Psalmii nepotilor lui David.

[Moroco]

De frica minti ca e rau (Dumnezeu-Cuvantul) si crezand ca e rau alegi ca fraieridolul incantat de scapare partea cea rea, partea adversa, demonii, calaii, chinuitorii din tradare si alegand, realegand, te inhaiti crezand in reclamagii vicleni si desfranati, numai lupte si bere (lapte si miere) ce se baga ca albina in seva, defapt ca musca in pleava, pana iti pierzi Sufletul in nerabdare, putoare si mandrie, si crezi ca fraieridolul si dracuzacool paranoic furios ca vei fi pus bascoolul baalfa, mai mare si mai tare ca oricine, mai sus ca Dumnezeu, pentru merite intelectuale, razboinice, deosebite ca sa faci legea ta (hotia), faradelegea celui mai mare si mai tare din parcare, ravnind la cele ravnite, la butoanele ascunse, oculte, ale unor servicii paralele si chiar la butonul roshu ca un mare berou sateu ce te inchipui si te crezi. De fapt, de frica (ai tu ceva ascuns in ascuns ce ascunzi cu disperare jucand toare rolurile sa acoperi) te crezi victima, te dai victima, te tii cu incapatzanare patimase victima, vicleana si ”vrednica”, si minti, mintzi ca e rau si ca urmare, cautandu-ti scapare, te lepezi de ”rau” basculand si alegandu-ti astfel cu inconstienta, defapt cu constiingerul corupt, mituit si turbat intru profituri, defapt inselaciuni, pieirea in ura si blestem, slujind mortii, acuzand cu voiri exclusiviste eliberatoare pripite ca o vedeta rebela si revoluta socializata intre mari demoni, mari calai. Deci iti realegi adularea de calai, de acumularea profiturilor in buncar, in depozitul talhariilor pe care te bazezi. Tot asa, de frica, o excluzi pe sfanta, pe iubirea si ramai orfan de Dumnezeu calatorind ratat prin ale mortii căi, văi, băi, dă-i (moarte), târât prin lume, de frică stand pe loc in neschimbare ca plutind in balta la nesfarsit si asa toooot cazand in cadere avand impresia ca urci si zbori nu mai iesi de acolo si nu te mai poate scoate nimeni caci ti-ai gasit ce cautai, lumea in care te-ai lipit si nici mâc nu mai zici oricat minte, umileste si fura pentru ca stii ca si tu profitzi, ”vesnic” profiti.

Deci de frica... ce faci de frica?
Nu cumva de frica nu mai vrei si nu mai poti sa rabzi?
Adica, mereu, incontinuu tu nu te rabzi sa... sa ce?

Vrei sa scapi de rau facandu-l? Vrei sa scapi de ispita cazand in ea ca prostul benevol cu grozavie? Vrei sa scapi de boala si de moarte imbolnavind, chinuind si omorand? Vrei sa scapi de stres, de griji, de disperari gasind mereu probleme la fiecare solutie, indoilei pentru stinta, mantuiri de mantuiala, ”adevaruri” mincinoase, nepricepand ca fugi de rabdare adica de mantuirea intru binecuvantare?

De frica... ti-e frica... sa ce, sa crezi, sa rabzi?
Pai atunci mituindu-te si lepadand Harul, Cuvantul si pe Iisus mergi in jos... cu sigurantza!!! In moarte, in chinuri, in iad si nedesavarsire devenind sluga slugarnica a instapanirii lor, scufundandu-te inghitzit ca intrun potop.

Mi-e clar ce se intampla: la aparitia Domnului sau a Duhului ori a sfantului, de frica, te demonizezi vrand sa strici, sa lovesti aruncand vina pe altii, sa tradezi, sa distrugi, sa dezbini, sa urasti, sa te razbuni (pripit), sa te omori omorand in loc ca de frica sa te pazesti!

