Biserica Crestina Universala

[vsovi]

În prealabil postat de AlinB

Nu ma, doctorul psihiatru.

Păi la ăla mă referam în cazul tău. Deci ăla te-a sfîătuit pe tine să nu crezi. Atunci e clar cu cine mă lupt, cu Froid, cu Young, cu Pavlov şi cu alţi discipoli care te-au ''tratat'' aşa de bine că văd că ai murit de tot. (La puterea de a crede mă refer... în Adevăr şi în Dumnezeu)

Dumnezeu nu vindeca fudulia sectara mai ales cand are se pare si substrat organic.

Nu eram sectant nici prin 92-93 ci ortodox care participa la liturghiile episcopale şi arhiereşti şi care mă spovedisem chiar pe atunci deşi eram foarte păcătos.

Unde vezi tu că mă laud? Şi care sunt motivele ca să mă consideri sectar? Repeţi ca ăia cu idei fixe... pe care singuri şi le-au fixat aşa că te rog să mă ierţi dacă vreau să te tratez de neputinţa ta de a crede şi de împotrivirea şi încăpăţînarea ta... pentru că se vede cum dai să crezi şi apoi revi la ideile tale şi la doctorii tăi la care mă trimiţi în mod regulat.

Iartă-i dacă te-au adus în halul ăsta... din credincios te-au făcut o legumă (moartă) care are instalat un difuzor şi un microfon unde repetă: eşti sectant, mergi la doctor... NIP e sectă, tu te lauzi, tu eşti troll... şi altele.

Eu încerc să te tratez cu duhul blîndeţii aşa cum aş trata un frate... aşa că nu te supăra dacă mai am speranţă că o să te vindeci. Ar fi suficient să crezi mai mult în Dumnezeu decît în psihiatrii şi în oricare dintre doctori. Nu zic deci să nu crezi în doctori ci zic că ţi-ar prinde bine să crezi un pic mai mult în Dumnezeu. Ai putea să-ţi deschizi astfel uşa de la temniţa ideilor pe care ţi le-ai fixat crezînd tu că deosebeşti binele de rău... dar ai păţit-o şi ai deosebit exact pe dos... aşa că te afli din păcate în cădere liberă... cădere în necredinţă... pe care ţi-o mai şi întăreşti cu doctorii şi cu oamenii de ştiinţă şi cu toate teoriile şi plauzabilităţile modelor gLumii.

Încearcă să crezi... încearcă să gîndeşti... încearcă sî înţelegi... încearcă să vrei să cunoşti Adevărul... eu sper că vei reuşi pînă la urmă.

[ioan67]

În prealabil postat de vsovi

Păi la ăla mă referam în cazul tău. Deci ăla te-a sfîătuit pe tine să nu crezi. Atunci e clar cu cine mă lupt, cu Froid, cu Young, cu Pavlov şi cu alţi discipoli care te-au ''tratat'' aşa de bine că văd că ai murit de tot. (La puterea de a crede mă refer... în Adevăr şi în Dumnezeu)

Mai frate, de dragul adevarului nu-i mai amesteca pe doftorii astia in aceeasi oala.
Uite, Froid Sigmund (adica Freud) nu a fost psihiatru ci neurolog si psihanalist.
Pavlov, Ivan a fost tot neurolog si mare cercetator al fiziologiei creierului (de la el ne-a ramas povestea cu reflexele conditionate si bancurile cu cateaua lui care il conditionase sa ii aprinda becul si sa ii aduca mancarea la ora fixa); dar nu psihiatru si nici psiholog sau psihanalist.
Jung, Carl Gustav (iar nu Young) a fost medic psihiatru si psihanalist, intr-adevar.

Alin nu are treaba cu nici unul dintre ei. (din pacate)
Nu de alta, dar urmasii celor enumerati de tine mai sus au cu totul alte cunostinte si metode de terapie decat barbosii lor inaintasi.

[vsovi]

În prealabil postat de ioan67

Mai frate, de dragul adevarului nu-i mai amesteca pe doftorii astia in aceeasi oala.

