Despre iesirea din hipnoza!!!

[Seraphim7]

Iesirea asta din hipnoza....E chiar ciudat sa stii ca ești hipnotizat,sa vrei sa rămâi in stare si uneori chiar sa ceri mai mult.Practic,peste tot unde se practică manipularea in masa,este vorba si de hipnoza in masă.In fond,despre ce este vorba?Inoculare de idei,un fel de zombificare,iluzia de a avea puterea si libertatea de a face cam orice vine de fapt cu realitatea limitarii si a controlului din ce in ce mai acut.Efectiv golirea sinelui de esenta sa...Nu mai trebuie sa te cauti pe tine ca deja ti se ofera modele constant.Suntem forțați să fim altcineva,in functie de cerinta sistemului.Nimeni nu te vrea asa cum esti,ei vor sa devi ce au ei nevoie.Tu vrei sa fi preot,profesor,medic,agricultor,etc.Tu vrei sa iti intemeiezi o familie ,sa ai copii,sa ai casa ta,o mașină etc.Tu,ca om ,vrei foarte multe însă terenul pe care iti desfasori tu existența iti este de fapt impropriu si străin.Fiindcă dacă stai sa analizezi,toate dorințele enumerate mai sus nu sunt ale tale,ele doar iti blochează si se suprapun peste niste glasuri stinse,ignorate din sinele nostru.Adevărul este ca noi nu prea mai stim sa ascultam de esența divină din noi,despre acea suflare a marelui creator.Un pas spre iesirea din hipnoză ar fi intrarea in sine.

[Jonnyw2013]

În prealabil postat de Seraphim7

Iesirea asta din hipnoza....E chiar ciudat sa stii ca ești hipnotizat,sa vrei sa rămâi in stare si uneori chiar sa ceri mai mult.Practic,peste tot unde se practică manipularea in masa,este vorba si de hipnoza in masă.In fond,despre ce este vorba?Inoculare de idei,un fel de zombificare,iluzia de a avea puterea si libertatea de a face cam orice vine de fapt cu realitatea limitarii si a controlului din ce in ce mai acut.Efectiv golirea sinelui de esenta sa...Nu mai trebuie sa te cauti pe tine ca deja ti se ofera modele constant.Suntem forțați să fim altcineva,in functie de cerinta sistemului.Nimeni nu te vrea asa cum esti,ei vor sa devi ce au ei nevoie.Tu vrei sa fi preot,profesor,medic,agricultor,etc.Tu vrei sa iti intemeiezi o familie ,sa ai copii,sa ai casa ta,o mașină etc.Tu,ca om ,vrei foarte multe însă terenul pe care iti desfasori tu existența iti este de fapt impropriu si străin.

Si este foarte greu sa spui NU unor tendinte impotriva vietii si bunului simt. Am auzit o poveste interesanta de viata de la o persoana care la un moment dat a gasit un job la o firma straina ,pe aceeasi platforma, (aceeasi fosta firma mare care s-a despartit in mai multe firme mai mici) se mutase in conducerea acestei firme, care pornea. Ea a vazut ca in fiecare zi la inceput trebuia sa stea 10 ore pe zi si a spus ca e de acord la inceput pana se porneste treaba, dar ca ea are doi copii in jur de 10-12 ani si ca ea vrea sa stea si cu familia.
Trece o oarecare vreme si ea cand pleca dupa 8 ore aproape ca i se reprosa(ma rog din tonalitate iti dadeai seama la cate bate ceasul) ,ca pleaca cam iute. Au trecut vreo 2-3 luni si ea a realizat ca familia e mult mai importanta, decat sa fie in primii doi-trei oameni in nu stiu ce firma si s-a reintors la vechea firma, chiar daca pierdea la salar si alte avantaje.
Dar multi nu au taria sa spuna:" NU! Familia e mult mai importanta ca nebunia voastra cronica,ca deadline-urile voastre prea dese, ca agitatia asta fara rost!"

În prealabil postat de Seraphim7

Fiindcă dacă stai sa analizezi,toate dorințele enumerate mai sus nu sunt ale tale,ele doar iti blochează si se suprapun peste niste glasuri stinse,ignorate din sinele nostru.Adevărul este ca noi nu prea mai stim sa ascultam de esența divină din noi,despre acea suflare a marelui creator.Un pas spre iesirea din hipnoză ar fi intrarea in sine.