Nu cumva de frica si curaj continui acuzarea si reversul medaliei acuzarii cedand muscorcilor bondari ce intra in le fleurs de baal, florile raului inhaitandu-te in ceata satanica sa vrei si tu sa lovesti la operatie si la punctele vulnerabile, neputand sa pierzi prilejul de favorizare a trufiei, tradand divinitatea, inarmandu-te si trufind ca sa tradezi vulnerabilitatile si sa ataci ca prostul continuand nemultumirea, reprosul, supararea, acuzarea si caraiala impotriva Domnului in timp ce te lasi impatimomit de ingeromii mitobarmani cazuti cu care faci profituri dubioase strangand in orice altceva afara de depozitele ceresti ale Domnului Iisus?

Deci nu cumva de frica cedezi si continui acuzarea si placerile profitului inselarii tot ca o continuare a acuzarii pe sfinvers concentrat pe atacuri la vulnerabilitatile pe care le-ai tradat si le-ai dat in apartenenta muscocilor bantuitori cu care te incanti la impatimirile ingeromului cazut ce nu stie ca merge in jos ca prostul grozav tzepuit ce crede ca tzepuieste?

Practic de frica tradezi prinzand curajul prostului grozav de gresit care daca nu e si fudul parca nu e prost destul dupa formula ”cine-i harnic, crede si munceste are tot ce vrea, cel ce fuge si chiuleste, putoreste si beleste are tot asa” FALS!!! N-are tot asa ci se tzepuieste!!!... pierzandu-L pe Domnul Iisus Hristos-Cuvantul de mantuitor si de autoritate suprema.

De frica am impresia ca-si deschide pravalia bistrou cu ustensile seschi sado-matzochiste lgbtiste pentru profit sa dea lovituri si oriat ar fi de nedrept nici mâc nu zice ci manca, profita, nu baga de vina in ciuda..., numai la Dumnezeu, urland ca din gura de sharpe&&scorpie in calduri.

De frica face lucrare neagra....... cu tupeuU.

Tu insuti, minele tau, sinele, tu esti barna smintzisoara si luminoasa, dezbracata de la care nu-ti poti lua privirea vrand s-o tot revezi cat e de dreapta nerecunoscand evidenta in ciuda maximei nedreptati a lumii si a demonilor pe care realegandu-i refuzi s-o vezi, s-o constati, fiind bun de tot si laudandu-te ca le esti bun de tot ca o muma, ca un pui adoptat lor reinhaitandu-te sa profiti si tu cat de putin acolo, lasandu-te luat, cedand sau cerandu-te luat si dus sau mergand tu benevol, chiar dand bani grei sa vrea sa te ia?.. iar cu noi esti ciuma?.. si tot tu esti suparat?

[Moroco]

Psalmul casnicilor (mari tembeologi ca sa urasca),

Ei aveau casa mare cu suflet mare ca o bula mare, ca o buba. Piscina de la casa mare era cat un lac, defapt cat o mare...mare.
In fata ei, a casei, isi etalau SUVul cel mare cam cat un tanc... mare, cu roti mari si groase sa calce. In camera cea mai mare aveau o masa mare si lunga la care statea in capul ei dandu-se bulipasha cel mare si de acolo certa si impunea respect, impunea amenintare cu bataia cea mare sau cu moartea in chinuri, dadea pedepse grele, ciuntea, schilodea, frigea, batea, umilea, cica moraliza... pentru bani.

In dormitorul cel mare avea un pat foarte mare cam cat salteauaua din piscina unde se odihnea la soare, cam cat o insula mica care desi parea mica defapt era mare si acolo se invartea de pe o parte pe alta barfind cu barfitorul cel baban care-l lauda in ascuns invadandu-i spatiul intim ca sa-l faca gelos intre mergerea la buda, ca-l cam lua, nu numai treaba mica prea des ci chiar si treaba mare.

Isi facuse camara si buncar pentru zile si timpuri grele si avea strans acolo toate acumularile de materii prime pentru bucatarie, ca sa poata rezista multe zile in caz de calamitati si dezastre naturale, mai mult de 7 ani biblici, mai mult decat dublu, avea conservate preparate sofisticate ce rezistau cel putin 50 de ani. Dar chiar si asa avea o mare neliniste.

