Scurt pe doi

[cristiboss56]

Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului European, a avertizat marţi Administraţia Donald Trump să nu îl desemneze pe euroscepticul Ted Malloch ambasador la Bruxelles, semnalând că individul este persona non grata şi că UE nu acceptă ordine din partea nimănui, relatează ziarul La Repubblica.

"Suntem disponibili să ascultăm sfaturi şi critici, dar nu ne vom supune nimănui, nu acceptăm ordine din partea nimănui, nu suntem disponibili să ascultăm insulte din partea unor persoane care probabil nu cunosc Uniunea Europeană şi pe care Parlamentul European de-a declarat indezirabile", a declarat Antonio Tajani cu ocazia unui seminar organizat de agenţia ANSA.

Antonio Tajani a răspuns astfel unei întrebări despre posibila numire a lui Ted Malloch în funcţia de ambasador american la Bruxelles.

"Statele Unite rămân principalul interlocutor al Europei la nivel global şi suntem prietenii Statelor Unite dincolo de un preşedinte ori altul, dar nu ne vom supune nimănui şi nu vom accepta ordine din partea nimănui", a adăugat Antonio Tajani.

Ted Malloch, în vârstă de 64 de ani, profesor la Universitatea britanică Reading, a făcut declaraţii ofensatoare şi confuze despre Uniunea Europeană. "Am avut o carieră în diplomaţie prin care am contribuit la destrămarea Uniunii Sovietice. Acum poate că există o altă uniune care are nevoie de un mic impuls", a spus Malloch într-un interviu acordat BBC. În plus, omul de afaceri eurosceptic a părut să nu ştie cine este Jean-Claude Juncker, actualul preşedinte al Comisiei Europene. "A fost bun ca primar al unui oraş din Luxemburg", a spus Malloch referindu-se la Juncker, care a deţinut funcţia de prim-ministru al Luxemburgului în intervalul 1995-2013.


La rândul său, Manfred Weber, liderul Grupului Partidului Popular European din Parlamentul European, a atras atenţia că "un ambasador american care pune sub semnul întrebării moneda euro şi doreşte sfârşitul Europei nu trebuie acreditat".

"Ted Malloch nu este o persoană dezirabilă", a spus şi Gianni Pittella, liderul Grupului Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European.

[iuliu46]

În prealabil postat de cristiboss56

Ted Malloch, în vârstă de 64 de ani, profesor la Universitatea britanică Reading, a făcut declaraţii ofensatoare şi confuze despre Uniunea Europeană. "Am avut o carieră în diplomaţie prin care am contribuit la destrămarea Uniunii Sovietice. Acum poate că există o altă uniune care are nevoie de un mic impuls", a spus Malloch într-un interviu acordat BBC. În plus, omul de afaceri eurosceptic a părut să nu ştie cine este Jean-Claude Juncker, actualul preşedinte al Comisiei Europene. "A fost bun ca primar al unui oraş din Luxemburg", a spus Malloch referindu-se la Juncker, care a deţinut funcţia de prim-ministru al Luxemburgului în intervalul 1995-2013.

M-a uns la inima.

[cristiboss56]

Peste un sfert dintre yemeniți, respectiv șapte milioane de persoane, sunt mai mult ca oricând în pragul foametei, a declarat marți Jamie McGoldrick, coordonatorul umanitar al ONU în Yemen, țară răvășită de război de aproape doi ani, relatează AFP.


Jamie McGoldrick s-a declarat ''profund preocupat de escaladarea conflictului pe coasta de vest a Yemenului'', unde au loc lupte între forțele guvernamentale și rebelii șiiți houthi, în apropiere de Marea Roșie.

Această intensificare ''agravează o situație umanitară deja teribilă'' în această țară săracă din Peninsula Arabică, a afirmat McGoldrick într-un comunicat. El a subliniat că luptele de pe coasta de vest împiedică intrarea de produse de primă necesitate prin portul Hodeida.

