bogatul nemilostiv? Mai ţii minte ce răspuns a primit bogatul care vroia să se întoarcă şi să spună adevărul?
Poţi pricepe asta? E simplu de tot. Doar smereşte-ţi mintea un pic (lărgind-o, astfel) şi gata, ai făcut înţelegere nouă. Meta-noia îi zice.