De frica isi stranse si multi bani grei prin seifuri, prin conturi, pe carduri, avea metale si pietre pretioase, se asigurase din timp strangand asa ca inaintasii pentru zile negre, adaugase la mostenire si se simtea tot mai mare si mai mare pentru ca facuse bani grei si ca acum avea multe afaceri speculative prin care se faceau bani frumosi, multi, deci se pretuia, se pretuia pe sine, se pretuia in bani, in valuta, in aur, in diamante ca un mare facator de bani si avea impresia ca valoreaza mult, foarte foarte mult, ca e cel mai mare si mai tare, ca-si poate permite orice cu oricine si ca in caz de conflict avea victoriile asigurate din investitii, de capacitatea si de potentialul investitional cu care stia ca putea plati forta de munca disponibila sa realizeze orice prin care isi putea creste sansele de victorie scapand de orice vulnerabilitati potentiale si cu bani si averi si alte ispite disponibile putea mitui pe orice si pe oricine cumparandu-si victoriile daca cumva cineva avea mai multa putere, stiinta sau intelepciune, daca cumva era mai dotat din punct de vedere energetic si valoric periclitand partile vulnerabile esentiale introducand indoiala si suspans in cunoasterea castigatorului in caz de conflict.

In timp, de frica, pentru tupeu isi achizitionase din invidie armament greu, sofisticat,penetrant pentru orice tip de conflict si amenintare si-si facuse un loc ascuns, un debozit de armament plin cu rastele pentru cele mai distrugatoare si mai chinuitoare arme de distrugere in masa sau la fix chirurgical ca un snaiper, arme cu ochire laser, foarte periculoase, de aparare, ca avea nevoie sa-si apere gaura, gura aia mare din ”rai” care-l parvenea si-l stapanea barfindu-i si baraindu-i in spatiul intim invadat ca un fel de mesaj-masaj negru nocturn, ca sa-l ia si el, pe muscociul cel mare, pe dogleiul viclean, asa ca altii, de prieten, de tovaras, de partener de afaceri si de parvenitism pismatic zelos, interesat si curios de profituri mari, sa-l creada mereu pentru implinirea razbunarii urii de credinta si gelozie care il muncea dandu-i fiori isterici de megalomanie ”benefica”, sa-l satisfaca in adanc si la pieile de gaina infiorate cand pocnea ca o pocnitoare, ca un trasnet, ca un bici din piele de sharpe, ca un balon cu gaz intzepat explodand, fericit ca-si implinea ura, blestemul, razbunarea, voirea pripita, voirea satanista, voirea voirii.

Isi facuse si o cripta mare, ca un mausoleu, ca o laguna rosie-neagra garnisita cu marmura, gresie si fainta, acoperita cu bolovani si pietre cubice ca o piramida, defapt era o groapa mare pe care o sapase cu utilage mari de mare gabarit, de mare tonaj si acolo cu mesterii cei mai iscusiti garnisise un loc de veci, o pestera moderna, o catacomba vintigi, un cabinet cu biblioteca mare sa para citit, cult, o crama mare si racoroasa cu bar si bordel, cu cinema, sauna si hidromasaj, cu cuptor cu gratar pentru barbecue, cu foisoare si baldachine unde sa se retraga sa se odihneasca facand incantatii si bolboroseli cu uluminatii, un fel de vraji de tip baba omida posedata ce-l puneau cica pe picioare dupa ce se rupea in figuri prabusindu-se in betii, facea cica repetitii din vreme ca sa se acomodeze cu locul unde se va scurge ca o scursura, lasandu-se pana la urma luat de shuvoi, ca un aluat ”sfant”, ca o tina mare ce se reintoarce fericita in pamantul din care a fost luat... pe nedrept... cica pe nedrept.

