|
|
|
|
|
|||||||
| Înregistrare | Autentificare | Întrebări frecvente | Mesaje Private | Căutare | Mesajele zilei | Marchează forumurile citite |
 |
|
|
Thread Tools | Moduri de afișare |
|
|
|
#1
07.12.2025, 22:01:09
|
||||
|
||||
Citat:
Totuși, conținutul ideilor transmise nu este mai puțin important. Nu degeaba A Doua Persoană a Sfintei Treimi se numește Cuvântul sau Logosul: Hristos ne împărtășește Persoana Sa nu doar energetic, printr-un har necuvântător, ci și prin cuvintele Sale – ele însele purtătoare de energii capabile să schimbe vieți ori... să mute munții. Citat:
Citat:
Dar să nu fie mândrie, pentru că de asta nici Dumnezeu nu ne poate vindeca. Dacă facem din noi înșine centrul vieții noastre și ținem să ne luăm doar după propriul discernământ, propriile evaluări, dacă vrem să avem neapărat propria cale din dispreț pentru turma care merge pe drumul indicat de păstor, atunci vom ne condamnăm să ne învârtim permanent în cercul propriilor limite, ratând saltul spre transcendent, de care nu suntem capabili prin noi înșine, pentru că ontologic suntem mărginiți. De aceea prima condiție a drumului duhovnicesc este renunțarea la mândrie, smerirea și ascultarea. Credința nu poate fi doar teoretică, ea înseamnă și încredere, să ai curajul de a-ți lăsa viața în mâinile Altcuiva, de a porni pe calea arătată de El, călăuzit inclusiv de cei cărora El le-a acordat încredere: apostolii și urmașii lor – episcopi, preoți, duhovnici.
__________________
Știu, vom muri. Dar cîtă splendoare! (Daniel Turcea) 
|
|
#2
08.12.2025, 10:34:28
|
|||
|
|||
|
Mândrie zici, Cristian?
Hmmm,nu m-am spovedit demult,dar acum chiar "m-ai prins", într-o perioadă unde mândria mi-a cam fost "zdrobită". Mai încearcă ea câte o atitudine, câte o tușă de orgoliu....Dar va pot invita pe toți la funeraliile mândriei mele. Eu sunt acum in stadiul, lupt fiindcă nu mai am nimic de pierdut. Adică am ajuns la concluzia că Diavolul este efectiv o "victimă", însă fără nicio putere reală,folosit doar ca scuză de om, într-adevăr un Agitator,un Element de Contră,dar mult sub Puterea pe care cei puțin Biserica pretinde că o are Satan. I se dă mult prea multă Atenție! SINGURA PUTERE PE PĂMÂNT ESTE OMUL!(Cumva fuzionat cu Satan) Iar tot ce este înafara puterii Omului este ceea ce toți oamenii numesc DUMNEZEU! Iar eu in momentul de față doar cu EL ,am treabă! Nu cu OAMENII! NU cu Satan! CU DUMNEZEU! Fiindcă până la urmă Exist in Creația și Designul Lui nu? Vreau sa fiu aici? Chiar nu, nu-mi place! Vreau să îmi petrec Eternitate într-o pedeapsa sau slujire permanentă? Nu cred că ar fi o modalitate prea interesanta să-ți petreci Eternitate sau in chinuri sau in slujire a altuia! Iar elementul care ține încă vie această Lume este Frica! Frica este Control! Frica este Bani veniți din ORICE! Religie, Medicamente, Securitate, Bănci,Imagine,Caritate,Lege, Credință etc. Totul este Susținut de Frică! Vine Criza. . Frică Vine Războiul... Frică Vine Bau Bau... Vin Corona.... Vine Moartea.... VINE SFÂRȘITUL LUMII!!! Din nou Frică! Ai două Opțiuni: 1.Cumperi tot ce îți oferă cei care Generează aceasta Frică! 2.Esti parte din cei care o Generează! Sau pur și simplu cauți o modalitate să ieși din acest "joc psihopat". Adică nu ți-a ajuns?
