Scurt pe doi

[cristiboss56]

Organizațiile neguvernamentale cu finanțare străină, în mod special cele care primesc bani de la Fundația Soros, din mai multe țări din Europa Centrale și de Est se află sub atac de când la Casa Albă a ajuns Donald Trump. Aceste organizații, odată protejate de Washington, care promovează valorile democrației, guvernarea transparentă și ajutorarea refugiaților au devenit țintele discursurilor populiste ale unor lideri politici din Ungaria, Macedonia, Polonia, Slovacia, Serbia, Bulgaria și România și chiar obiectul unor proiecte legislative. New York Times arată, într-o analiză, că prin politica adoptată de Administrația Trump a fost creat contextul internațional favorabil eliminării acestor organizații, care sunt critice la adresa guvernelor din țările menționate.




Lideri politici populiști din Europa Centrală și de Est au început demonizarea organizațiilor neguvernamentale cu finanțare străină și în mod special pe George Soros, omul de afaceri evreu născut în Ungaria. Însă, NYT semnalează că în Ungaria și în Macedonia aceste atacuri nu mai sunt doar la nivel discursiv, ci au început inițiativele legislative pentru a le bloca activitatea. Nemulțumiri față de prezența ONG-urilor cu finanțare străină în țări unde a fost un regim autoritar au existat dintotdeauna, însă acum situația a escaladat.

De ce? Potrivit NYT, victoria lui Donald Trump și modul în care s-a poziționat noua Administrație de la Casa Albă față de anumite valori democratice și lideri europeni a încurajat aceste mișcări.

În mod tradițional, președinții SUA indiferent că au fost republicani sau democrați au promovat răspândirea democrației și au apărat cu încăpățânare aceste organizații. Însă, Donald Trump a declarat că nu va impune sistemul politic american asupra altor țări și chiar a rezonat cu câțiva lideri de extremă dreaptă din Europa. De asemenea, Trump a criticat UE și a făcut comentarii depreciative la adresa unor principii democratice, cel mai recent în privința presei.

Pentru lideri populiști precum Viktor Orban, care ghidează încet, dar sigur Ungaria către o democrație iliberală, noul ton adoptat de Casa Albă reprezintă o oportunitate majoră.

Macedonia: „Opriți operațiunea Soros”
În Ungaria, politicienii au început să critice ONG-urile cu finanțare străină încă din 2013. Anul următor, autoritățile au deschis o anchetă care viza ONG-urile care primeau burse de la Norvegia. Această finanțare pentru proiecte pe o perioadă limitată este o practică a țărilor Scandinave pentru a promova egalitatea economică și socială în fostele state comuniste. Poliția a descins la trei organizații și au solicitat documente de la alte 12. Rezultatul anchetei a fost că nu a fost încălcată nicio lege din Ungaria și dosarul a fost închis, scrie New York Times.

La scurt timp după alegerea lui Trump, liderii Fidesz și-au reluat atacurile și au început să propună restricții legislative. Politicienii vor crearea unui registru al tuturor ONG-urilor cu finanțare străină și să le forțeze să își dezvăluie finanțarea. Au fost inclusiv cereri pentru ca liderii acestor ONG-uri să își facă publice detaliile financiare. Totul sub umbrela „transparenței”. ONG-urile nu sunt de acord cu această explicație și spun că mai degrabă este vorba despre hărțuire și intimidare.

În Ungaria, suporterii premierului Viktor Orban demonizează organizațiile neguvernamentale cu finanțare străină, în mod special pe cele finanțate de George Soroș, și le acuză că vor inundarea Europei cu refugiați musulmani. La începutul acestei săptămâni, Zoltan Kovacks, purtătorul de cuvânt pe probleme externe al lui Viktor Orban, a descris aceste organizații neguvernamentale drept „agenți străini finanțați cu bani străini”.

Macedonia, țară care acum se străduiește după doi ani de criză politică să formeze un nou guvern, a adoptat, poate, cea mai fermă poziție anti-Soros. Fostul premier al Macedoniei, Nikola Gruevski, a făcut apel la o „de-sorosizare” a societății și a fost cel care inspirat mișcarea „Opriți Operațiunea Soros” din ianuarie.