Nu eu îi amestec ci toţi stau în aceiaşi oală de noapte a vrăjitoarelor egipsihologice şi egipsiatrocice ale gLumii horor şi dau verdicte, pun diagnostice macabre, dau sfaturi fără finalitate şi te ameţesc mereu cu îndemnuri ca să nu mai crezi în nimic aşa ca ei ci să păcătuieşti ca să-ţi împlineşti eul pe care astfel cică poţi să-l cunoşti mai bine. Toţi te mituie şi îţi recomandă să crezi în superstiţiile lor ateiste şi să-ţi pui nădejdea în vrăjeala lor de tip ghiceală ţigănească aşa ca un fel de mari specialişti în înşelare şi păcăleli ca să poţi şi tu aşa ca ei să nu te temi de viitor şi să poţi să-ţi împlineşti interesele şi idealurile cu viclenie adică toată pofta şi păcătuirea fără probleme de conştiinţă, fără probleme de morală, fără răspundere, lăsundu-te pe mîna lor în ideea că astfel te scapă ei şi că o să răspundă ei, tu numai să-i crezi pe ei că cică te scapă de stress, de complexe de inferioritate şi de superioritate şi de tot felul de inadaptări şi inadegvări la realitate şi la societate ca să poţi şi tu socializa aşa ca alţii.

Uite, Froid Sigmund (adica Freud) nu a fost psihiatru ci neurolog si psihanalist. Pavlov, Ivan a fost tot neurolog si mare cercetator al fiziologiei creierului (de la el ne-a ramas povestea cu reflexele conditionate si bancurile cu cateaua lui care il conditionase sa ii aprinda becul si sa ii aduca mancarea la ora fixa); dar nu psihiatru si nici psiholog sau psihanalist. Jung, Carl Gustav (iar nu Young) a fost medic psihiatru si psihanalist, intr-adevar.

Pe vremea aia nu erau aşa de diversificate ramurile medicinii, ci toţi neurologii erau şi psihologi şi psihiatrii şi te tratau ei şi de leziuni organice şi de tot felul de fobii sau depresii sau stări disperate sau anxioase sau de obsesii maniacale sau impotenţe sexuale sau de prăbuşiri psihice. Sunt mulţi medici din ăştia cu renume mare dar am dat doar 3 exemple pentru teoriile lor şi pentru practica lor. N-am vrut să intru mai adînc în şerpăria lor ca să nu mă contaminez de tenebrele respective şi nu m-a interesat să le redau corect numele căci oricine îi găseşte pe net pe toţi. Deci mi-am permis să fiu ignorant şi inexact căci asta mi-ar mai lipsi să intru în amănunte şi să fiu riguros ştiinţific cu toate minciunile şi teoriile lor horror cu care distrug o lume întreagă mai rău ca ciuma sau lepra sau bomba atomică sau terorismul. Fraierii se duc aşa ca şi şioriceii cobai sperînd că o să-i vindece aceşti aiuriţi foarte cruzi şi alunecoşi. O să-i mînce de vii cu fulgi cu tot dar omul nu îşi dă seama din pricina gLumii care îi duce de nas cu snobismul, cu luxul, cu vrăjeala, cu moda, cu ştiinţa, cu obiceiurile simandicoase...

Alin nu are treaba cu nici unul dintre ei. (din pacate)
Nu de alta, dar urmasii celor enumerati de tine mai sus au cu totul alte cunostinte si metode de terapie decat barbosii lor inaintasi.

Nici nu-i doresc să meargă vreodată pe la unul din ăştia noi care au depăşit prin aiureală şi prin necredinţă pe toţi înaintaşii lor încît te pot face varză şi legumă de la primele şedinţe... ci îi doresc să-şi regăsească Credinţa pierdută şi pe marele Doctor care chiar te poate vindeca de orice problemă de orice natură... pe Iisus Hristos, pe Mîntuitorul nostru, mîntuitorul şi Lumina lumii.