__________________
Cheamă-Mă, și-ți voi răspunde și îți voi vesti lucruri mari, lucruri ascunse, pe care nu le cunoști.(Ieremia 33:3)
|
|
#3
09.12.2025, 03:13:35
|
|||
|
|||
|
Citat:
De ce ai ajuns la ideea ca diavolul are o putere secundara? daca doar o enunti, dar nu spui mai in detaliu, e greu de inteles, cand toata lumea e convinsa ca fiind un inger cazut, are putere foarte mare asupra celor inclinati spre rau Citat:
Dar dupa aceea imediat contrazici aceasta idee spunand ca tu ai ceva cu Dumnezeu. Ai probleme cu ideea de Dumnezeu insuflata in oameni ,dar care ea nu ar exista de fapt? Sau de fapt crezi ca El exista dar nu esti multumit de soarta care ne-a dat-o. Dar daca El exista si are vreo putere in opinia ta ,cum se impaca aceasta cu ideea ca omul ar fi asa puternic care o spui mai sus? Citat:
Am vrea sa facem ce ne taie capul pe aici pe pamant, si apoi sa fim fericiti dincolo. Dar in parenteza fie spus , deja credem ca e ceva dincolo , daca ne exprimam nemultuimirea Dar cu slujirea permanenta de ce ii dai o conotatie negativa ? Ca asta nu mai e o nefericire asa evidenta ca si pedeapsa? Si pana la urma le unesti toate in frica. Pai daca iti e asa frica aici pe pamant, de ce nu iti e si in ceruri ? Sau daca esti asa curajos in cer, si vrei o alta ordine a creatriei, de ce iti mai e frica de viata de pe pamant , de ce mai simti frica apasatoare, daca tot nu ai ce pierde ? Dar sa nu intelegi ca te critic, ci prin aceste intrtebari as vrea sa te determin sa fii mai clar, caci ceilalti nu au de unde cunoaste ideile tale in amanunt daca nu le zici, ca sa te ajute si pe tine in primul rand pe tine sa te destainui,astfel incat sa poti fi inteles de ceilalti. Eu nu vreau ca omul sa fie bun sau rau, vreau sa fie asa cum este. Doar sa nu fuga de ceialti si sa stea de vorba. Dumnezeu nu iti cere sa crezi in El, caci a vazut El destula revolta. Iti cere doar sa vorbesti cu El, ca si cu un om. De abia atunci e pacat la un om considerat, nu atunci cand are cautari si are revolta in el, ci atunci cand fuge, se izoleaza de ceilalti, si nu vrea dea nimic din el. Pentru ca aproapele e cea mai buna oglinda a noastra, este salvarea si mantuirea noastra. Pe mine singurul lucru care ma supara la Nitzsche nu e ca musca, ci ca musca si fuge, ca se inconjoara de dispret fata de ceilalti, si nu raspunde sau jigneste cand raspunde. Dar pot intelege ca nu cu noi are ceva ci este razboliul lui cu anumite idei. Sunt convins ca daca ar sta sa discute, daca nu s-ar infasura intr-o bula intangibila a mandriei, si ar atinge mult mai bine scopul, oricare ar fi acela , chiar daca scopul ar fi de a convinge cu ceva pe ceilalti, sau hai sa fiu absurd, chiar daca are nevoie sa jigneasca pentru a isi intari convingerea propriilor idei.Caci cand stralucesc ideile noastre cel mai tare? Atunci cand vedem cat de prosti sunt ceilalti si ca nu gandesc, si ne simitim cumva corvoada ca trebuie noi sa ramanem sa gandim. De fapt insa ceilalti gandesc, doar ca nu gandesc ca tine. E ca si pacatul lui Iuda, care a gresit la fel ca si Petru,si ar fi fost si el iertat, dar unul a facut pe grozavul si s-a acuzat el singur si si-a luat viata , altul a plans sincer , si nu a fugit de fratii sai. Last edited by iustin_dumitru; 09.12.2025 at 03:29:52.
|
|
#4
09.12.2025, 11:17:07
|
|||
|
|||
|
Iustin, îmi place că ești activ și disponibil la dialog și dezbatere, și mai ales dornic să asculți și înțelegi opinia celuilalt.
Așa cum ai dedus, într-adevăr, îmi place să livrez "original". Ai aici mai pe larg,dacă ai timp și chef topicuri începute de mine, când eram în "obsesii" creative: https://www.crestinortodox.ro/forum/...rchid=19602779 Acolo am extins mai mult tot felul de "viziuni" și de regulă ating toate temele centrale din teologie, însă clar, într-o manieră mai "eretică",cu tentă evreiască, protestantă mai degrabă, non trinitară. Însă mereu UNIFICATOARE! My Signature Mark....Nu-i 666:)) Însă este acesta Luptă și Provocare la adresa lui Dumnezeu, însă nu batjocoritor,nu in sensul de negarea sau alte forme satanice. Nu,pur și simplu este mai degrabă un Dor,un Strigăt,o Chemare.... Chiar o Disperare PS Pentru că nu mă mulțumesc cu copii ale lui Dumnezeu,cu idolii care pretind că sunt Dumnezeu,cu oameni care pretind că sunt Dumnezeu,cu oameni care pretind că vorbesc în Numele lui Dumnezeu.... Înțelegi tu.....Vreau doar DUMNEZEU Și atât.... Iar pentru asta trebuie să dau la o parte tot ce este ILUZIE
__________________
Cheamă-Mă, și-ți voi răspunde și îți voi vesti lucruri mari, lucruri ascunse, pe care nu le cunoști.(Ieremia 33:3) Last edited by Seraphim7; 09.12.2025 at 11:36:47.