Potrivit declarațiilor oficialului ONU, ''17 milioane de persoane nu sunt în prezent în măsură să se hrănească în mod corect'', femeile și copii fiind cei mai afectați.

''Șapte milioane de yemeniți nu știu de unde le vine următoarea masă și sunt mai mult ca niciodată aproape de foamete'', a spus coordonatorul ONU.

Conflictul s-a agravat în martie 2015, când coaliția arabă aflată sub comanda Arabiei Saudite a intervenit în sprijinul președintelui Abd Rabbo Mansour Hadi, pentru a contracara înaintarea rebelilor houthi, aliați ai fostului președinte Ali Abdallah Saleh, care au preluat controlul unor vaste regiuni, inclusiv capitala Sanaa.

ONU nu încetează să ceară un armistițiu pentru a permite distribuirea de ajutoare umanitare, dar medierile sub egida sa și șapte armistiții au eșuat până în prezent.

[cristiboss56]

Alarmă nucleară!

Presa britanică a publicat cu litere de o şchioapă rezultatele monitorizării realizate de Autoritatea Norvegiană de Protecţie împotriva Radioactivităţii (NRPA). În mai multe ţări europene au fost detectate în luna ianuarie particule de iod radioactiv 131.


Oamenii de ştiinţă au declarat pentru Daily Mail că aceste particule radioactive au fost “transportate de curenţii de vânt” din estul Europei către vest de-a lungul a mai multor săptămâni. Astfel, după o serie de analize ale calităţii aerului, cercetătorii au descoperit cote de 5,92 şi respectiv 0,5 sieverţi (unitate de măsură ce exprimă doza echivalentă de radiaţii absorbite de ţesuturi). Nivelurile maxime ale radiaţiei au fost înregistrate în Polonia, la jumătatea lunii ianuarie, dar particulele de iod radioactiv au fost observate şi în Germania, Norvegia, Finlanda, Republica Cehă şi Franţa. Iodul 131 are o durată de viaţă scurtă (de până la opt zile) însă este extrem de radioactiv. Contaminează mâncarea şi, dacă e înghiţit, afectează glanda tiroidă. Pentru a verifica dacă este vorba de o ameninţare reală asupra populaţiei europene, SUA au trimis pe bătrânul continent un aparat de zbor WC-135 Constant Phoenix pentru a face teste de radioactivitate. Ziarul britanic “The Sun” a lansat ipoteza că “pe fondul unor relaţii diplomatice tensionate, este posibil ca Rusia să fi efectuat în secret teste nucleare în zona Polului Nord”. Conform raportului emis de Autoritatea Norvegiană de Protecţie împotriva Radioactivităţii, particulele de iod-131 provin de la catastrofe nucleare precum explozia de la Cernobâl, de la Fukushima, dar şi de la detonarea bombelor nucleare.
Deşi a fost descoperită provenienţa particulelor (estul Europei), cercetătorii nu au putut determina ce anume a produs creşterea radioactivităţii în Vest. Astrid Liland, de la Autoritatea Norvegiană, a declarat că “măsurătorile realizate la 16 ianuarie în Svanhovd indică nişte cote care nu sunt alarmante pentru om”. Conform “The Sun”, rachetele nucleare ruseşti de pe submarinele din Marea Nordului sunt capabile să şteargă de pe faţa pământului Franţa.