E vorba deci de casnicool cel mare barfitor viclean prin spate ce manca fructe de mare, zambindu-ti cu viclenie ipocrita, fatarnica, interesanta in timp ce te uraste pismash, te judeca, te blesteama cu furie urland, mascatul care iti doreste moartea in ascuns, pe la spate vorbind si nascocind uneltiri spre rau, spre ghinioane, spre lovirea la operatie si in cei la care ti mai mult, pe care-i iubesti cu adevarat, in cei mici plapanzi si vulnerabili, iti comunica mariri ca sa nu-ti dai seama ce vrea, ca sa rada de tine cat poti fi de fraier nepricepand ca in timp ce pe fata te linguseste si te lauda marindu-te si admirandu-te spunandu-ti glume dulci despre altii si ti se arta apropiat si mare grijuliu ca sa nu suferi de nicio vicisitudine, dandu-ti-se cel mai apropiat frate saritor, parinte, slujitor eroic, aparator, mereu de partea ta chiar si cand nu faci bine, el defapt in intuneric ti-o coace, prin spate, acolo unde tu nu stii ce gandeste, ce simte si ce face, ca sa nu poti sa-l vezi si asa sa-l crezi de ce este in stare, ca-ti este defapt cel mai periculos vrajmas, adversar, potrivnic, viclean plin de otrava desfranata a rautatii, muncind si bazaind sa te tarasca mereu in partea cea mai ascunsa din chochilie, acolo unde prin formule, socoteli, setari si programari barfologice, psihologico-psihiatrice, te convinge sa vrei, sa vrei, sa vrei, sa vrei sa te dezbini ca tzepuitul naiv prea fraier, sa vrei sa te lepezi si sa te dezbini de iubirea adevaratului Dumnezeu, devenind rece si singur, dandu-ti singur de crezut si de facut lucruri... mari, tzepuieli, defapt de vrut si de facut un mult prea mult gunoi, bun numai de strans si de curatat, dand cu timpul de lucru tuturor stihiilor angajate de Dumnezeu la curatenia generala a creatiei.

Deci daca esti o scursura naturista si te scurgi cu suflet cu tot dupa femei-scursuri in troaca atunci poti fi sigur ca acolo te manca toti porcii agresivi cu ochi cu tot, te suge, te bea dintro sorbire ori cat ai fi tu de mare lgbtist, de mare intinatura cu drepturi mari si egale asigurate la lupul cel mare pacat cu fatza umana mare.

Si zici ca iti angajezi 7 femei la curatenie, sa-ti faca curatenie mare in casa si o sa scapi? Oare nu stii ca ele in ascuns au idoli? Au idolii murdariei si curateniei in care cred ele in locul lui Dumnezeu! (doamna cu coasa, doamna cu balanta, doamna cu flacara olimpica eliberatoare, doamna cu sulimenelile si cu fetitele dezgolite, doamna cu retetele si preparatele gusturilor ”raiului”, doamna cu steto-scopul si injectia, doamna cu banii, cardurile si averile, doamna cu cartile, proiectele si prognozele...) Nu te baza pe asta!.. c-o sa scapi, ca cica o sa te scape. Te impatimeste si te sminteste ca-s barfitoare si comunicand, participand la barfa, atingandu-te te invartosezi devenind vrajmas, adica de partea minciuniunii dezbinand, distrugand, vrand!

Nu poti sa vezi decat atunci cand plangi! Deci daca nu plangi nu vezi!..

...nu vezi... ca esti pacatos si trufash, viclean (rau) si desfranat, lumesc, pierdut si tzepuit tzepuitor si mai ales nu vezi ca Domnul Iisus Hristos-Cuvantul cu Duhul, trimis de Tatal, e singurul prieten bun al ingerului, al fapturilor si al omului, al intregii creatii deci si al tau inclusiv. Prietenia cu altii, cu lumea si mai marii ei, cu talharii ascunsi, cu casnicii, cu duhnelile ocultilor necurati camuflati, cu idolii... e vrajmasie cu Dumnezeu.

[cozia]

"Doamna cu coasa"
:))) Câte idioțenii pot inventa antenele astea în disperarea lor după bani. Iar prostimea crede orice.
Banda rulantă din ATI urile spitalelor o cunosc numai cei de acolo și este cu totul alta poveste decât mizeriile prezentate la tveuri.