|
|
#5
09.12.2025, 13:12:56
|
||||
|
||||
|
Citat:
Am dat click pe link si a spus asta: "Sorry, no matches. Please try some different terms.
__________________
Și dacă se scoală cineva asupra unuia, doi pot să-i stea împotrivă; și funia împletită în trei nu se rupe ușor. (Eclesiastul 4:12) Dumnezeu e Iubire :) Căci prin cuvintele tale vei fi îndreptățit și prin cuvintele tale vei fi condamnat (Matei 12:37) Last edited by Andrew; 09.12.2025 at 13:17:50.
|
|
#6
09.12.2025, 13:54:43
|
|||
|
|||
|
linkul nu pare activ.
Dar chiar fara sa citesc , din ce ai zis ,cred ca e un fel de sete de absolut,si ti-ai pus speranta ca Dumnezeu ar satisface-o. Dar probabil ar trebui intai sa iti raspunda la niste intrebari. Adica ar trebui sa se puna de acord cu cautarile tale de pana acum,momentele cand ai strigat si nu L-ai gasit. Sau cand ti se pare aiurea cum e lumea conceputa Nu e obligatoriu ca cei care tind spre absolut, sa se opreasca neaparat la Dumnezeu. Pentru ca ce ii mana este setea interioara de adevar , si aceasta isi poate fixa si alte repere, pentru ca singura lor referinta care nu ii tradeaza este eul lor propriu, eul cautator,dar acela nu e suficient pentru a ii multumi. Vor o certitudine Dumnezeu este una din posibilitati, daca bineinteles incepe si prinde logica, si mai ales daca incepe sa vorbeasca, sa aduca ceva , sa vina cu ceva in noi, sa ne miste cu ceva. Suntem singuri, simtim ca exista , si nu intelegem de ce nu il putem apuca, de ce nu e ca noi , cu noi. Sa imi zici daca cumva te regasesti in aceste ipoteze ale mele, pentru ca negasind ce ai zis , am presupus ca o fi fost ca la mine. Eu m-am linistit de aceste cautari rationale, cand am intalnit ceva real palpabil ,care a intrunit toate dorintele mele nedefinite bine, anterior. Hristos a avut totul in El: -si realitate , caci nu este o simpla ipoteza este ceva concret si care poate fi usor simtit de oricine prin fapte bune -si luminare, ca m-a facut sa vad ce nu stiam, de exemplu dragostea, viata dupa moarte, Dumnezeu Tatal -si intelepciune , caci nu a facut fapte pur si simplu ci le-a aratat intelesul adanc -si simplitate, caci chiar se poate intelege ce zice spre deosebire de ceilalti filozofi -si vedere ,caci a raspuns celui care vroia sa vada pe Dumnezeu astfel : De atata vreme suint cu voi Filipe , si nu M-ai cunoscut?" -si acceptarea ideilor contrare , imposibile, acceptarea si da si nu , caci credinta lem poate pe toate , si toate indoilelile isi pierd obiectul . Pot accepta in acelasi timp lucruri contrare , si ca lumea are miliarde de ani, dar si ca e creata de El si timpul si-a schimbat forma apoi De aceea sunt convins ca ideea de Dumnezeu e o himera. Cine se ocupa cu cautarea Lui sau a adevarului, nu e sortit decat ratacirii si nu are nici o sansa, caci EL nu vrea sa se arate direct si intreg, si nimeni nu intelege nimic. El se arata doar prin Fiul Sau,ca sa ne fie usor, si ca sa se arate mai mult decat ceream noi.Caci si Fiul Sau este tot Dumnezeu si doar pentru noi s-a facut si om,special ca sa Il putem vedea . Nu exista un Dumnezeu ca si concept,asa cum il vede omul . Exista doar bucuria si revelatia aratarii Sale, doar in Treime, pentru ca asa a e EL. Sunt doar ganduri de ale mele, nu e obligatoriu sa fii de acord, dar imi poti spune care sunt prioritatile tale, si care cautarile, pot sa le inteleg ca si in mine sunt, dar fiind cu un pas si dincolo , iti mai dau si eu de stire cum e la Dumnezeu cel vazut. Un singur lucru e important si acesta trebuie sa il respectam toti, si care credem si care cautam, si care suferim de dorinta , si care suntem convinsi ca nu exista. Si anume: sa ne sprijinim si ascultam unii pe altii , caci dupa aceasta ne va Judeca si accepta si El asa cum suntem sau ne va respinge chiar daca ne credem credinciosi ,si nu dupa cuvintele noastre sau ce credem noi despre noi. Prin aceasta se arata a fi Dumnezeu Unic, prin aceea ca e in toti la fel,si ca nu dispretuieste pe nici unul dintre noi, asa cum noi in mod nejustificat o facem
|
|
#7
09.12.2025, 15:43:35
|
|||
|
|||
|
Andrew, mă bucur că ai revenit pe forum,sau poate ai scris pe topicuri unde nu te-am sesizat,dar îmi face plăcere când intervi.