[iuliu46]

E de la mamutii lui Tolontan. :)

[suslik]

Mai bine faceau meningita bacteriana si ramineau idioti fara inteligenta lor de scientisti fizicieni ingusti la perspectiva si insetati de faima suboamenii care au descoperit uzul militar al radioactivitatii. Sufletele lor infame sa sufere vesnic in Teritoriul Umbrelor!
Gindirea utilitarista si scientolatra, de sorginte apuseana, este sigiliul pierzarii Pamintului si frumoaselor fapturi de pe el.
Acum, toti aglutinatii disciplinati vor prinde din zbor, cu instinctul lor de slugi perfecte, mesajul nu-tocmai-subtil al stapinilor: "Rusia a facut o timpenie; Rusia e de vina". E posibil sa fie chiar asa, nu sint un fan al Rusiei, cu armata ei de betivi si violatori, dar sa pornesti la concluzii apriorice manipulatoare, doar ca sa ai opinia publica aliniata disciplinat in spatele tau...subiectivism omenesc imputit.
Deci, daca nu sint "cote alarmante", atunci ce freaca menta presa apuseana, doar ca ziaristii aia sa aiba o paine pentru ei si vizuinile lor, cu pretul inflamarii opiniei publice?!

[cristiboss56]

Bursele din SUA sunt la maxime istorice, creditarea pentru sectorul imobiliar comercial este la un nivel record, americanii care-şi cumpără maşini se împrumută mai mult ca niciodată şi gospodăriile în general sunt aproape la fel de îndatorate cum erau când marea criză financiară le-a lovit economia.
Iar preşedintele Donald Trump vrea să deregle*menteze pieţele financiare pentru ca şi mai multe credite să inunde ţara.

În economia americană ticăie bombe cu explozie întârziată, după cum scrie Le Monde.

Următoarea criză financiară ar putea veni de pe şosea, notează Bloomberg. Şoferii americani cedează tot mai mult tentaţiei dobânzilor mici, a benzinei ieftine şi a turmelor de maşini seducătoare, mai rapide, mai deştepte şi mai eficiente ca niciodată. N-au bani pentru noile achiziţii, aşa că recurg la împrumuturi. Rezultatul este că datoria auto a ţării a ajuns la un nivel record în ultimul trimestru al anului trecut, potrivit datelor Rezervei Federale. Un val de achiziţii de sfârşit de an a împins creditarea pentru autovehicule pe un vârf dubios de 1.160 de miliarde de dolari (cu 9% peste nivelul de anul trecut şi cu 13% mai mare decât vârful atins înainte de criză, în 2005, potrivit revistei Quartz). Unii văd în aceasta o dovadă a încrederii consumatorilor în economie, iar alţii o cotă alarmantă, suficient de ridicată pentru a stârni discuţii despre umflarea unei bule. Muntele de datorii este atât de mare încât ar putea acoperi costurile pentru achiziţionarea a 43,4 milioane de camionete Ford F-150, maşini legendare în SUA, adică a unui astfel de model pentru fiecare al optulea american. Datoria, privită din alt unghi: fiecare şofer este dator 6.100 de dolari pentru maşina sa.

Însă piaţa auto este mai fluidă decât cea, mai importantă, a locuinţelor. Ratele la maşină sunt de obicei mai mici decât ipotecile, iar tendinţa este ca oamenii să îşi folosească mult maşinile, astfel că plata datoriei auto are în general prioritate.

Iar numărul întârzierilor la plata creditelor auto, deşi în creştere, este mai mic decât cel al întârzierilor la rambursarea împrumuturilor pentru studiu sau a celor create prin cardurile de credit (1.000 de miliarde de dolari). Peste şase milioane de consumatori americani au întârzieri de cel puţin 90 de zile la plata ratelor pentru maşină, potrivit Fed New York. Aproape un sfert dintre creditele auto sunt subprime, adică acordate unor debitori cu risc ridicat. Rata creditelor neperformante pe această piaţă este la maximul de după 2009, notează Financial Times.

Evoluţiile de pe piaţă nu anunţă deocamdată apocalipsa, dar sunt îngrijorătoare. Îngrijoraţi ar trebui să fie şi şefii producătorilor auto. Companiile lor sunt acelea care dau credite celor mai riscanţi cumpărători. Constructorii auto sunt mai interesaţi să împingă vânzările în sus şi, spre deosebire de bănci, fac bani atât prin credite cât şi prin vânzarea maşinilor. Insistenţa pe maşini mai mari şi mai scumpe, reducerea standardelor de creditare şi lărgirea ferestrei de rambursare până la şase sau şapte ani au adus vânzările la nivelul record de 17,55 milioane de maşini anul trecut.


