De ce Dumnezeu are nevoie de purtator de cuvant?

[Seraphim7]

În prealabil postat de Iorest

Mie mi-e dor și de Igor Paslusnik cu postările lui unele agitate, asta e, la un moment dat se vor mai închide conturi, oare răspunde AlinB la un pm ?

Revin, am citit ce ai scris pe threaduri, am găsit că ai studiat litere și 2 ani de teologie, mi-au scăpat totuși postările tale de „ortodox fervent”, unde sunt, că eu de când am cont tot așa te știu scriind, cu diferența că a venit maturizarea și parcă te-ai mai temperat, ți-ai asumat unele neliniști, ca fiind consecințe ale alegerilor tale.

Înainte parcă râdeai și reproșai cumva oamenilor simpli, că de ce rămân proști și nu se ridică la nivelul tău de înțelegere, dacă omul e necatehizat după 20-30 de ani de Biserică 50% e vina lui că nu citește 50% e vina preoților care l-au coordonat...

De ce ai făcut Facultatea de Teologie la Cluj și nu în alt oraș cu secție de tradiție în Teologie Sibiu/Iași/București, poate chiar la Thesalonik studiind direct în greacă ?

Oare cum era parcursul tău dacă nu studiai la Cluj teologia ?

Oricum abandonând ai mers doar până la 10% din drum, adevărata înțelegere vine după ce te lovești de contexte reale cu preoți, călugări, sau chiar hirotonit în contactul nemijlocit cu enoriașii, un preot sau un misionar bisericesc se formează în zeci de ani și vede și schimbul de generații, mi se pare că e mai greu cu generația celor născuți după 2005.

Cred că Danion Vasile a făcut un doctorat în teologie în Grecia și părintele Ciprian Staicu din Covasna, nepomenitor, a studiat pe acolo, vorbește greaca la perfecție și stătea într-o mănăstire, mergea la cursuri.

In ultima vreme m-am axat efectiv pe mine însumi,pe interiorul meu,pot spune că efetiv am ajuns un fel de pustnic, infarara de muncă și unele deplasări nu prea am încercat nimic.

Nici relații,nici studii,nici alte încercări de nivel exterior.

De ce?.... Păi ți-ai dilemele interioare mi-au fost dușmanul și cauza eșecului de a păstra o continuitate de orice tip... Relațional,academic,familial și etc...

Nu vreau sa întru in detalii de ordin personal, însă anvergura situației depășește spectrul spiritual.Nu se compară cu situațiile altora,fiecare are problemele și greutățile specifice și necesită abordări diferite.

Eu am avut doar probleme de ordin existențial, relațional, emoțional etc...

Și m-am regăsit destul de mult și în filosofia existențialistă,in misticism,ocultism etc.

Nu știu dacă calea mea trebuie sa meargă neapărat în zona de biserica sau religie.Eu am cochetat și cu literatura,și probabil m-aș exprima mai bine in zona asta,însă de o vreme am ieșit din zona de ficțiune, în căutarea unor soluții și abordări mai concrete și realizabile.

Nu știu dacă este necesar,sau indicat să mă refugiez in ceva anume.

Cred că trebuie să merg pe aceste drumuri "virgine", experimentele,noi....Nu mi se potrivesc drumurile bătătorite,clasice,umblate.

Așa că rămân doar un "căutător",un participant "străin",un "vizitator" in zona de spiritual,religios...

Nu cred că a intra în Biserică a fost vreodată o idee buna,și nu cred că ar fi nici de acum înainte.