Da, linkul era spre niște topicuri de-ale mele,dar oricum le găsiți dacă dați acolo pe profilul meu la topicuri începute de mine. Atunci când le-am scris,eram mai "pe subiect",acum sunt puțin deconectat de la lumile superioare, fiindcă mă cam "strivește" lumea materială,cu problemele ei,nu neapărat în sens negativ,ci doar mult volum de muncă. O muncă,total diferită de profilul meu,dar asta e, trebuie să existăm și în planul ăsta material. Sper doar că voi putea munci la un momentdat doar in zona înclinațiilor mele, exclusiv. Mulți ne găsim în situația asta de a face lucruri,pe "automat", fiindcă trebuie să ne câștigăm pâinea,dar puțini facem exact ce ne place și la ce ne pricepem cu adevărat. Așa,revenind.... Iustin,e destul de clar că noi "semănăm",destul de mult, atâta că suntem doar in puncte diferite,nu neapărat ca "nivel" ci doar ca plan existențial și de percepție. Adică e foarte probabil ca tu sa fi fost sau să fi în viitor unde sunt eu acum și invers. Paradoxul este că nu vom putea fi niciodată de acord,din principiu,chiar dacă vedem lucrurile la fel. Când polaritățile sunt la fel,este nevoie de ceva opus sa se unească. Însă este clar că "luptăm" de aceeași parte,deci nu suntem "inamici", naturali, ci aliați prin definiție. Ce faci tu și ce fac eu,este aceeași "lucrare". Cumva "pictăm" pe aceleiași "pânză". Tu înțelegi intuitiv ce spun eu, fără să o spun,și clar mie îmi este destul de clar și ce traseu urmezi. Desigur,asta este ceea ce ce se cheamă o unire in conștiință, fiindcă atunci când mai multe persoane se plasează pe un anumit nivel de "înțelegere",ca să nu folosesc iarăși PERCEPȚIE,ele vibrează la unison. Probabil Georgescu ne-ar înțelege:)) PS De exemplu,aici pe forum "extrema" mea sau polaritatea mea opusă a fost Iorest. Așa că cu el, când are timp și chef poți să te "antrenezi". Sau dacă nu faci "click" cu el, trebuie să-ți găsești o polaritate opusă, aici sau altundeva. Abia atunci va "trage" din tine acel element de "explozie",de manifestare,de "activare".
__________________
Cheamă-Mă, și-ți voi răspunde și îți voi vesti lucruri mari, lucruri ascunse, pe care nu le cunoști.(Ieremia 33:3) Last edited by Seraphim7; 09.12.2025 at 15:52:29.
|
|
#8
09.12.2025, 22:42:13
|
||||
|
||||
|
Citat:
Dar să nu uităm că nu ne-a numit oi decât metaforic, pentru că ne-a ridicat chiar la rangul de prieteni și Hristos este singurul care ne-a învățat că Tatăl Său este Tatăl Nostru. Care om ar fi îndrăznit, altfel, să se creadă copil al lui Dumnezeu! Iar dacă-i vorba să fim slugi – mai degrabă slujitori ai lui Dumnezeu –, El însuși "a luat chip de rob" și, cu smerenie, a spălat picioarele oamenilor, inversând valorile sociale care îl respectă pe cel puternic și bogat și îl disprețuiesc pe cel slab și sărac. În ce privește teama de plictisul etern pe care l-ar presupune slăvirea lui Dumnezeu de către fericiții mântuiți, cred că aceea se va întâmpla fără nicio silă, ci pur și simplu le va cânta inima de bucuria nemăsurată pe care le-o inspiră apropierea de Dumnezeu. Am observat că ai deschis foarte multe topicuri, pe teme diverse, multe dintre ele spirituale, ceea ce îmi dă senzația că în căutarea ta spirituală neîncetată apuci cu entuziasm pe câte un drum pe care după o vreme îl abandonezi, fie că te-ai plictisit, ai obosit, nu ți-a dat bucurie... întorcându-te de fiecare dată la tine însuți, la eul tău. Nu ești oare de acord că în căutarea duhovnicească avem nevoie să fim călăuziți de cineva? Să nu conteze, oare, experiențele cumulate ale înaintașilor noștri care merg în istorie până la cei care L-au cunoscut pe Hristos chiar în carne și oase?