Pe de altă parte, după cum a avertizat Fed, întârzierile la plata datoriei au început să fie o problemă mai mare pentru producătorii auto decât pentru bănci.
Industria auto este o parte importantă a economiei americane. Producătorii de maşini şi furnizorii de piese asigură mai multe locuri de muncă decât oricare alt sector manufacturier, generând 3% din PIB.

Excesul de creditare mai creează un pericol, care-i pândeşte pe proprietarii de maşini. Fed va majora de mai multe ori dobânzile anul acesta, poate de trei ori după cum au sugerat câţiva oficiali ai instituţiei. Iar cum dobânzile influenţează puternic cererea de maşini, manevrele Fed ar putea limita entuziasmul cumpărătorilor de maşini care se îndatorează pentru a putea face achiziţii. Pe măsură ce creşte rata de delincvenţă, creşte şi riscul ca un val de executări silite să erodeze valoarea maşinilor uzate, cererea pentru maşini noi şi în cele din urmă avuţia debitorului.

Într-un raport pentru februarie, New York Fed arată că datoria colectivă a gospodăriilor americane a urcat la 12.580 mld. dolari. Dacă ritmul de creştere se menţine, datoria ar trebui să depăşească vârful de 12.680 mld. dolari cândva anul acesta, scrie Huffington Post, ziar care nici el nu vede deocamdată motive de panică. Gospodăriile americane, al căror număr creşte, ceea ce justifică majorarea datoriei totale, îşi pot administra acum mai bine datoriile decât în 2008. Huffington Post este îngrojorat însă de datoria studenţească, unde se observă o creştere rapidă, de 31 mld. dolari în ultimul trimestru al anului trecut, la 1.310 mld. dolari.

Analiştii vorbesc de formarea unor bule şi pe bursele de acţiuni din SUA şi din alte părţi. Acestea sunt la maxime istorice, însă optimismul în exces face adesea loc nesăbuinţei, avertizează The Guardian, pentru care întrebarea nu este dacă pe piaţă s-a creat o bulă, ci când aceasta se va sparge. Acest moment este deocamdată departe, dar va veni, cu siguranţă. Donald Trump, cu planurile sale de stimulare economică, droghează pieţele, care sunt în acel punct al ciclului în care fiecare veste reprezintă un motiv de a cumpăra acţiuni. Înflaţia accelerează, semn că economia globală ia viteză, ceea ce va face bine profiturilor companiilor. Fed lasă să se înţeleagă că va majora dobânzile de politică monetară, ceea ce reprezintă un semn de încredere în sănătatea celei mai mari economii a lumii. Wall Street-ul salivează şi la perspectiva ca Trump să reducă taxele pentru companii.

Oficialii Fed nu par îngrijoraţi de riscurile care cresc pe pieţele americane cu excepţia uneia singure, cea imobiliară comercială, notează Reuters.

Creditarea pentru acest sector din partea băncilor americane a depăşit nivelurile de dinainte de criză în septembrie 2015, iar în ianuarie au ajuns la cota record de 1.970 miliarde de dolari. Băncile mici deţin aproape două treimi din total. Preţurile proprietăţilor comerciale sunt de două ori mai mari faţă de cum erau în 2009.

Un alt semn că pieţele au acum o Ñmentalitate de bulăî este că veştile rele sunt ignorate. Investitorii nu par îngrijoraţi că Trump ar putea declanşa un război comercial global şi nici de politica sa externă haotică. Bursele par că ignoră şi riscurile politice din Europa.

Keynes a explicat acest tip de comportament, notând că pieţele pot rămâne iraţionale mai mult timp decât investitorii pot rămâne solvabili.

