Pentru ca ai amintit si despre forte din interior (nu doar de presiunea externa asupra Romaniei), subliniind ca legionarii aveau deja o orientare clara si activa in tara, haide sa vedem cum stateau lucrurile si in afara.
Sa luam mai intai Rusia: ce de ciocniri erau si acolo! Nu trecuse multa vreme de cand unul ca Dostoievski, pentru a aminti doar un nume, facuse temnita grea pentru libertatea gandirii si a exprimarii.
Ce sa mai zic despre masacrul albilor... Si cate si mai cate nenorociri traisera chiar rusii indaratul granitelor lor...
Apoi, in intreaga lume europeana se cautau solutii politice, economice. Vezi ce scriau pe atunci ziarele, filosofii... Cum se exprimau artistii... Ce framantare era in intreaga lume!
Or, daca asa stateau lucrurile, omenirea fiind in cautarea unei mirabile inovatiuni, nu-i de mirare ca si la noi era oarece diferenta de opinii, convingeri si solutii in plan politic.
Intr-un fel sau altul, cei dinlauntrul tarii aveau sa se alieze cu una sau alta dintre promisiunile sau presiunile externe. Pentru ca aveau multe in comun, erau adeptii aceluiasi curent de gandire, impartaseau aceleasi convingeri si sperante.
In concluzie, imi pare ca judecam utopic, nerealist, daca ne inchipuim ca puteam sa stam ca un ghiocel nevinovat intr-un maldar de rahat. Fii linistit, mocirla ne cuprinsese, deja, si pe noi. Problema care mai ramasese era alegerea: caror porci ne vom dedica troaca?
Si s-a vazut ca am daruit-o cand unuia, cand altuia... Halal!
Dar ce se putea face, de fapt?
|