![]() |
![]() |
|
|
Înregistrare | Autentificare | Întrebări frecvente | Mesaje Private | Căutare | Mesajele zilei | Marchează forumurile citite |
|
Thread Tools | Moduri de afișare |
#34
|
||||
|
||||
![]()
Demult , o bătrânică evlavioasă îngrijea un copil.
Când părinții lui plecau la serviciu, ea deschidea un geamantan, pe capacul căruia era lipită icoana Sfântului Nicolae și se ruga. Copilul, jucându-se, vedea toate acestea. După ce termina rugăciunea, bătrânica ascundea geamantanul. Într-o zi după serviciu, părinții erau ocupați cu menajul. Geamurile de la balcon erau deshise. Copilul a ieșit pe balcon și privea în jos, la copiii care se jucau și râdeau în curte. A vrut și el să se joace cu ei. A adus un scaun, s-a urcat pe el - copilul avea patru ani - și a sărit de la etajul al patrulea. S-a adunat multă lume.Toți strigau: „A căzut un copil!”. Părinții au observat lipsa copilului de pe balcon. S-au repezit afară. Băiețelul era jos, viu, fără nicio vânătaie. Mama l-a luat în brațe: - Feciorașule, cum de-ai rămas în viață? - Bunicuțul m-a prins, a urmat răspunsul. - Care bunicuț? - Cel din geamantanul bunicuței. Au venit acasă. - Bunicuțo deschide geamantanul! Ea își păstra în taină credința, însă atunci a fost nevoită să se descopere. Copilul a spus, arătând la icoana din geamantan: - Acest bunic m-a prins. Arhimandritul Ambrosie (Iurasov) (Noi minuni ale Sfântului Nicolae, Editura Sophia, pp.175-176)
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
|