În SUA, S&P 500 este cu 65% peste nivelul din 1999, cu toate că de atunci piaţa a suferit două declinuri, unul de 49% între 2000 şi 2002 cauzat de spargerea bulei internet-telecom şi altul, de 57%, produs de criza financiară din 2007-2009.

Bulele speculative se umflă continuu, şi cu toate acestea Trump vrea să retragă reglementările financiare introduse de Obama pentru a preveni o nouă criză.

[cristiboss56]

Organizațiile neguvernamentale cu finanțare străină, în mod special cele care primesc bani de la Fundația Soros, din mai multe țări din Europa Centrale și de Est se află sub atac de când la Casa Albă a ajuns Donald Trump. Aceste organizații, odată protejate de Washington, care promovează valorile democrației, guvernarea transparentă și ajutorarea refugiaților au devenit țintele discursurilor populiste ale unor lideri politici din Ungaria, Macedonia, Polonia, Slovacia, Serbia, Bulgaria și România și chiar obiectul unor proiecte legislative. New York Times arată, într-o analiză, că prin politica adoptată de Administrația Trump a fost creat contextul internațional favorabil eliminării acestor organizații, care sunt critice la adresa guvernelor din țările menționate.




Lideri politici populiști din Europa Centrală și de Est au început demonizarea organizațiilor neguvernamentale cu finanțare străină și în mod special pe George Soros, omul de afaceri evreu născut în Ungaria. Însă, NYT semnalează că în Ungaria și în Macedonia aceste atacuri nu mai sunt doar la nivel discursiv, ci au început inițiativele legislative pentru a le bloca activitatea. Nemulțumiri față de prezența ONG-urilor cu finanțare străină în țări unde a fost un regim autoritar au existat dintotdeauna, însă acum situația a escaladat.

De ce? Potrivit NYT, victoria lui Donald Trump și modul în care s-a poziționat noua Administrație de la Casa Albă față de anumite valori democratice și lideri europeni a încurajat aceste mișcări.

În mod tradițional, președinții SUA indiferent că au fost republicani sau democrați au promovat răspândirea democrației și au apărat cu încăpățânare aceste organizații. Însă, Donald Trump a declarat că nu va impune sistemul politic american asupra altor țări și chiar a rezonat cu câțiva lideri de extremă dreaptă din Europa. De asemenea, Trump a criticat UE și a făcut comentarii depreciative la adresa unor principii democratice, cel mai recent în privința presei.

Pentru lideri populiști precum Viktor Orban, care ghidează încet, dar sigur Ungaria către o democrație iliberală, noul ton adoptat de Casa Albă reprezintă o oportunitate majoră.

Macedonia: „Opriți operațiunea Soros”
În Ungaria, politicienii au început să critice ONG-urile cu finanțare străină încă din 2013. Anul următor, autoritățile au deschis o anchetă care viza ONG-urile care primeau burse de la Norvegia. Această finanțare pentru proiecte pe o perioadă limitată este o practică a țărilor Scandinave pentru a promova egalitatea economică și socială în fostele state comuniste. Poliția a descins la trei organizații și au solicitat documente de la alte 12. Rezultatul anchetei a fost că nu a fost încălcată nicio lege din Ungaria și dosarul a fost închis, scrie New York Times.

La scurt timp după alegerea lui Trump, liderii Fidesz și-au reluat atacurile și au început să propună restricții legislative. Politicienii vor crearea unui registru al tuturor ONG-urilor cu finanțare străină și să le forțeze să își dezvăluie finanțarea. Au fost inclusiv cereri pentru ca liderii acestor ONG-uri să își facă publice detaliile financiare. Totul sub umbrela „transparenței”. ONG-urile nu sunt de acord cu această explicație și spun că mai degrabă este vorba despre hărțuire și intimidare.