De la întemeierea lumii şi pînă azi, toţi bărboşii şi toţi raşii ăştia purtînd musteţi sau ciocuri şi toţi urmaşii lor mai raşi sau potrivindu-şi barba cu modă sau ca să aibă credibilitate, ca prin asta să laşi după ei, umblă cu ghicitul şi vrăjitul eliberîndu-te de complexe şi constrîngeri ca să poţi păcătui fără probleme amăgindu-te că va fi bine pentru că zic ei... de parcă ar şti ei... cum e bine şi cum va fi. Nu ştiu dar se dau mari şi te duc în iad fără probleme tratîndu-te ca pe un caz, ca pe o ciudăţenie pe care fac ei experienţe... păcălindu-te să-i crezi aşa ca pe vrăjitoarele care-ţi ghicesc viitorul şi te bagă în superstiţii şi obsesii şi nebunii fără să-ţi dai seama cum rămîi să crezi o viaţă tot felul de minciuni lansate de ele aşa ca şi cum ele ar ştii. Se lipesc de fraieri aşa cum se lipesc astrogramele şi zodiacele şi tot felul de abureli cu care proştii se lasă păcăliţi pentru că îi mituie şi le încîntă orgoliul şi au impresia că se întmplă ceea ce li se spune şi ca nişte copii cuminţi, de frică se supun orbeşte tuturor prostiilor debitate de tot felul de impostori şi de păcălici care îi trădează şi îi vînd minciunii şi răutăţii şi păcătuirii.

Nu-i mai credeţi ci ''Lăsaţi medicii psihiatrii şi psihologii să vină la Mine!'' ca să-i vindec de toate tîmpeniile lor pe care le debitează de parcă ar ştii.

[ioan67]

În prealabil postat de vsovi

... dau verdicte, pun diagnostice macabre, dau sfaturi fără finalitate ...

....:) Amuzant. Cand ai fost ultima data la un psi din asta si ti-a facut asa?...:) Tu chiar ai o astfel de experienta personala? Sau doar zici asa, ca ti se pare misto cum suna...

Dar sa luam de bun ce zici. Diagnostice macabre, spui...
Pai bine, frate, daca tu ai fi medic psihiatru si, cand esti de garda iti vine unul in puterea noptii care tipa, urla, sfasie, se lupta cu vreo 4 insi care abia il tin, tu ce ai face? Dincolo de un sir de sfinte cruci, desigur... Ce faci mai apoi?
Sa zicem ca reusesti sa stai cu omul de vorba. Si auzi de la el ca de fapt nu el ci extraterestrii din burta ii dicteaza sa o taie cu toporul pe nevasta-sa, apoi sa dea foc la grajduri si in final sa isi scoata aripile de sub piele si sa zboare pana la cer ca sa izbaveasca lumea de pacate...
Tu ce diagnostic ii pui astuia? Nu stii, nu?
Atunci lasa-i pe doctori sa il puna si sa-i dea un tratament adecvat. Eventual roaga-te ca pacientul sa fie compliant, sa se tina de tratament si sa se faca bine, atat cat s-o mai putea, cu Mila Domnului si cu ajutorul doftorilor.

[ioan67]

Poate nu toata lumea cunoaste ca medicii psihiatri sunt destul de prudenti in a pune diagnostice. Iar daca o fac totusi, acestea sunt mai degraba provizorii, cu rol orientativ, urmind ca evolutia pacientului sa arate singura cam despre ce tulburare e vorba.
Mai ales la copii si tineri diagnosticul se pune cu multa prudenta si e cat mai general cu putinta. Evolutia unui om tanar poate fi foarte diferita de asteptarile noastre, iar medicii cunosc aceasta din experienta si din studiile de specialitate.
Uneori insa diagnosticul e limpede. Nu mai sunt dubii, de pilda, ca un pacient sufera de depresie sau ca are o personalitate histrionica etc. In acest caz, tocmai diagnosticul, pus corect, ajuta pe medic precum si pe pacient si pe apartinatori sa lupte cu boala pentru a o invinge. Nu e nimic rau in a pune un diagnostic, desi pentru multi acele formulari suna inspaimantator. Motiv pentru care azi se folosesc expresii cu un impact cat mai putin lezant. Ca si asa omul e speriat, confuz, indurerat etc. Nu pui o povara in plus, ci cauti sa ii dai speranta, curaj.

