Postul negru

[CristianR]

Dacă ești botezat, ți s-a iertat și păcatul strămoșesc. Nu mai e asupra ta.

[Copacel]

În prealabil postat de CristianR

Dacă ești botezat, ți s-a iertat și păcatul strămoșesc. Nu mai e asupra ta.

http://www.crestinortodox.ro/carti-o...esc-80552.html

Cum se mosteneste pacatul stramosesc?
Aceasta este o taina mare. Ceea ce se poate spune, este ca pacatul acesta pe care-l mostenim din tata in fiu, prin nasterea fireasca, nu ni se socoteste ca pacat al nostru, personal, ci ca o stare pacatoasa, ca o inclinare spre pacat, izvorata din calcarea poruncii dumnezeiesti si care este egala cu pacatul in fata legii lui Dumnezeu.
Deci pacatul stramosesc este insusi inclinatia omului catre pacat, inclinatie
care nu dispare dupa botez.

Biserica a randuit botezul copiilor, care nu au pacatele celor varstnici, dar care totusi, mostenesc aplecarea spre pacat, care vine de la Adam
Spune ca Biserica poate sa boteze copiii care au inclinatia spre pacat.Adica pe
toata lumea, ceea ce este logic si nimic nou.

[CristianR]

Păcatul strămoșesc este însăși nesocotirea poruncii dumnezeiești de către strămoșii noștri Adam și Eva. El se iartă la botez, împreună cu toate păcatele. Dar urmările rămân, ca și înclinarea spre păcat (împreună cu moartea, de altfel). Pot să-ți dau și eu link, dacă vrei să ne batem în link-uri. :)

[Copacel]

În prealabil postat de CristianR

Păcatul strămoșesc este însăși nesocotirea poruncii dumnezeiești de către strămoșii noștri Adam și Eva. El se iartă la botez, împreună cu toate păcatele. Dar urmările rămân, ca și înclinarea spre păcat (împreună cu moartea, de altfel).

Pai si daca s-a iertat de ce il mai facem ?

[CristianR]

Din cauză că nu conlucrăm cu harul și că „nu ne străduim până la sânge”, cum spune Sf. Ap. Pavel. Dar știm că unii se desăvârșesc și ajung să nu mai păcătuiască.

[Copacel]

În prealabil postat de CristianR

Dar știm că unii se desăvârșesc și ajung să nu mai păcătuiască.

Pai cum, ca singurul care n-a pacatuit in trup fiind, este Iisus.

[CristianR]

El n-a păcătuit niciodată, S-a născut fără păcat.
Cei care se luptă să se desprindă de orice înclinație păcătoasă, ajung, după ce se curățesc și se luminează, la desăvârșire, stare în care ei tind mereu către Dumnezeu și nu mai înclină către păcat.

La botez și cu alte ocazii se cântă: „Câți în Hristos v-ați botezat, în Hristos v-ați îmbrăcat” - adică la botez primim viața lui Hristos, posibilitatea de a trăi viața Lui fără păcat. Numai nelucrarea noastră ne face să nu o trăim.

[AlinB]

În prealabil postat de Copacel

Pai si daca s-a iertat de ce il mai facem ?

Daca ai fumat si te-ai lasat, te pocaiesti, ti se iarta pacatul, dar nu inseamna ca n-ai sa mori de cancer.

Pacatul stromesesc s-a iertat, dar de murit (moartea e consecinta lui) tot ai sa mori.

Daca parintii tai ti-au transmis probleme fizice sau de alta natura, ele raman.

[Trimisul]

În prealabil postat de AlinB

Daca ai fumat si te-ai lasat, te pocaiesti, ti se iarta pacatul, dar nu inseamna ca n-ai sa mori de cancer.

Pacatul stromesesc s-a iertat, dar de murit (moartea e consecinta lui) tot ai sa mori.

Daca parintii tai ti-au transmis probleme fizice sau de alta natura, ele raman.

Nici vorbă dragă AlinB, botezul şi iertarea şterge nu numai trecutul ci şi toate urmările, toate consecinţele, şterge suferinţa şi moartea cea rea.

Chiar şi tu ca om, ca şi creştin, atunci cînd ierţi cu adevărat, ierţi ca Domnul nostru Iisus Hristos, îl absolvi pe cel ce ţi-a greşit prin iertare şi de toate consecinţele rele ce ar putea să vină de la tine ca o răzbunare dreaptă.

Deci dacă moare de cancer sau că moare el de ceva pînă la urmă nu ţi se mai datorează ţie în sensul că unii ar zice: ''iată dreptatea îl pedepseşte pentru ceea ce a păcătuit împotriva ta''.

Omul prin botez şi apoi prin spovedanie, iertare, îndreptare şi împărtăşire este absolvit de orice consecinţă ucigătoare ce vine de la respectivele păcate şi vicii mărturisite şi iertate.

Practic el devine sănătos deplin şi nemuritor.