[Moroco]

Psalmul bolului alimentar lipicios si indracit care isi apara inghititura puturoasa, culmea, de Dumnezeu, cazand pe potriva scurgerii turnististilor natuiristi ca un sharpe-serpishor (smintzishor si intzetzelepciumete cu fatza umanumarmare) in propria gaura, cazand ca o tina imputzita ce cade si se scurge in adanc cugetator de lene si se lasa in apartenenta si in comanda viclenilor adulti oculti, duhuri necurate de dedesubt care stau deasupra invadand cu diversiuni si te agata coabitand lipiti de bol ca in ascunsul unei case si te fac rau dandu-se buni ca niste sugative-lipitori lingusind si mintind ca-ti va fi bine, inoculand o anestezie incantatoare ce te ”linisteste” mintzind ca cica totul va fi bine in barsupiul paianjenului-musca, sa fi naiv si sa crezi in bani si sa te lasi mic-pui lenes, puturos ca o bula, care se bucura de scapare, de fofilare, de fuga de greu, de absenta de la datorii, ca se scapa de iubirea serioasa duhovniceasca si de lucru cel mantuitor si o sa se odihnesca si asa doarme pe stomac visand cu ochii deschisi in simtul placut al interiorului dulceag-mocirlos pofticios ca intrun hamac si acolo produce mucus viral in plaman, stranguland si obturand bronhia stanga ca sa-si faca provizii si sa se hraneasca si sa creasca un razboinic stangoliat foarte agresiv, aparandu-si cu hule si urlete criminale ca hotii, cu cutit si pulan, bolul furat lenes si puturos in care sta si zambeste in ascuns omul fericit ca un fraier tzepuit neintelegand ca acolo fix nu crede in sfantul Iisus, nu crede bine si de aia nu vede ca-si apara in sine, in mine, ca nebunul defapt pierzarea... putoarea... lenea... ”viata” in cadere, in prabusire, in pierzare ”odihitoare”... culmea, de Dumnezeu.

Fatza de starea asta ”sfanta” de bol-bolund-lenes aflat in cadere si prabusire in ”odihna” adanca, in care pui-omul ce se crede smintzisor se simte bine cu inconstienta impreuna cu lipeala lipitorilor viclene oculte tzepuitoare din ascunsul ”casei”, cochilie de suflet pentru a fi tot mai in ascuns, i se trage intelepciuma solomomamoniaca si de aici se manifesta cu tupeu trufash profitabil ipocrismul si fatarnicia de care nu-ti dai seama simtindu-te vinovat ca una vorbesti si alta simti in ascuns... ca sa faci... rele si racituri reci la inima ca o piatra de gheata a necredintei.

Si toate se bazeaza pe minciuna raiadului din care n-a iesit de frica si pe care-l apara cu disperare jertfelnica pripita si nesabuita si pe minciuna reafirmata si recrezuta in frica fricii infricosate pe baza careia se infurie pentru banii platiti pentru intretinerea ipocrismului si de aia este foarte suparat si rebel revolut nemultumit, care e defapt aceiasi minciuna satanista ancestrala cum ca cica Dumnezeu i-a silnicit mereu si iar ii silniceste speriindu-i vrand sa-i tzepuiasca si sa-i silniceasca, adica o intoarce cu nepasare ca la ploiestisti si ca la plumbuita ca nu in mine-sine si in doresc-vreau e propria puturosenie silnicioasa ce cauta cu reprosuri si victimizare vicleana sa extoarca pana si pe Dumnezeu muscand calcaiul sau chiar mana care-l hraneste sau pangarind sanu-l care-l tine ascuns ci ca ar fi invers rezultand ca tu, in momentele alea de necredinta si prabusire demonizanta trufashe si de noaptea mintzii furioase, ca tu chiar crezi ca prostul si nebunul orbitor ca cica Domnul ar fi puturos, rau si ipocrit si ca El vrea cu viclenie sa-si faca sclavii Lui pe care sa-i silniceasca... si nicidecum ca puiul ”nevinovat” caruia nici prin cap nu-i da c-ar putea fi fix invers si de acolo din ascuns tinand mortish la minciuna raiadului asta ajungi sa te satisfaci in stil labordelator cu cei ce-ti da apa la moara cu norocoi ca niste mangaieri inaltzatoare de iesire din noroi, vorba lui sclavici, care cica te si linistesc (intru satanism) cand le auzi si le simti impacandu-te parca (in tradare satisfacatoare la orgoliile molipsitoare, tradare de ascultare), vai tie.