Mai spune colegul vsovi ca medicii psi ofera sfaturi fara finalitate. Se prea poate, insa in general medicul cauta sa clarifice impreuna cu pacientul anumite finalitati. Se stabilesc tinte clare: sa termini scoala, de pilda, in ciuda temerilor; sa treci peste supararea produsa de cutare si sa exersezi un comportament mai asertiv; sa participi regulat la intruniri de grup, pentru a nu te lasa ademenit prea tare de singuratate etc.
In fine, una dintre finalitatile propuse de medici este, tot mai des, sa mergi la un duhovnic si sa te spovedesti apoi sa faci ascultare. Nu putini medici si psihologi recomanda aceasta!

Si atunci, de unde pana unde afirmatia ca medicul nu ajuta la conturarea unor finalitati cu folos pentru cel bolnav si necajit?
Cred ca e o mare neintelegere la mijloc... In realitate, multe familii sunt recunoscatoare medicilor tocmai pentru ca finalitatile propuse in unitatea dintre medic/pacient/apartinatori s-au dovedit cu adevarat folositoare.

P.S. Am spus mai sus ca medicul poate diagnostica o personalitate histrionica. Aceasta, insa, nu inseamna neaparat boala. Un om cu insusiri histrionice, de pilda, poate sa isi foloseasca cu intelepciune aceste dispozitii launtrice implicindu-se in activitati artistice, care presupun public si scena. Astfel, nu de putine ori actorii sunt mari histrionici!
Am lucrat cu cativa actori si am aflat, cu oarecare surprindere, ca ei au o mare "foame" de atentie si de aplauze. Dar tocmai aceasta ii poate ajuta sa ni se para noua atat de buni, sa ne incante si sa ne smulga aplauzele de care ei au atata nevoie... Deci nu trasatura in sine e neaparat morbida, cat modul in care omul se foloseste de ea... Daca iti place sa fii in centrul atentiei, nu iti e de folos sa te faci, de pilda, contabil sau operator IT. Poti foarte bine sa te instruiesti si sa inveti cum sa fii un bun artist ori profesor etc. De nu faci asta, vei suferi si, cu adevarat, te poti imbolnavi.
Cu boala propriu-zisa, insa, e altceva. Mai intai pentru ca majoritatea oamenilor o resimt ca pe o anomalie, o suferinta, o constrangere de care ar scapa bucurosi daca ar putea. Si pentru ca adeseori ei nu pot, oamenii fac un lucru inteligent: apeleaza la ajutorul medicilor.

[vsovi]

În prealabil postat de ioan67

Poate nu toata lumea cunoaste ca medicii psihiatri sunt destul de prudenti in a pune diagnostice. Iar daca o fac totusi, acestea sunt mai degraba provizorii, cu rol orientativ, urmind ca evolutia pacientului sa arate singura cam despre ce tulburare e vorba.
Mai ales la copii si tineri diagnosticul se pune cu multa prudenta si e cat mai general cu putinta. Evolutia unui om tanar poate fi foarte diferita de asteptarile noastre, iar medicii cunosc aceasta din experienta si din studiile de specialitate.
Uneori insa diagnosticul e limpede. Nu mai sunt dubii, de pilda, ca un pacient sufera de depresie sau ca are o personalitate histrionica etc. In acest caz, tocmai diagnosticul, pus corect, ajuta pe medic precum si pe pacient si pe apartinatori sa lupte cu boala pentru a o invinge. Nu e nimic rau in a pune un diagnostic, desi pentru multi acele formulari suna inspaimantator. Motiv pentru care azi se folosesc expresii cu un impact cat mai putin lezant. Ca si asa omul e speriat, confuz, indurerat etc. Nu pui o povara in plus, ci cauti sa ii dai speranta, curaj.