Campania „Opriți Operațiunea Soros” marșează pe ideea că din cauza presiunii internaționale, de la aceste ONG-uri și de la statele din Vest, a căzut guvernul de dreapta condus de Gruevski.

„Credem că în aceste vremuri tulburi este foarte important să dăm jos masca așa-numitelor organizații civice și să le dezvăluim intențiile politice și acțiunile, precum și finanțarea lor”, a spus fondatorul campaniei, Nenad Mirchevski.

Dragnea: „Am ceva împotriva domnului Soros”
New York Times scrie că din secunda în care PSD a revenit la putere în decembrie, liderul său populist, Liviu Dragnea, a cerut mai mult control asupra ONG-urilor. De asemenea, Dragnea a declarat că Soros finanțează „răul” și a jurat să îl învingă.

„Am ceva împotriva domnului Soros”, a spus Dragnea.

Liderul partidului la putere din Polonia, Jaroslaw Kaczynski, a spus că ONG-urile finanțate de Soros vor „societăți fără identitate” și susține mișcările împotriva lor.

„Aceste organizații trebuie respinse cu toate instrumentele pe care la avem la dispoziție. Cred că trebuie eradicate și cred că odată cu alegerea noului președinte s-a și creat contextul internațional prielnic”, a spus vicepreședintele Fidesz din Ungaria, Szilard Nemeth.

Premierul Beata Szydlo a spus că vrea să creeze o nouă instituție de stat prin care să gestioneze finanțarea de la bugetul statului a tuturor ONG-urilor.

În Slovacia, un partid de extremă dreapta a propus obligarea ONG-urile să se înregistreze la guvern.

„Forțe demonice ale răului, reprezentate de Soros, familiile Clinton și Bush și alții, care nu s-au resemnat cu faptul că au pierdut alegerile, acum continuă să îl atace pe Trump și vor să scape de el”, se arată într-un articol recent dintr-un cotidian de dreapta din Slovacia.

Și în Bulgaria, atât Soros cât și organizațiile care protejează drepturile omului sunt atacate. Un ziar local, la scurt timp după victoria lui Trump, l-a numit pe George Soros „ terorist liberal”. În presa de dreapta și pro-rusă din Serbia, atacurile la adresa lui George Soros și organizațiilor sprijinite de acesta sunt frecvente, potrivit New York Times.

„Acestea sunt locurile unde valorile democrației vor fi apărate. În Ungaria și în Polonia, nu în Europa de Vest. Democrația este mai mult decât o cutie unde se pun voturile și este mai mult decât un eveniment care are loc odată la patru ani”, a spus Goran Buldioski, directorul Inițiativei pentru o Societate Deschisă din Europa.

Născut în Budapesta în 1930, George Soros și familia lui, cu toții evrei, au supraviețuit ocupației naziste deoarece au obținut documente false de identitate. A ajuns să lucreze pe Wall Street și a făcut miliarde de dolari prin Soros Fund Management. A fondat apoi organizația Fundația pentru o Societate Deschisă și a donat până acum peste 12 miliarde de dolari pentru promovarea democrației și a libertății de expresie.

[cristiboss56]

Guvernul olandez a decis să interzică aterizarea avionului în care se află ministrul turc al Afacerilor Externe, Mevlut Cavusoglu, care a anunţat că ajunge sâmbătă în Olanda pentru un miting privind consolidarea puterii preşedintelui Turciei, scrie Le Figaro.

"Autorităţile turce au ameninţat în mod public cu sancţiuni. Acest lucru face imposibilă găsirea unei soluţii rezonabile", a anunţat Guvernul olandez într-un comunicat.

"Acesta este motivul pentru care Olanda a anunţat că retrage dreptul de aterizare" al aeronavei în care se află oficialul turc.

Recep Erdogan: Olanda are reminiscenţe "naziste" şi "fasciste"

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a spus că Olanda ar avea reminiscenţe "naziste" şi "fasciste", după ce Guvernul olandez a retras sâmbătă dreptul de aterizare al aeronavei în care se află ministrul turc de Externe, relatează Reuters şi Le Figaro online.

Erdogan, apărător înfocat al reformei constituţionale supuse unui referendum prin care se doreşte consolidarea puterilor sale, a recţionat imediat, spunând că Olanda are reminiscenţe "naziste şi "fasciste".