Deci e simplu, omul prost vine cu aceiasi minciuna sub soare care se vrea barfa noua, urland cu o falca-n cer si una-n pamant acuzand pentru banii cheltuiti slugarnicilor cu intretinerea ipocrismului!

Psalm scris sub inspiratia mareului rege prooroc... care si el inghite sa vezi... fix acolo!

[Moroco]

Pbersoana=diavolul!



Ispita rapitoare-vrajeala-jmecherie-tupeu-fenta-tzepuiala si penibilul se lauda!.. ca "supravietuieste" dand atac dupa atac ripostand cu atac dupa atac... la pbersoana. Rade ca prostul "victorios" desi nu e de ras!

Pbersoana=mamona!

[Moroco]

Te iaiar sataina mandriei sateilor mocultististi pupaciosi intimi atingălăi!
Fratii mai mari, aratandu-se si dandu-se mai mici, mai buni si mai blanzi, strica si corup, chinuie si distrug pe fratii mai mici (fetite si copii) de cand lumea! Fratii mai mici crescand mai mari ca frati mai mari fac la fel de cand lumea!

E oare posibila vreo schimbare interioara de taina ca sa iesim odata din cicluu carnot∈ al necr∈dint∈i?

Doamn∈ ajuta!

[Moroco]

Pai pun botul la barfe smintite, iau atitudine pradatoare infuriindu-ma pripit si apoi de frica nebuna, disperata, am curajul nebun sa mint, sa-mi mitui curajul nebun, sa ma dau mare justitiar pradand pradatorii ca orice lup ipocrit imbracat in haina de miel care-si schimba blana dar naravul ba oricat i se arata faptele rele pentru ca nu le poate digera si integra recunoscand ca-s ale sale.

Justitia nu face dreptate ci prada pradatorii ca lupii ipocriti, impostori travestiti.

Justita nu are niciun rost decat sa prade si sa distruga, nu mantuie pentru ca oricum pacatul si faptele rele facute vor aduce asupra ta dureri, rusini, chinuri oricat te minti ca pradand din nou vei iesi din dureri. Defapt pradand si inmultind pradarea iti cresti adictia la pradare, drogul lupesc ipocrit mancandu-te pe interior pana ajungi sa urlii de durere si degeaba te minti indulcindu-te iar si iar sustinand ca asa iesi din durere ca-n filemele hollywoodiene ca cica faradelegea si repacatuirea pradatoare va avea un happyend chiar fara sa te pocaiesti.

Dezbinat de recunoasterea propriei fapte rele nu ai cum sa te pocaiesti pentru ca nu te simti vinovat si acuzi pe altii pentru fapta ta de care vrei sa scapi asa, acuzand, razbunandu-te, nerecunoscand. Vei fi oricum pedepsit pentru ea, nu de justitie ci de pacatul facut, de fapta ta care te va chinui si aceea va fi durerea ta de care nu ai cum sa scapi. Nu se poate iesi din durerea ca un iad mintind. Va trebui mai devreme sau mai tarziu sa recunosti ca te pierzi tot mintind sa nu se vada si sa nu se stie fapta ta. E a ta asa ca ia-o la pachet cu toate consecintele ei fara sa te dezbini de ea. Tu ai facut-o si e fapta ta si daca e rea vor veni peste tine durerile de la ea, nu de la justitie ci de la pacatul si fapta ta cea rea. Fara pocainta sincera si cinstita nimeni nu scapa... de dureri. Nu fugiti de dureri in minciuni ci avandu-le recunoasteti de la ce fapte rele sunt ele, de la ce pacate si faradelegi facute ca lupii pradatori care-si schimba parul dar naravul ba.