Mai spune colegul vsovi ca medicii psi ofera sfaturi fara finalitate. Se prea poate, insa in general medicul cauta sa clarifice impreuna cu pacientul anumite finalitati. Se stabilesc tinte clare: sa termini scoala, de pilda, in ciuda temerilor; sa treci peste supararea produsa de cutare si sa exersezi un comportament mai asertiv; sa participi regulat la intruniri de grup, pentru a nu te lasa ademenit prea tare de singuratate etc.
In fine, una dintre finalitatile propuse de medici este, tot mai des, sa mergi la un duhovnic si sa te spovedesti apoi sa faci ascultare. Nu putini medici si psihologi recomanda aceasta!

Si atunci, de unde pana unde afirmatia ca medicul nu ajuta la conturarea unor finalitati cu folos pentru cel bolnav si necajit?
Cred ca e o mare neintelegere la mijloc... In realitate, multe familii sunt recunoscatoare medicilor tocmai pentru ca finalitatile propuse in unitatea dintre medic/pacient/apartinatori s-au dovedit cu adevarat folositoare.

P.S. Am spus mai sus ca medicul poate diagnostica o personalitate histrionica. Aceasta, insa, nu inseamna neaparat boala. Un om cu insusiri histrionice, de pilda, poate sa isi foloseasca cu intelepciune aceste dispozitii launtrice implicindu-se in activitati artistice, care presupun public si scena. Astfel, nu de putine ori actorii sunt mari histrionici!
Am lucrat cu cativa actori si am aflat, cu oarecare surprindere, ca ei au o mare "foame" de atentie si de aplauze. Dar tocmai aceasta ii poate ajuta sa ni se para noua atat de buni, sa ne incante si sa ne smulga aplauzele de care ei au atata nevoie... Deci nu trasatura in sine e neaparat morbida, cat modul in care omul se foloseste de ea... Daca iti place sa fii in centrul atentiei, nu iti e de folos sa te faci, de pilda, contabil sau operator IT. Poti foarte bine sa te instruiesti si sa inveti cum sa fii un bun artist ori profesor etc. De nu faci asta, vei suferi si, cu adevarat, te poti imbolnavi.
Cu boala propriu-zisa, insa, e altceva. Mai intai pentru ca majoritatea oamenilor o resimt ca pe o anomalie, o suferinta, o constrangere de care ar scapa bucurosi daca ar putea. Si pentru ca adeseori ei nu pot, oamenii fac un lucru inteligent: apeleaza la ajutorul medicilor.

Oare de ce Dumnezeu L-a trimis pe Iisus care a trimis Apostoli care au uns preoţi şi din aceştia au părut duhovnici şi sfinţi plini de Har şi de Duh Sfînt ca tot omul să-şi găsească scăparea, vindecarea şi mîntuirea? De ce nu a trimis El egipsihologi şi pismiatri? Aşa îi aperi şi îi recomanzi parcă n-ai ştii cît de nocive şi rele şi otrăvitoare sunt toate teoriile şi sfaturile şi tratamentele lor vărjitoreşti. Păi eu nu cu ei mă lupt ci cu păcatul şi cu teoriile lor vrăjitoreşti care sunt contra lui Dumnezeu şi a oricărui suflet de bolnav care urmîndu-i se vindecă complet de dorinţa de a mai crede în Dumnezeu din moment ce sunt presaţi să-i creadă pe ei.

Deci trebuie dacă eşti creştin să alegi: ori crezi în Dumnezeu şi în sfinţii şi trimişii Lui ori crezi în egipsihologi şi în pismihatrii! Nu se poate şi cu mamona tuturor vrăjitoriilor şi superstiţiilor dar şi cu Dumnuezeu.

Trebuie, dacă eşti creştin ortodox, să alegi şi să urmezi pe cine iubeşti şi asculţi mai mult... CREZÎNDU-L!

[ioan67]

Bine, vsovi. Daca asa crezi tu.....
Numai ca o serie de lucruri pe care le-ai scris mai sus nu se intampla in cabinetul medicului, ci doar in imaginatia unora.