Stii spovedania ne ajuta pe termen lung, chiar daca noi la un moment dat nu avem incredere in duhovnic,dar Duhul Sfant lucreaza, chiar daca aparent toate merg in ce miri ce directie. Ma uitam la mine, cu ani in urma, aveam o poveste mai veche, si nu puteam ierta anumite persoane din viata mea. Dar eu ma tot spovedeam impartaseam si dupa cativa ani nu numai ca i-am iertat, dar am inceput sa judec mult mai greu oamenii,le gasesc circumstante care imi spun :"Eu netrebnicul de unde am venit oare,nu eram ca vai siamar?"

Legat de finalul a ceea ce spui, ma gandesc ca te referi la ceva, care am intalnit intr-o carte draga sufletului meu:"Omul in cautarea sensului vietii"-Viktor Frankl, autorul a petrecut vreo 3 ani jumate in lagarele de exterminare. El se refera ca omul poate trece peste absolut orice incercari, atata timp cat gaseste un sens suferintelor sau incercarilor lui. In carte sunt date cateva exemple care arata inalta valoare nu numai terapeutica a autorului,ci si legatura cu Dumnezeu. Deci eu o vad ca iesirea din hipnoza ar fi ca gasindu-ne sensul, invatand Cuvantul(si implicit parasind ignoranta in care ne zbatem) sa reusim sa spunem NU atunci cand trebuie spus, sau sa apucam pe un anumit drum.

Cartea cand am cumparat-o, era la pret de sold, vreo 15 lei. Un pret de nimic fata de valoarea ei. Frankl a dat unei stiinte extrem de marginite pana la el ,o inalta valoare umana. Si a scos o fraza celebra in timp ce era in aceste lagare:" Totul poate fi luat unui om mai puţin un lucru: cea mai preţioasă dintre libertăţile umane – libertatea de a alege atitudinea dorită în orice condiţii, de a alege propria cale."

[Demetrius]

În prealabil postat de Seraphim7

Iesirea asta din hipnoza....E chiar ciudat sa stii ca ești hipnotizat,sa vrei sa rămâi in stare si uneori chiar sa ceri mai mult.Practic,peste tot unde se practică manipularea in masa,este vorba si de hipnoza in masă.In fond,despre ce este vorba?Inoculare de idei,un fel de zombificare,iluzia de a avea puterea si libertatea de a face cam orice vine de fapt cu realitatea limitarii si a controlului din ce in ce mai acut.Efectiv golirea sinelui de esenta sa...Nu mai trebuie sa te cauti pe tine ca deja ti se ofera modele constant.Suntem forțați să fim altcineva,in functie de cerinta sistemului.Nimeni nu te vrea asa cum esti,ei vor sa devi ce au ei nevoie.Tu vrei sa fi preot,profesor,medic,agricultor,etc.Tu vrei sa iti intemeiezi o familie ,sa ai copii,sa ai casa ta,o mașină etc.Tu,ca om ,vrei foarte multe însă terenul pe care iti desfasori tu existența iti este de fapt impropriu si străin.Fiindcă dacă stai sa analizezi,toate dorințele enumerate mai sus nu sunt ale tale,ele doar iti blochează si se suprapun peste niste glasuri stinse,ignorate din sinele nostru.Adevărul este ca noi nu prea mai stim sa ascultam de esența divină din noi,despre acea suflare a marelui creator.Un pas spre iesirea din hipnoză ar fi intrarea in sine.

Apreciez mesajul tau ca fiind foarte frumos, iar eu doresc sa fac o clarificare referitoare la "intrarea in sine" pe care o propui ca solutie la iesirea din "hipnoza", oarecum in contradictie cu sfatul lui Iisus care spune sa ne lepadam de sine daca vrem sa-L urmam pe El.
Din moment ce ambele ar vrea sa insemne acelasi lucru, cred o ca mai fericita exprimare ar fi fost cautarea in sine, nu-i asa?

[Seraphim7]

În prealabil postat de Demetrius

Apreciez mesajul tau ca fiind foarte frumos, iar eu doresc sa fac o clarificare referitoare la "intrarea in sine" pe care o propui ca solutie la iesirea din "hipnoza", oarecum in contradictie cu sfatul lui Iisus care spune sa ne lepadam de sine daca vrem sa-L urmam pe El.
Din moment ce ambele ar vrea sa insemne acelasi lucru, cred o ca mai fericita exprimare ar fi fost cautarea in sine, nu-i asa?

