Suferinta baiatului neinsurat

[tabitha]

În prealabil postat de Corinusha

hm..poate n-oi sti, dar si crestinii practicanti pot fi frustrati. Sau crezi ca ei sunt perfecti, ca ei duc o viata perfecta, ca ei sunt fericiti cum o fi, ca nu aduna frustrari, ca nu se gandesc ce ar fi fost daca etc?

Sinceră să fiu, cred că dacă sunt practicanti cu adevărat trec usor peste impulsurile de frustrare. Dar ce vorbă e asta: "nu se gândesc ce-ar fi fost dacă"? Dacă ce? da si tu niste exemple, să vedem.

Nu tin sa spun adevarul, dar, nu vad garantarea fericirii intr-o casatorie intre crestini practicanti; probabilistic e imposibil.

Cum zicea si Alin, nu prea ai clare notiunile. Si nu se pune problema de a garanta ceva. Ci de a avea un mod de viata echilibrat, care are un sistem de valori adecvat trăirii în armonie si cu Dumnezeu si cu semenii.

Hay, dar felicitari celor care duc o viata fara frustrari acumulate, fara nimic negativ, celor in a caror viata totul e lapte si miere sau celor care accepta negresit si fara urma de regrete lucrurile urate din viata.

Păi nu întelegi? Nu e vorba că "e totul lapte si miere" după acceptiunea ta. În viata de zi cu zi a face voia lui Dumnezeu te modelează în asa fel că nu mai duci povara "frustrărilor", a lui "ce-ar fi fost dacă", etc.

PS: felicitari pentru bebelus, si nu te mai enerva. <mai ales nu cu DragosP :))>
Ai început să mergi la biserică, te împărtăsesti regulat? ar trebui să mergi des, mai ales că esti si însărcinată.

Doamne ajută!

[Corinusha]

În prealabil postat de tabitha

Sinceră să fiu, cred că dacă sunt practicanti cu adevărat trec usor peste impulsurile de frustrare. Dar ce vorbă e asta: "nu se gândesc ce-ar fi fost dacă"? Dacă ce? da si tu niste exemple, să vedem.

exeplu: daca ar fi divortat inainte sa se ajunga la nefericire totala, ba chiar la chin.

Cum zicea si Alin, nu prea ai clare notiunile. Si nu se pune problema de a garanta ceva. Ci de a avea un mod de viata echilibrat, care are un sistem de valori adecvat trăirii în armonie si cu Dumnezeu si cu semenii.

De acord cu modul de viata echilibrat; dar eu incercam sa spun ca si intr-un cuplu de crestini practicanti apar probleme, ca oriunde, iar acele probleme, SE POT (intr-un procent fie cat de mic) agrava si se poate ajunge la sentimente contrar a ceea ce ei sunt; contrare crestinismului (invidie, deznadejde, chiar ura), si atunci se pot acumula frustrari. Cum ziceam, o fi o probabilitate ff mica, dar e foarte usor ca unele momente/intamplari sa iti schimbe perceptia asupra tot cu 180 grade.

Păi nu întelegi? Nu e vorba că "e totul lapte si miere" după acceptiunea ta. În viata de zi cu zi a face voia lui Dumnezeu te modelează în asa fel că nu mai duci povara "frustrărilor", a lui "ce-ar fi fost dacă", etc.

Nu are nimeni grantia ca prin a face voia lui Dumnezeu (poate fortat cumva de tine insuti), ajungi sa nu mai simti frustrari, sa devii impacat cu orice se intampla. Desi recunosc ca, ce mai probabil, daa fci voi lui Dumnezeu ai sanse mult mi mari sa ajungi sa fii impacat cu tot ce se intampla, decat daca nu faci voia Lui.

PS: felicitari pentru bebelus, si nu te mai enerva. <mai ales nu cu DragosP :))>
Ai început să mergi la biserică, te împărtăsesti regulat? ar trebui să mergi des, mai ales că esti si însărcinată.

Doamne ajută!

Multumesc. Incerc sa nu ma mai enervez, dar cred ca ma "ajuta" si nivelul asta ridicat e hormoni; ca tare trec de la o stare la alta in cateva minute :))

[tabitha]

În prealabil postat de Corinusha

exemplu: daca ar fi divortat inainte sa se ajunga la nefericire totala, ba chiar la chin.

Într-o familie în care AMBII soti sunt credinciosi practicanti NU se ajunge la divort. Ei n-au cum să se chinuie unul pe altul, pentru că luptă cu patimile, cu mândria si cu egoismul si învată cu adevarat că în familie nu mai esti 2, ci unul (mă refer la soti). Sanse mari să NU se ajungă la divort sunt si în familiile în care măcar unul din soti este credincios si este lăsat să îsi practice credinta.