P.S. De ce ti se pare macabru cuvantul "stress"? Daca vei citi, vai afla ca stressul e o reactie benigna a corpului. Abia mai tarziu, daca omul nu ia anumite masuri pentru a-i reduce intensitatea, stresul poate genera unele disfunctii, chiar serioase. Dar mai intai e un mecanismm natural de mobilizare pentru ca organismul sa faca fata unei situatii la care nu are, in clipa respectiva, un raspuns prestabilit.

[vsovi]

În prealabil postat de ioan67

....:) Amuzant. Cand ai fost ultima data la un psi din asta si ti-a facut asa?...:) Tu chiar ai o astfel de experienta personala? Sau doar zici asa, ca ti se pare misto cum suna...

Eu mă mir de voi cum de nu vă daţi seama de aberaţiile egipsihologice. Voi chiar nu pricepeţi nimic din psihologie sau psihiatrie şi luaţi de bun şi adevărat tot ce zic şi ce fac ei?

Dar sa luam de bun ce zici. Diagnostice macabre, spui...

De exemplu: nebunie, schizofrenie, paranoie, depresie, fobie, atacuri de panică, tulburări, obsesii, crize maniacale, crize de nebunie temporară, disperări obsesive, dezechilibre şi decompensări, stress,narcisism, demenţă, retardarea psihică şi tot felul de alte boli şi prostii şi absurdităţi prin care bagă ei teroarea şi frica în oameni erijîndu-se cu superioritate în tagma lor medicală şi tratîndu-i cu minciuni şi cu droguri pe cei cu probleme, în doze de elefant pînă ajung din oameni marcaţi de durere în legume (moarte) pe care aplică alte tratamente de reintegrare socială şi de socializare.

Pai bine, frate, daca tu ai fi medic psihiatru si, cand esti de garda iti vine unul in puterea noptii care tipa, urla, sfasie, se lupta cu vreo 4 insi care abia il tin, tu ce ai face? Dincolo de un sir de sfinte cruci, desigur... Ce faci mai apoi?

Întîi aş chema poliţia să-l imobilizeze dacă e agresiv şi să-l ducă la secţie iar dacă recunoaşte că are nevoie de sfat sau de tratament şi dacă eu aş fi medicul de gardă atunci i-aş administra un calmant sau un somnifer uşor şi aş aştepta să se calmeze ca să stăm de vorbă dacă chiar nu poate să se calmeze nicicum, de vorbă bună şi calmă.

Sa zicem ca reusesti sa stai cu omul de vorba. Si auzi de la el ca de fapt nu el ci extraterestrii din burta ii dicteaza sa o taie cu toporul pe nevasta-sa, apoi sa dea foc la grajduri si in final sa isi scoata aripile de sub piele si sa zboare pana la cer ca sa izbaveasca lumea de pacate...
Tu ce diagnostic ii pui astuia? Nu stii, nu?