Da,uite ca m-a facut sa zâmbesc această subtilă observație,întrucât eu trec asa ușurel de la ocultul meu ateism,ca sa zic asa,la un teism sceptic.Iar tu ai exprimat o esență ,care mie imi crea disconfort chiar si atunci cand,descopeream creștinismul,si anume această lepadare de sine,sau mai degrabă ideea potrivit căreia sinele nostru ar fi ceva care trebuie aruncat sau inlocuit cu altceva.Tocmai de aceea agreez mai degrabă religiile orientale care sugerează cunoasterea sinelui ,la fel ca si filosofia teista.Adica se poate interpreta in multe moduri această lepadare de sine,însă mi se pare impropriu,dar si foarte mistic sau tainic modul de abordare...Totuși rămân la părerea ca sinele reprezintă însăși esenta noastră,identitatea spirituală in primul rând,iar pentru orice acțiune cu caracter mistic si religios trebuie avut in vedere cu ce identitate operăm iar pentru asta este nevoie de cunoaștere,sau niste epifanii:)

[Demetrius]

În prealabil postat de Seraphim7

Da,uite ca m-a facut sa zâmbesc această subtilă observație,întrucât eu trec asa ușurel de la ocultul meu ateism,ca sa zic asa,la un teism sceptic.Iar tu ai exprimat o esență ,care mie imi crea disconfort chiar si atunci cand,descopeream creștinismul,si anume această lepadare de sine,sau mai degrabă ideea potrivit căreia sinele nostru ar fi ceva care trebuie aruncat sau inlocuit cu altceva.Tocmai de aceea agreez mai degrabă religiile orientale care sugerează cunoasterea sinelui ,la fel ca si filosofia teista.Adica se poate interpreta in multe moduri această lepadare de sine,însă mi se pare impropriu,dar si foarte mistic sau tainic modul de abordare...Totuși rămân la părerea ca sinele reprezintă însăși esenta noastră,identitatea spirituală in primul rând,iar pentru orice acțiune cu caracter mistic si religios trebuie avut in vedere cu ce identitate operăm iar pentru asta este nevoie de cunoaștere,sau niste epifanii:)

Cunoasterea sinelui in religiile orientale(dar si in crestinism) se poate realiza prin cautarea in sinele propriu(cum comentam adineori) care se realizeaza prin intoarcerea in sine(cum sugerai tu), insa luand un model imuabil de referinta si anume pe Iisus Hristos, caci fara "turnesol" rezultatul nu e corect. Prin comparatie ne descoperim pe noi insine ca fiind de mare mila. De aceea a venit Iisus, ca sa ne cunoastem pe noi insine.

In acest moment apare chestiunea: Pe cine apreciez mai mult, pe Iisus, sau pe mine? Daca-L apreciez pe El, atunci trebuie sa ma schimb eu, adica sa ma lepad de cel pe care l-am descoperit in mine, iar daca ma apreciez mai mult pe mine, atunci degeaba a venit Iisus pentru mine, ca nu inteleg ce-a facut nici El, nici eu si ma cred grozav comparativ cu altii, nu cu Iisus.

Esenta noastra individuala(nu ca specie) , prin natura ei, nu are cum sa aiba identitate spirituala(ci doar potentza), identitate pe care omul o dobandeste impotriva vointei proprii prin grija exclusiva a Duhului Sfant, aspect stabilit prin Legea Imparatiei lui Dumnezeu din vecii vecilor, mai exact dinainte de prima zi a Creatiei:

3. Şi a zis Dumnezeu: "Să fie lumină!" Şi a fost lumină.(Fac1,3)

Ca specie, omul fiind facut dupa Chipul lui Dumnezeu, are si capacitatea de a se asemana cu Dumnezeu, insa nu prin natura sa primitva, ci prin Duhul Sfant care lucreaza totul de la nefiinta la fiinta, de la intuneric la lumina, de la nimic la Dumnezeu.
Asta este Legea Imparatiei lui Dumnezeu: Lumina, adica Evolutia; altfel spus, Mantuirea.

Tocmai de aceea, cum spui si tu, conteaza cu ce natura operam, iar daca avem o natura spirituala, atunci nu e meritul nostru decat in masura in care nu l-am respins pe Duhul Sfant sa lucreze prin noi si l-am lasat sa ne... domine, iar asta nu s-ar fi putut realiza daca nu ne-am fi lepadat de sinele nostru natural si omenesc ca sa putem opera duhovniceste; e mai bine sa nu ne opunem, caci daca ne opunem mintea noastra tot se va "schimba" pana la urma.