În Ungaria, suporterii premierului Viktor Orban demonizează organizațiile neguvernamentale cu finanțare străină, în mod special pe cele finanțate de George Soroș, și le acuză că vor inundarea Europei cu refugiați musulmani. La începutul acestei săptămâni, Zoltan Kovacks, purtătorul de cuvânt pe probleme externe al lui Viktor Orban, a descris aceste organizații neguvernamentale drept „agenți străini finanțați cu bani străini”.

Macedonia, țară care acum se străduiește după doi ani de criză politică să formeze un nou guvern, a adoptat, poate, cea mai fermă poziție anti-Soros. Fostul premier al Macedoniei, Nikola Gruevski, a făcut apel la o „de-sorosizare” a societății și a fost cel care inspirat mișcarea „Opriți Operațiunea Soros” din ianuarie.

Campania „Opriți Operațiunea Soros” marșează pe ideea că din cauza presiunii internaționale, de la aceste ONG-uri și de la statele din Vest, a căzut guvernul de dreapta condus de Gruevski.

„Credem că în aceste vremuri tulburi este foarte important să dăm jos masca așa-numitelor organizații civice și să le dezvăluim intențiile politice și acțiunile, precum și finanțarea lor”, a spus fondatorul campaniei, Nenad Mirchevski.

Dragnea: „Am ceva împotriva domnului Soros”
New York Times scrie că din secunda în care PSD a revenit la putere în decembrie, liderul său populist, Liviu Dragnea, a cerut mai mult control asupra ONG-urilor. De asemenea, Dragnea a declarat că Soros finanțează „răul” și a jurat să îl învingă.

„Am ceva împotriva domnului Soros”, a spus Dragnea.

Liderul partidului la putere din Polonia, Jaroslaw Kaczynski, a spus că ONG-urile finanțate de Soros vor „societăți fără identitate” și susține mișcările împotriva lor.

„Aceste organizații trebuie respinse cu toate instrumentele pe care la avem la dispoziție. Cred că trebuie eradicate și cred că odată cu alegerea noului președinte s-a și creat contextul internațional prielnic”, a spus vicepreședintele Fidesz din Ungaria, Szilard Nemeth.

Premierul Beata Szydlo a spus că vrea să creeze o nouă instituție de stat prin care să gestioneze finanțarea de la bugetul statului a tuturor ONG-urilor.

În Slovacia, un partid de extremă dreapta a propus obligarea ONG-urile să se înregistreze la guvern.

„Forțe demonice ale răului, reprezentate de Soros, familiile Clinton și Bush și alții, care nu s-au resemnat cu faptul că au pierdut alegerile, acum continuă să îl atace pe Trump și vor să scape de el”, se arată într-un articol recent dintr-un cotidian de dreapta din Slovacia.

Și în Bulgaria, atât Soros cât și organizațiile care protejează drepturile omului sunt atacate. Un ziar local, la scurt timp după victoria lui Trump, l-a numit pe George Soros „ terorist liberal”. În presa de dreapta și pro-rusă din Serbia, atacurile la adresa lui George Soros și organizațiilor sprijinite de acesta sunt frecvente, potrivit New York Times.

„Acestea sunt locurile unde valorile democrației vor fi apărate. În Ungaria și în Polonia, nu în Europa de Vest. Democrația este mai mult decât o cutie unde se pun voturile și este mai mult decât un eveniment care are loc odată la patru ani”, a spus Goran Buldioski, directorul Inițiativei pentru o Societate Deschisă din Europa.

Născut în Budapesta în 1930, George Soros și familia lui, cu toții evrei, au supraviețuit ocupației naziste deoarece au obținut documente false de identitate. A ajuns să lucreze pe Wall Street și a făcut miliarde de dolari prin Soros Fund Management. A fondat apoi organizația Fundația pentru o Societate Deschisă și a donat până acum peste 12 miliarde de dolari pentru promovarea democrației și a libertății de expresie.