"Sunt reminiscenţele nazismului, sunt fascişti", a declarat preşedintele turc, în cadrul unei reuniuni de la Istanbul. "Puteţi interzice ministrului nostru de Externe să zboare, dar începând de acum să vedem cum vor ateriza avioanele voastre în Turcia", a continuat el.

Guvernul olandez a decis să interzică aterizarea în Rotterdam a avionului în care se află ministrul turc al Afacerilor Externe, Mevlut Cavusoglu, care a anunţat că ajunge sâmbătă în Olanda pentru un miting privind consolidarea puterii preşedintelui Turciei.

Cu toate acestea, primarul din Rotterdam a dat asigurări vineri că ministrul turc este liber să vină în oraşul său.

Mai multe oraşe europene au interzis participarea oficialilor turci la astfel de mitinguri.

Autorităţile din oraşul german Gaggenau au retras, pe data de 2 martie, autorizaţia pentru organizarea unei manifestaţii unde era programat să ţină un discurs ministrul turc al Justiţiei, Bekier Bozdag. Aceast eveniment avea drept scop să promoveze referendumul din luna aprilie prin care se doreşte consolidarea puterilor executive ale preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan.

"Practicile voastre nu sunt cu nimic diferite de practicile nazisze din trecut", a reacţionat Erdogan atunci. "Credeam că naţional-socialismul din Germania s-a sfârşit, dar încă continuă", a spus el mai târziu, potrivit agenţiei de presă Anadolu.

Premierul Olandei: Compararea olandezilor cu naziştii de către Erdogan "depăşeşte cu mult limitele"

Premierul Olandei, Mark Rutte, a declarat sâmbătă că afirmaţia preşedintelui turc, Recep Erdogan, în care olandezii sunt comparaţi cu naziştii "depăşeşte cu mult limitele", relatează site-ul agenţiei Reuters.

"Este o remarcă nebunească, desigur", a declarat Rutte. "Înţeleg că sunt supăraţi, dar acest lucru depăşeşte bineînţeles cu mult limitele", a mai spus oficialul olandez.

[cristiboss56]

Reportaj The Observer. „Sclavele” românce de la fermele din Sicilia: violate, bătute şi exploatate
Reportaj The Observer. „Sclavele” românce de la fermele din Sicilia: violate, bătute şi exploatate

Aproximativ 5.000 de românce lucrează sezonier la fermele din provincia italiană Ragusa, situată în Sicilia, al treilea mare producător de legume din Europa. Aici, până la 7.500 de femei, majoritatea românce, trăiesc în sclavie.

Potrivit organizaţiei pentru apărarea drepturilor imigranţilor, "Proxyma Association", peste jumătate dintre femeile care lucrează în serele de aici sunt forţate să întreţină relaţii sexuale cu angajatorii lor, iar aproape toate lucrează în condiţii de muncă fortaţă şi exploatare cruntă. Nicoleta Boloş este una dintre ele. Românca le-a povestit jurnaliştilor de la The Observer, publicaţie săptămânală a ziarului britanic The Guardian, abuzurile prin care a trecut, scrie Gândul.

În ultimii trei ani, în fiecare noapte Nicoleta Boloş stătea trează până târziu, pe salteaua sa murdară în casa improvizată aflată în provincia Ragusa, Sicilia, aşteptând să audă sunetul unor paşi la uşă. Pe măsură ce orele treceau, se aştepta ca uşa să se deschidă, să audă clinchetul metalic al armei aşezată pe masa de lângă capul ei şi greutatea corpului angajatorului pe salteaua mizeră, lângă ea. Singurul lucru de care se temea mai tare decât de auzul paşilor fermierului, în faţa uşii sale, era pierderea slujbei. Aşa că a îndurat noapte după noapte să fie violată şi bătută, în timp ce soţul său se îmbăta până la inconştienţă, relatează povestea româncei ziariştii de la The Observer, publicaţie săptămânală a ziarului britanic The Guardian.
"Prima dată, a fost soţul meu care mi-a spus că trebuia să fac asta. Că proprietarul serei care ne dăduse de muncă voia să se culce cu mine şi că dacă îl refuzam, nu ne-ar mai fi plătit şi ne-ar fi alungat de pe terenul său. Am crezut că era nebun, dar când l-am refuzat, m-a bătut. Mi-a spus că trebuia să fac tot ce îmi spunea şeful nostru pentru că era singura modalitate de a ne păstra slujba. La un moment dat, angajatorul nostru m-a ameninţat cu puşca. Mi-a spus că dacă aveam să mă mişc, o să îmi zboare creierii. Apoi a plecat", povesteşte Nicoleta Boloş.