Asta însă nu înseamnă că devine şi indistructibil, infailibil şi neafectat de viciile şi păcatele şi greşelile pe care le face, ci va suferii aceleaşi consecinţe sau unele chiar mai rele dacă repăcătuieşte şi atunci musai că din pricina asta îmbătrîneşte şi se îmbolnăveşte şi moare pînă la urmă, nu din pricina altora ci din pricina propriilor vicii şi păcate şi greşeli prin care se autodistruge fără să fie conştient de asta... punînd el nefericirea asta pe seama fatalităţii sau a destinului sau a legilor nescrise ale vieţii spunînd: ''ce rost are să credem, nu vezi că toţi murim? Om trăi şi om vedea... om vedea noi atunci ce va fi cu noi mai departe, după moarte, pînă atunci ce ne pasă? Bine că putem bea şi mînca şi păcătui la greu distrîndu-ne copios.''.

Botezul şi Iertarea deci ne fac perfect sănătoşi şi nemuritori... dar nu putem rămîne la starea respectivă de Credinţă întru Dumnezeu ci repăcătuind suferim consecinţele tragice aşa ca toţi ceilalţi, de proşti şi neascultători şi necredincioşi pînă la urmă părăsim pe Dumnezeu şi pierim aşa ca lumea necredincioasă.

Soluţia este să ne cerem iertare mereu şi atunci avem speranţa că vom trăi veşnic şi că vom fi sănătoşi... şi fireşte să păcătuim mai puţin şi să greşim mai puţin, tot mai puţin... şi atunci tot mai rar va trebui să ne cerem iertare, o dată pe an sau odată pe lună sau o dată pe săptămînă. Dar împuţinarea cererilor de iertare trebuie să fie o consecinţă a păcătuirii tot mai scăzute şi nu o cădere în leneveală şi delăsare sau uitare şi neglijare.

Deci păcatul e cauza tuturor bolilor şi a morţii, nu păcatul altuia ci păcatul tău propriu şi personal.

Domnul asta ne cere: să nu-l mai facem şi pentru asta ne binecuvintează.

[veilur]

Daca ai fumat dar te-ai lasat, ai mari sanse sa traiesti si sa nu mori de nici un cancer. Asa cum si daca continui sa fumezi masiv, de exemplu minim un pachet pe zi, de asemenea poti ajunge la varste inaintate, fara sa mori de cancer.
Poti muri de alta boala care nu tine de fumat, chiar daca esti fumator inrait. Pentru ca de regula, asta tine de metabolismul fiecarui organism in parte, de slabiciunile sau toleranta lui la anumite obiceiuri gen fumat, alcool, droguri, etc.

Dar surpriza: poti muri de cancer fara sa fumezi sau sa bei ori droguri! Asadar, este simplu de dedus ca la foarte multi oameni nu numai fumatul, bautura sau alt viciu duce la imbolnavire, ci si alti factori perturbatori, de exemplu un soc psihic, o trauma, stresul intens constant generat de o anumita grija, responsabilitate sau necaz.

Ca pacatul stramosesc s-a iertat, dar tot vom muri, dupa cum a zis AlinB, este un sofism. Si totusi el nu trebuie corelat direct cu imposibilitatea de vindecare a unei boli sau defect in organism.
Daca s-a mostenit ereditar ceva de la parinti, in afara de handicapul fizic iremediabil, cam orice afectiune sau boala are sanse sa se vindece, in functie de om. Altfel, sunt si afectiuni/boli care chiar nu se pot vindeca. Sau poate fi o boala cu care sa poti trai pana la moarte cu ea, un fel de "simbioza".

Au fost cazuri, exceptii ce-i adevarat, in care unii oameni s-au vindecat de cancer si alte boli incurabile. Ce e de luat in seama insa, e ca au reusit prin remedii naturale si ferindu-se de chimioterapie.
Ar fi o chestie sa iesiti un pic din sfera asta a gandirii, in care abstractizati totul doar la efectul pacatului intr-un mod absolut.

Trebuie sa luati in considerare ca sunt oameni care au anumite pacate, sa zicem foarte grave, care totusi traiesc si ajung la varste destul de inaintate fara boli grele sau alte necazuri. Facem exceptie de la probleme cotidiene ale batranetii care apar oricum cam la toti dintre noi, fie ele de natura trupeasca sau sociala: dureri diverse in organism sau probleme in familie.

Asadar, prin deductie logica si luarea in calcul a cat mai multor variante, posibilitati si variabile, se constata ca Dumnezeu nu este un pandaci si un vanator de pacatosi, ca sa sageteze cu boli si tot felul de necazuri pe oamenii rai.
Daca era asa, atunci Iisus nu mai venea pe pamant ca sa ne redeschida usa, sa ne redea sansa de a dobandi viata vesnica alaturi de El dincolo.

Amintiti-va ca chiar Iisus a spus: "In lumea necazuri veti avea" , asadar acestea vin indiferent de starea in care ne aflam, si de aceea ori zicem ca suferim pentru pacate, ori ne razvratim degeaba pe El ca ne-a pedepsit pe nedrept, avand in vedere ca noi am fi mers la biserica si am fi facut fapte bune, deci prin urmare nu am fi meritat, etc.