Păi de ce să-i pun un diagnostic? Cîţi nu cred în extratereştrii?.. cîţi nu aud tot felul de voci din burtă sau de peste tot? Sunt ei bolnavi că aud? Păi toată lumea aude şi asta nu e o boală să auzi! Dacă eu nu aud atunci e sigur sau e cineva sigur că nici el bolnavul nu aude ci doar îşi închipuie? Eu trebuie să cred ce îmi spune că precis aude deci trebuie întîi de toate să-l cred pe cuvînt că aude arătîndu-i că nu greşeşte auzind, spunîndu-i şi repetîndu-i că nu e bolnav şi nici nebun dacă aude ceea ce aude el. Apoi îi explic că nu trebuie să asculte de cei ce îl îndeamnă la rău oricine i-ar vorbi ci să facă binele căci iubirea lui se bucură dacă împlineşte şi el binele. Apoi îi aduc aminte că a omorî pe cineva este un lucru foarte rău, orice ucidere se pedepseşte, că decît să-şi omoare nevasta mai bine se desparte de ea temporar. Apoi îi spun că nu trebuie de supărare să se răzbune pe grajduri sau pe animale sau pe el însuşi şi că făcînd răul nu o să-i iasă din piele aripi de îngeri ci păcatele o să-l ducă la pierzare şi în iad... iar că dacă vrea să izbăvească lumea de păcate atunci trebuie ca mai întîi el însuşi să fie nepăcătos şi că starea asta se obţine urmînd Domnului şi sfinţilor. Oare chiar crezi că vreun om nu pricepe Adevărul de vorbă bună rostită în duhul blîndeţii? Toţi pricep şi toţi înţeleg. Un om nu e bolnav şi nici nebun pentru cîte o rătăcire sau pentru cîte o păcăleală sau o minciună în care crede. Pentru aşa ceva diagnosticul este: credinţă în minciuni şi necredinţă în Dumnezeu şi din pricina dreptăţii apare căderea în judecată pripită şi apoi în răzbunare. Iar boala asta o avem cam toţi oamenii. El doar s-a mîniat din supărare şi disperare şi a crezut că-şi poate face dreptate singur cu pumnul sau cu ce îi vine la îndemînă şi poate că şi-a făcut curaj pentru asta printro duşcă de tărie. Deci i-aş recomanda să se adreseze mai degrabă justiţiei şi avocaţilor sau să se împace cu nevasta şi să stea de vorbă cu duhovnicii mai cunoscători ai adevărului ca să nu se lasă amăgit de tot felul de păcălici care îi strecoară la urechi indemnuri la rău.

Atunci lasa-i pe doctori sa il puna si sa-i dea un tratament adecvat.

Cum ai ajuns tu la concluzia că dacă mă întrebi ceva atunci după întrebare, fără să-ţi fi răspuns, atunci să tragi concluzia că trebuie să-i las pe medici să pună tot felul de etichete diagnosticale şi să mă trateze pe mine sau pe ai mei sau pe alţii cu droguri în doze de elefant şi îndemnîndu-mă ei să fac sex ca să scap de probleme că cică starea de stress de acolo vine şi că aşa se rezolvă toate? Păi cum o să-i las să mă înfunde mai rău în gLumea păcatelor şi a necredinţei? Deci n-o să-i las nici să-mi pună diagnostice şi nici să-mi dea mie şi altora tratamente ''adegvate'' după teoriile lor viclene şi rele!

Tratamentul corect este nediagnosticarea şi neetichetarea şi NEPĂCĂTUIREA... căci aşa ne cere Dumnezeu, să nu mai păcătuim dacă vrem să nu ne fie nouă mai rău.

Eventual roaga-te ca pacientul sa fie compliant, sa se tina de tratament si sa se faca bine, atat cat s-o mai putea, cu Mila Domnului si cu ajutorul doftorilor.

Păi ce crezi, se poate face bine cineva diagnosticat şi etichetat şi tratat cu droguri în doze de cal şi cu tot felul de minciuni şi îndemnat ca să facă sex şi să păcătuiască aşa ca toată lumea împlinidu-şi pornirile făr probleme de conştiinţă? Iar dacă se fac bine prin astfel de tratamente, ce părere ai, cam unde ajung ei mai devreme sau mai tîrziu, în Rai sau în iad?.. Sau poate că pentru tine nu contează... viitorul! Ori poate că pentru tine văd că contează mai mult să asculţi de medici decît de Dumnezeu... Păi atunci nu te mira dacă în viitor sau după moarte o să rămîi împreună cu stimabilii doctori împărţind acelaşi salon... de nebuni adică de răi adică de necredincioşi. Nu te mira! Tu însuţi le-ai dat dreptate şi tu te-ai supus orbeşte oricărui ''tratament'' sperînd că te fac ei bine lepădînd astfel Cuvîntul lui Dumnezeu.

Deci tratamentul oricărei boli este NEPĂCĂTUIREA!.. dacă chiar vrei să ajungi să locuieşti în Raiul lui Dumnezeu.