( urmează )

[cristiboss56]

În următoarea dimineaţă, Boloş era înapoi la muncă, ghemuită lângă soţul ei într-o seră unde temperatura era foarte ridicată, îngrijând şi lucrând produsele care au transformat Italia în cel mai mare producător şi exportator de fructe şi legume din Europa. Provincia Ragusa este al treilea cel mai mare producător de legume din Europa.

În timpul petrecut la fermă, Boloş susţine că lucrătorii abia aveau parte de un spaţiu locuibil, proprietarul le dădea la cină mâncare pentru pisici şi le refuza tratamentul medical. Noaptea, Boloş şi celelalte femei de la fermă erau sursa de distracţie a proprietarului şi prietenilor săi, fiind violate şi abuzate în mod repetat, de-a lungul anilor petrecuţi acolo.

"Când am venit aici m-am gândit că am ajuns la un loc de muncă dificil, dar decent într-o altă ţară din Europa, dar am sfârşit ca nişte sclave", mai spune Boloş.

Ca Nicoleta Boloş mai sunt alte 5.000 de românce care sunt lucrători agricoli sezoieri în Ragusa.

Forţă de muncă vulnerabilă


"Proxyma Association", o organizaţie din Italia pentru apărarea drepturilor imigranţilor, estimează că peste jumătate din numărul femeilor care lucrează în serele din Italia sunt forţate să întreţină relaţii sexuale cu angajatorii lor. Aproape toate lucrează în condiţii de muncă fortaţă şi exploatare cruntă.

Potrivit poliţiei, până la 7.500 de femei, majoritatea fiind românce, trăiesc în sclavie la fermele din regiune. Guido Volpe, comandant în cadrul jandarmeriei din Sicilia, a declarat, pentru The Observer, că provincia Ragusa este centrul exploatărilor de pe insulă.

"Aceste femei muncesc la câmp ca sclave şi ştim că sunt şantajate să întreţină relaţii sexuale cu proprietarii fermelor sau ale serelor pe baza subjugării lor psihologice. Nu este uşor de investigat şi de stopat acest fenomen, în condiţiile în care femeile, în mare parte, se tem să vorbească despre asta", a afirmat Guido Volpe.

Cele mai multe dintre aceste românce îşi lasă copiii şi restul familiei acasă şi se simt fortaţe să recurgă la aceste măsuri disperate, care au trasat linii adânci şi pe faţa Nicoletei Boloş.

"De unde vin eu, din Moldova, nimeni nu are o slujbă", spune Boloş în timp ce are grijă de fiica sa în vârstă de cinci luni într-o casa improvizată întunecată, care este noua sa locuinţă, la o altă fermă tot din provincia Ragusa.

"Salariul mediu acolo este de 200 de euro pe lună. Aici poţi face mai mulţi bani, chiar dacă trebuie să suferi", mai spune ea.

Jurnaliştii de la The Observer au vorbit cu zece românce care lucrează la ferme în provincia Ragusa. Toate au mărturisit faptul că au fost exploatate sexual şi supuse unui regim de muncă de 12 ore la temperaturi foarte ridicate, fără apă, fără plata salariului şi fiind obligate să locuiască în condiţii insalubre şi înjositoare, în cocioabe izolate. Potrivit acestora, în zilele de lucru erau supuse violenţei fizice, fiind ameninţate cu arme şi şantajate cu copiii şi familia.

[cristiboss56]

O explozie şi focuri de armă au fost semnalate, miercuri după-amiază, în apropierea Parlamentului Marii Britanii, clădirea Legislativului britanic fiind închisă, relatează Sky News. UPDATE: Patru persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte 20 sunt rănite, în urma atacului terorist. Autorul atacului de lângă Parlamentul britanic a fost împuşcat.