[Seraphim7]

Citind mesajul tau de mai sus,m-a dus cu gandul la filosofii din perioada creștinismului primar care s-au converit sau mai degraba au aderat la acea mișcare.Un act de "ratare" zic eu atat pentru filosofie cat si pentru ce a devenit creștinismul cu "ajutorul" unora ca iustin filosoful,augustin si alti gândiri care au crescut cu platon si/sau arostotel pe pâine iar mai apoi au inlocuit necunoscutul si sfera care inca trebuie si acum umpluta cu cunoasterea reala care vine treptat,nu cu misticism sau persoane inventate sau sintetizate din mituri si alte religii.Si uite ca din cauza unor filosofi care caută,au debenit teologi care inventeaza si creeaza,speculatia a devenit credința si scepticismul rugaciune,iar filosofia ,teologie.Si este o mare problemă fiindcă leaganul civilizației inloc sa se tranforme intr-un focar de înțelepciune si evoluție a devenit un experiment de control,condus prin razboi si cenzură.In fine,nu are rost scum sa dezbatem plagile create de religie in istorie si flasul sau inexistentul pe care se sprijină.

[Jonnyw2013]

În prealabil postat de Seraphim7

Citind mesajul tau de mai sus,m-a dus cu gandul la filosofii din perioada creștinismului primar care s-au converit sau mai degraba au aderat la acea mișcare.Un act de "ratare" zic eu atat pentru filosofie cat si pentru ce a devenit creștinismul cu "ajutorul" unora ca iustin filosoful,augustin si alti gândiri care au crescut cu platon si/sau arostotel pe pâine iar mai apoi au inlocuit necunoscutul si sfera care inca trebuie si acum umpluta cu cunoasterea reala care vine treptat,nu cu misticism sau persoane inventate sau sintetizate din mituri si alte religii.Si uite ca din cauza unor filosofi care caută,au debenit teologi care inventeaza si creeaza,speculatia a devenit credința si scepticismul rugaciune,iar filosofia ,teologie.Si este o mare problemă fiindcă leaganul civilizației inloc sa se tranforme intr-un focar de înțelepciune si evoluție a devenit un experiment de control,condus prin razboi si cenzură.In fine,nu are rost scum sa dezbatem plagile create de religie in istorie si flasul sau inexistentul pe care se sprijină.

Eu cred ca ai avut o zi mai proasta Seraphim?...:-) Sau poate o perioada mai lunga proasta?... Ce teolog a inventat ceva?... In special din astia enumerati de tine? Lui Iustin fiilosoful si MArtirul daca nu i-a fost frica de martiriu si moarte de ce ar inventa ceva?

[Seraphim7]

În prealabil postat de Jonnyw2013

Eu cred ca ai avut o zi mai proasta Seraphim?...:-) Sau poate o perioada mai lunga proasta?... Ce teolog a inventat ceva?... In special din astia enumerati de tine? Lui Iustin fiilosoful si MArtirul daca nu i-a fost frica de martiriu si moarte de ce ar inventa ceva?

Putem sa zicem chiar o intreaga existenta mai" proasta.":)).Stai sa revad postul,ca poate am exprimat eronat ideea.Adica eu am sindromul dublei sau chiar multiplei personalitati spirituale.Azi teist maine ateist,poimane satanist etc...Insa la mine nu exista conflict intre abordari dat fiind faptul ca toate pornesc din aceeiasi sursa.Si da,ai dreptate,prea putini teologi din perioada la care ma refeream au inventat,dat fiind faptul ca cei mai multi au sintetizat mituri,platonism,iudaism etc.Insa ,cu toata indoiala mea cu privire la insasi exista reala ,concreta a lui isus,si aici ma refer,ca om,persoana reala,ca sa Nu mai vorbesc despre faptul ca nu voi putea accepta niciodata toate artificiile biblice si mitice imprumutate si existente la alte persoane zeificate inainte lui.Deci revenind,cu toate indoielile si certitudinile acestea,Nu putem nega valoarea si esenta teologiei si crestinismului in sine,insa nici Nu putem trece cu vederea erorile grave facute de acesta sau in numele lui.