[ioan67]

În prealabil postat de vsovi

Ori poate că pentru tine văd că contează mai mult să asculţi de medici decît de Dumnezeu... Păi atunci nu te mira dacă în viitor sau după moarte o să rămîi împreună cu stimabilii doctori împărţind acelaşi salon... de nebuni adică de răi adică de necredincioşi. Nu te mira! Tu însuţi le-ai dat dreptate şi tu te-ai supus orbeşte oricărui ''tratament'' sperînd că te fac ei bine lepădînd astfel Cuvîntul lui Dumnezeu.

Multi medici sunt credinciosi in Dumnezeu. Cei mai multi.
Iar unii sunt sfinti. Ii gasesti in Calendar, daca ai vreme sa cauti un pic.

[vsovi]

În prealabil postat de ioan67

Bine, vsovi. Daca asa crezi tu.....
Numai ca o serie de lucruri pe care le-ai scris mai sus nu se intampla in cabinetul medicului, ci doar in imaginatia unora.

Păi imaginaţia corect folosită e o sinteză vizuală a ceea ce ştii din multe şi din diverse informaţii, iar ce ai auzit şi înţeles şi ştii că aşa se întîmplă nu o poţi pune pe seama unei imaginaţii horor, pe o fobie, pe un delir halucinogen, pe un vis lipsit de baze reale ci imaginea plastică sugestivă ce ţi se formează cinstit ne reflectă defapt adevărul trist şi crud în care ne aflăm căci ne punem speranţa deşartă în tot felul de medici... nevrînd să vedem cît de mult rău ne facem sufletului şi vieţii noastre căci pe timpul respectiv nu mai credem în Dumnezeu ci în toate minciunile şi teoriile lor ''vindecătoare''.

P.S. De ce ti se pare macabru cuvantul "stress"? Daca vei citi, vai afla ca stressul e o reactie benigna a corpului. Abia mai tarziu, daca omul nu ia anumite masuri pentru a-i reduce intensitatea, stresul poate genera unele disfunctii, chiar serioase. Dar mai intai e un mecanismm natural de mobilizare pentru ca organismul sa faca fata unei situatii la care nu are, in clipa respectiva, un raspuns prestabilit.

Păi este macabru mecanismul... căci ei îţi recomandă relaxarea şi sexul ca tratament. Adică să devi puturos şi nepăsător şi să-ţi permiţi ca în loc să iubeşti cu adevărat, frumos şi mîntuitor să-ţi permiţi să ai relaţii sexuale întîmplătoare fără să-ţi faci probleme de conştiinţă din moment ce te păcălesc ei că cică ei răspund. Păi nu răspund ci doar te păcălesc...

Multi medici sunt credinciosi in Dumnezeu. Cei mai multi.
Iar unii sunt sfinti. Ii gasesti in Calendar, daca ai vreme sa cauti un pic.

Păi e cu totul altceva ca mai înainte să-i redai omului Credinţa, Speranţa, Dragostea şi să-l sfătuieşti să lepede păcatul şi după ce primeşte el să asculte să te apuci să-i tămăduieşti prin Credinţă sau prin tot felul de tratamente şi trupul... Ăia sunt altfel de medici, pe ăia e normal să-i asculţi şi să-i urmezi lăsîndu-te pe mîna lor... căci ei sunt în comuniune sfîntă de credinţă şi mîntuire cu Dumnezeu.

Nu poţi băga toţi medicii în aceiaşi oală chiar dacă unii dintre ei mai şi cred în Dumnezeu. Păi contează pe lîngă credinţa lor în Adevăratul Dumnezeu şi dacă reuşesc să te pună pe Calea spre El! Altfel aşa te treatează încît precis o să ajungi pe fundul iadului.

Deci nu ai voie să bagi toţi medicii şi toate vrăjitoarele şi toţi preoţii şi toate credinţele în aceiaşi oală îndemnînd oamenii să se adreseze tuturor pentru a încerca să se facă bine.

În mod normal, noi ca şi creştini ortodocşi ar trebui să-L recomandăm doar pe Hristos şi pe ucenicii Lui!.. căci doctor mai mare ca El nu cred să fi existat în toată istoria omenirii!