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

O explozie şi focuri de armă au fost semnalate, miercuri după-amiază, în apropierea Parlamentului Marii Britanii, clădirea Legislativului britanic fiind închisă, relatează Sky News. UPDATE: Patru persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte 20 sunt rănite, în urma atacului terorist. Autorul atacului de lângă Parlamentul britanic a fost împuşcat.

Donald Trump, preşedintele Statelor Unite, a fost informat despre atacul produs miercuri după-amiază în faţa Parlamentului Marii Britanii, anunţă Casa Albă.

"Este vorba de o ştire majoră", a comentat Donald Trump într-o conferinţă de presă.

"Vom monitoriza în continuare incidentul şi îl vom ţine la curent pe preşedinte", a declarat, la rândul său, Sean Spicer, purtătorul de cuvânt al Casei Albe.




Poliţia britanică a declanşat o operaţiune de amploare în centrul Londrei în urma incidentului produs la intrarea în sediul Parlamentului britanic, Poliţia metropolitană considerând atacul de tip "terorist". "Agenţi de poliţie înarmaţi sunt la faţa locului, după incidentul de la Westminster", a transmis Scotland Yard.

Potrivit informaţiilor disponibile în acest moment, un bărbat a lovit intenţionat cu maşina un grup de trecători, după care s-a lovit cu vehiculul de poarta metalică a Palatului Westminster.

A coborât din maşină şi a înjunghiat un agent de poliţie, după care a fost împuşcat mortal de forţele de ordine.

Din cauza incidentului, sediul Parlamentului britanic a fost plasat în stare de alertă, sesiunea parlamentară fiind suspendată. Premierul Theresa May a fost evacuată din Parlament.

Circulaţia metroului în centrul capitalei Marii Britanii a fost oprită temporar.

Poliţia metropolitană a îndemnat cetăţenii să evite centrul oraşului.

[cristiboss56]

Liderii UE și-au reînnoit sâmbătă la Roma angajamentul european, într-o declarație solemnă, după 60 de ani de la semnarea tratatului fondator al Uniunii în Orașul Etern, informează AFP și DPA.


În aplauze, fiecare dintre cei 27 de șefi de stat și de guvern precum și liderii instituțiilor europene au parafat "Declarația de la Roma", în aceeași Sala degli Orazi e Curiazi la Palazzo dei Conservatori din Piața Capitoliului unde a fost semnat tratatul istoric la 25 martie 1957.

Liderii UE se angajează să facă Uniunea Europeană "mai puternică și mai rezistentă" printr-o "și mai mare unitate și solidaritate" între statele membre.

"Cel mai bun mod de a ne apăra interesele și valorile comune este de a fi împreună", au subliniat Cei 27.


Printre altele, liderii europeni stabilesc o viziune pentru UE în care statele membre pot alege să coopereze mai strâns cu privire la anumite aspecte, permițând grupurilor de țări să se deplaseze în direcția integrării cu viteze multiple, notează DPA.

"Vom acționa împreună, în ritmuri și cu intensitate diferite acolo unde este necesar", afirmă liderii europeni, adăugând că membrii UE vor continua să adere la tratate și să poată să se alăture eforturilor pentru o cooperare mai strânsă mai târziu.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a semnat "Declarația de la Roma" cu stiloul original — "aceeași peniță", a subliniat el — folosit de reprezentantul Luxemburgului în urmă cu 60 de ani.


"Există semnături care durează", a comentat Juncker, aplaudat îndelung.

Înainte de semnare, președintele Consiliului European Donald Tusk a cerut Celor 27 "să dovedească astăzi că ei sunt liderii Europei".

"Uniunea după Roma trebuie să fie, mai mult decât înainte, o Uniune a acelorași principii, o Uniune cu o suveranitate externă, o Uniune de unitate politică", a pledat Tusk în momentul când Marea Britanie se pregătește să divorțeze de partenerii ei.


Polonia, care a amenințat să nu semneze Declarația de la Roma din cauza dezacordului asupra conceptului Europei "cu mai multe viteze", a aprobat în cele din urmă documentul fără modificări, notează France Presse.

Ceremonia s-a încheiat cu o mare fotografie de familie a liderilor europeni în Piața Capitoliului (Piazza del Campidoglio), proiectată de Michelangelo.