Dumnezeu, Patrie, Famile

[Igor_Paslusnik]

În prealabil postat de TINERI PENTRU ROMANIA

RĂZBOIUL

-I-(TEXT SATANIST, ANTIHRISTIC, împotriva învăţăturilor lui HRISTOS)

Războiul a fost iubit doar de mercenarii dornici de bani sau de conducătorii dornici de glorie, Naţiunile, care i-au suportat consecinţele, au avut oroare de el. Noi am cunoscut în Al Doilea Război Mondial umilinţa crudă a înfrângerii, invazia şi dezmembrarea teritoriului, de aceea nu vom putea lua în considerare cu dragă inimă eventualitatea unor noi conflicte. Vrem pace. E bine însă ca nu frica să ne facă paşnici, ci raţiunea.

Războiul e un mare rău, dar nu cel mai mare. Mai bine de o sută de ori războiul decât pierderea libertăţii, integrităţii sau onoarei Ţării. Un Popor care ezită să recurgă la arme pentru a-şi apăra libertatea sau demnitatea va fi aservit. La Popoare ca la oameni, cine preferă viaţa onoarei nu poate fi liber. Putem păstra pacea doar prin forţă şi hotărâre, nu prin tot felul de concesii.

PACEA - "Pacea Mea o dau vouă, nu precum dă lumea, vă dau Eu." - Ioan 14, 27.

-I-(ANTI-TEXT SATANSIT-ANTIHRISTIC, pentru urmarea învăţăturilor lui HRISTOS)

Războiul împotriva altor oameni, nu a fost, nu este şi nu va fi iubit de creştini, niciodată. El e iubit de toţi necreştinii. Naţiunile care au dorit război, de atac sau apărare, nu se pot numi naţiuni creştine. Toate războaiele sunt dăruite de diavoli, de întreaga ierarhie demonică, organizată pentru dezmembrarea iubirii dintre oameni, a iertării, pentru întărirea poftei şi dorinţelor de agoniseli materiale, lăcomie, mândrie, avarie şi alte întunericuri vaste. E bine să nu există frică de demoni, ci numai lupta şi biruirea lor.

Războiul e cel mai mare rău din câte există, mai ales raportat la libertate. Creştinul adevărat nu îşi pierde libertatea în Hristos, niciodată, oriunde ar fi, ci slujeşte cu drag neputinţele celui ţinut de demonii lăcomiei de pământ, pentru a-l alibera din patimi, cum au eliberat pământul, creştinii primelor secole, când nu ripostau când erau ucişi. Sfinţii Martiri. Aceştia au fost mereu liberi.

În prealabil postat de TINERI PENTRU ROMANIA

-II-(TEXT SATANSIT-ANTIHRISTIC, împotriva învăţăturilor lui HRISTOS)

Maxima antică Si vis pacem para bellum (Dacă vrei pace pregăteşte-te de război) e valabilă şi în prezent. Pentru a avea pace trebuie să fim gata de război şi să nu ne temem de el. Poporul cel mai puţin expus unui atac e Poporul bine înarmat, care nu provoacă pe nimeni, care are forţă morală şi care îşi apără activ interesele.

Forţa, activitatea şi curajul sunt prin urmare factori de pace. Nu există pace în genunchi. Nu există pace în umilinţă şi slăbiciune. Din cauza unei astfel de păci România ar avea de suferit la fel de mult ca din cauza celui mai teribil dintre războaie. Pacea menţinută prin neputină şi apatie nu durează.

Situaţia unui Popor pe pământ seamănă cu aceea a locuitorilor din marile oraşe. Cel puternic, curajos merge calm şi linitit la treburile sale fără să fie oprit din drum, insultat, lovit. Cel slab, temător e expus la ameninţări, la întâmplări neprevăzute şi loviturile cad firesc asupra lui.

-II-(ANTI-TEXT SATANSIT-ANTIHRISTIC, pentru urmarea învăţăturilor lui HRISTOS)

Maxima antică "dacă vrei pace, pregăteşte-te de război", nu există în Biblie, nici la Părinţi. Nu poate fi nicioidată valabilă. E învăţătură antihristică. Pentru a avea pace, trebuie să credem şi să urmăm lui Hristos, care ne dă adevărata Pace: a Lui.
Trebuie să fugim din calea războiului şi a orice rău, sau să acceptăm noua conducere cu orice risc, fiindcă "nu ne este frică de cei ce ucid trupul" (Matei 10, 28; Luca 12, 4). Nu avem nevoie de arme ale materiei, ci de arme duhovniceşti. Căci interesele unui creştin sunt curăţirea, despătimirea, luminarea, îndumnezeirea, mântuirea, dobândirea Duhului Sfânt.

Forţa fizică împotriva altor oameni, este faptă a iadului, cel moştenesc cei ce o aplică. Cea mai mare există în genunchi, la rugăciune, în umilinţă şi "inima înfrântă smerită, ce Dumnezeu nu o va urgisi". Pacea adevărată aceasta este: nedorirea celor materiale. Această pace, în Hristos, va dura veşnic.

Situaţia creştinilor, anume mântuirea, nu se poate exprima în cuvinte. Căci dacă am ştii ce lucruri minunate îi aşteaptă pe creştini, toată lumea ar deveni creştină, nu ar mai fi nevoie de credinţă. Creştinul puternic şi îndrăzneţ în Hristos, merge pe calea cea strâmtă şi îngustă care duce la viaţă, şi iartă orice rău i se face. Cel necredincios, va riposta la răul ce i se face, nu va întoarce şi obrazul celălalt, căci lipsit de iubire fiind, uită de Hristos şi luptă chiar împotriva Domnului prin faptele sale.