Ar trebui să întelegi totusi că a trai aproape de Dumnezeu nu înseamnă vorbe goale. Te schimbi si te modelezi în timp, ai asteptări mai mari de la tine, si vezi cu adevărat chipul lui Hristos în aproapele si "îi porti neputintele" - ca să folosesc o expresie consacrată.

Dar nu mi-ai răspuns la ultima întrebare: ai început să mergi la biserică (mai des)?

[AlinB]

În prealabil postat de Corinusha

De acord cu modul de viata echilibrat; dar eu incercam sa spun ca si intr-un cuplu de crestini practicanti apar probleme, ca oriunde, iar acele probleme, SE POT (intr-un procent fie cat de mic) agrava si se poate ajunge la sentimente contrar a ceea ce ei sunt; contrare crestinismului (invidie, deznadejde, chiar ura), si atunci se pot acumula frustrari. Cum ziceam, o fi o probabilitate ff mica, dar e foarte usor ca unele momente/intamplari sa iti schimbe perceptia asupra tot cu 180 grade.

Se pot, se poate...vezi ca in cazul asta practic s-a depasit terenul "crestinului practicant" si se ajunge intr-o stare de corinoshenie unde orice e posibil :)

Nu are nimeni grantia ca prin a face voia lui Dumnezeu (poate fortat cumva de tine insuti), ajungi sa nu mai simti frustrari, sa devii impacat cu orice se intampla. Desi recunosc ca, ce mai probabil, daa fci voi lui Dumnezeu ai sanse mult mi mari sa ajungi sa fii impacat cu tot ce se intampla, decat daca nu faci voia Lui.

Ba da, chiar exista garantia asta, problema e ca tu nu prea stii ce inseamna "voia lui Dumnezeu".
E bine macar ca vezi ca prin ceatza ca "exista sansa".

[AlinB]

În prealabil postat de tabitha

Păi nu întelegi? Nu e vorba că "e totul lapte si miere" după acceptiunea ta. În viata de zi cu zi a face voia lui Dumnezeu te modelează în asa fel că nu mai duci povara "frustrărilor", a lui "ce-ar fi fost dacă", etc.

Frumos zisasi.
Eu lasasem completarile/explicatiile pentru partea a doua, dar matalutza le-ai priceput si asezat pe foaia forumistica tare fain

Atunci cand ai o proasta definitie a fericirii, printr-un set de ambitii lumesti, e normal sa fii frustrat cand vezi ca nu le realizezi.

Insa voia lui Dumnezeu, care duce pe om spre adeavarata fericire, o poti face indiferent de context, ba dimpotriva cu atat mai mult in contextele in care falsa fericire este lovita.

Sau cum zicea in semnatura lui Cezar:

"Nu mai daţi atâta însemnătate întâmplărilor din afară. Fiţi mai mult înlăuntrul vostru, în inimă, cu Domnul, iar pe celelalte lăsaţi-le!"
(Stareţul Tadei)

[Claudiu_FT]

Alin, stii care este rata divorturilor in lume? Cati copii sunt crescuti fara un parinte? Femeia independenta cand acumuleaza frustrari isi ia valiza si pleaca. Deobicei copilul ramane la mama. Stiu cazuri concrete. "Nu mai imi place de el, vreau altceva." Femeile divorteaza cum imi schimb eu sosetele.

Ce bine arata, ce desteapta, ce rafinata. Hai sa o combin sa imi demonstrez ca sunt mascul capabil. Astea-s bombe cu ceas, crede-ma Aline. O femeie fara frica de Dumnezeu sta cu tine pana se plictiseste. Ea nu intelege care e miza. Cu partenerul de viata construiesti mantuirea, nu doar o casa.

Alin, cati ani ai? Esti insurat?

[AlinB]

Nu a zis nimeni sa iei una necredincioasa sau cu o credinta superficiala.

Dar care e opusul femeii independente de care iti este frica? Femeia dependenta? Dependenta de ce?

[tabitha]

În prealabil postat de Claudiu_FT

Femeia independenta cand acumuleaza frustrari isi ia valiza si pleaca.

Dar de ce o lasi să acumuleze frustrări? mai ales fată de familie.

[Vitiate]

În prealabil postat de tabitha

Dar de ce o lasi să acumuleze frustrări? mai ales fată de familie.

Se refera la frustrari false/inchipuite/nemotivate, cred.

[AlinB]

Mai bine zice el cum vede lucrurile :)

Oricum exista cazuri si mai rele: femeia dependenta SI frustrata.