În prealabil postat de TINERI PENTRU ROMANIA

-III- (TEXT SATANSIT-ANTIHRISTIC, împotriva învăţăturilor lui HRISTOS)

Popoarele cu raţiune rece, care se sprijină pe dreptul lor şi pe armele lor, trăiesc fără riscuri. Se impune aşadar să fim nu doar paşnici, ci şi puternici, activi, curajoşi. Să detestăm războiul nu ne va folosi la nimic pentru că menţinerea păcii nu depinde de ce gândim sau simţim noi. Teama că vom deveni agresivi e neîntemeiată, noi nu am declanşat niciodată războaie de cucerire. Ce e cu adevărat de temut e că iubirea de pace ne poate face incapabili să ne apărăm.

Adepţii păcii cu orice preţ se pot manifesta fără reţineri în Ţările care nu aud zăngănit de arme în apropierea lor şi care nu au alte războaie decât cele pe care le provoacă ele însele. Altfel stau lucrurile cu o Ţară ca a noastră, care nu şi-a revenit integral de pe urma traumelor provocate de ultimul război mondial, care e ameninţată şi care nu ameninţă pe nimeni. Să i se vorbească de pace are sens doar dacă se vrea să fie învăţată să se teamă. Să-i faci pe oameni să creadă că, pentru a avea pacea, ajunge s-o dorească, înseamnă să le slăbeşti curajul, înseamnă să-i pregăteşti rău pentru pericolele ce-i ameninţă. E mult mai onest să le spui că războiul le poate fi impus şi că trebuie să fie capabili să-şi îndeplinească exemplar îndatoririle grele pe care el le comportă. Pacea nu se obţine strigând "pace".

Acei creştini pentru care până şi la legitima apărare e condamnabilă să-şi aducă aminte că în Noul Testament, Romani 12:18, scrie: Dacă se poate, pe cât stă în puterea voastră, trăiţi în pace cu toţi oamenii. Altfel spus pace, da, dar numai dacă o vor şi ceilalţi. Credinţa trebuie să se bazeze pe Sfânta Scriptură, nu pe emoţii.

-III- (ANTI-TEXT SATANSIT-ANTIHRISTIC, pentru urmarea învăţăturilor lui HRISTOS)

Popoarele cu raţiune rece, care se sprijină pe arme, nu se vor mântui. Nici unul. Se impune aşadar, să fim ai lui Hristos, dacă vrem Împărăţia Cerurilor. Să fim iubitori, iertători, credincioşi şi virtuoşi. Ca văzând lumea faptele noastre cele bune, să cunoască că Domnul este Dumnezeu Adevărat, ne învaţă Hristos.
Să detestăm războiul contra altor oameni, căci ne aduce belşug de har şi daruri spre mântuire. Pacea nu există în inimile cele lipsite de Dumnezeu, ei se înarmează pentru război, nu pentru pace. Pacea este în inimile iubitoare, a creştinilor, oiţelor lui Hristos. Nu trebuie să devenim agresivi, niciodată, nicicând, sub nicio circumstanţă, decât împotriva păcatelor şi patimilor, nu a oamenilor. Să ne temem pentru pierderea mântuirii noastre.

Adepţii păcii lui Hristos, sunt peste tot pământul, unde Ortodoxia este mărturisită. Ea e singura credinţă creştină fără erezie, care urăşte războaiele şi se roagă pentru cei ce au murit în lagăre, în deportări şi alte locuri, ca Dumnezeu să-i ierte. E singura credinţă care face asta, încă din secolul IV. Indiferent în ţară este Ortodoxia, va face la fel: va fi iubirea absolută, căci doar în ea locuieşte Hristos şi harul şi Duhul Sfânt, niciunde altundeva.
Noi nu ne temem de un trai mai decent şi modest, fiindcă nu ne dorim averi materiale şi bogăţii. Nu vrem să fim ai lumii, care aleargă după nebuniile şi plăcerile cele mai mari.
Pacea, pentru creştinii fără erezie, ortodocşi, este la fel de naturală ca şi respiratul. Ei nu vor intenţionat să facă rău nimănui, fiindcă iubesc toţi oamenii, că poartă chipul lui Dumnezeu. Sunt îndrăgostiţi de toţi oamenii. Chiar dacă ei se mai supără, îi iertăm, că sunt ca nişte copii mici răsfăţaţi.
Pentru a avea pace, e suficient să crezi în Hristos şi să iubeşti pe Domnul şi pe toţi oamenii, în rest, toate sunt deşertăciuni.
"Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu, şi dreptatea lui şi toate celelalte, vi se vor adăuga vouă", spune minunat Evanghelia.
E onest să le spui, că războiul nu le poate fi impus, că nu le e frică de moarte, fiind vii prin Hristos. Şi nu au nicio datorie faţă de cineva care cere să încalce poruncile lui Dumnezeu. Pacea se obţine printro inimă curată, credincioasă, iubitoare.

Creştinii consideră crimă şi legitima apărare, căci ei cunosc versetul de la Romani 12, 18 şi înţelegem de acolo că dacă se poate, cât stă în puterea noastră să trăim în bună pace cu toţi oamenii, iar când nu se mai poate omeneşte să trăim în bună pace cu toţi oamenii, când ei numai înţeleg pacea, ne va ajuta harul şi Hristos să reuşim să împlinim poruncile lui, să iubim, să iertăm, căci spune Domnul: "fără Mine nu puteţi face nimic." - Ioan 15, 5. Şi mai spune minunat: "Toate le pot întru Hristos, Cel care mă întăreşte." - Filipeni 4, 13.