__________________
Știu, vom muri. Dar cîtă splendoare! (Daniel Turcea)
|
|
#9
10.12.2025, 08:07:09
|
|||
|
|||
|
Acuma dacă tot sunt la capitolul "Confesiuni",dar mai degrabă Din "Noaptea întunecată a sufletului"...
Pe scurt:am fost și sub ascultarea Bisericii,a unor duhovnici,am aparținut și "turmei" etc Cât despre Eternitate...Eu văd lucrurile în lumina reîncarnării,deci nu-mi fac probleme, atâta doar că viziunea creștină (oficială),a celor 2 opțiuni mi se pare absurdă (Rai /Iad etern). Eu nu mă "consum" doar din pricina unor aspecte personale sau "traume" avute de-a lungul vieții. Mă "chinuie" și căutarea "Sensului Vieții",la modul serios. Oamenii te pot călăuzi până la un punct! Însă fiecare are drumul său. Nu am cum să-mi las viața călăuzită de alte persoane! Nu mi se pare ceva anormal să mergi individual pe o anumită Cale. Eu asta am cam făcut mereu, desigur am întrebat,am discutat,am învățat de la ceilalți. Adică chiar și acum ,asta fac discutând cu tine,cu ceilalți colegi. La fel și în viața de zi cu zi, găsesc oameni,de diferite confesiuni,și chiar din Biserica Ortodoxă/Catolică,care mă invită să mă reintegrez sau particip la adunările lor. Adică chiar dacă sunt pe "drumul"meu,nu sunt izolat total. Însă majoritatea adunărilor,și chiar a slujbelor bisericilor tradiționale sunt mai degrabă "spectacole",forme oarecum de expresie cu conținut "artistic", tematică spirituală, dar fără esență. Adică nu-i o problemă, pentru majoritatea persoanelor este destul atât,și chiar un consum de "așa ceva" îi ajută. Dar asta nu-i Dumnezeu! Pentru mine Dumnezeule nu-i limitat la un cult, nici măcar la religie,deci implicit n-am nevoie de o autoritate omenească să mă pună în legătură cu EL.
__________________
Cheamă-Mă, și-ți voi răspunde și îți voi vesti lucruri mari, lucruri ascunse, pe care nu le cunoști.(Ieremia 33:3)
|
|
#10
10.12.2025, 11:31:01
|
||||
|
||||
|
Citat:
Uită de tine, și atunci vei scăpa de nefericirea preocupării de propria fericire! Citat:
Dar nu doar un mod de viață, ci chiar o nouă viață ne-a adus - a Lui. Asta este minunea pe care nu încetez să o descopăr în Biserică, de peste 30 de ani. Pe măsură ce mă apropii de ea, nu doar că nu se epuizează, dar devine tot mai mare. Odată ce ai intrat pe porțile Împărăției Cerurilor găsești atâtea de explorat – nu doar cu mintea, ci și cu inima, nu doar pe dinafară, ci mai ales pe dinăuntru –, încât nu te poți sătura. Este nu doar arheologie duhovnicească, ci și alpinism care te poate duce la un aer tot mai curat și la viziuni tot mai largi asupra lumii. Slujbele Bisericii, o expresie artistică, într-adevăr, pot părea moarte dacă "actorii" nu sunt vii, nu sunt pătrunși de Duh. Dar chiar dacă ei ar fi, însă inima noastră este rece sau nepregătită să primească ea acel Duh, ori mintea modernă, rațională, analitică nu mai este capabilă să recepteze bogăția simbolică a slujbelor, ochii nu știu cum să privească icoanele, inima rămâne rece la niște rugăciuni rostite la fel de sute de ani... devenim niște spectatori plictisiți, plecând eventual cu falsa mulțumire că "ne-am făcut datoria duminicală" de a "asista" la liturghie. Însă sunt încă mulți cei pe care-i văd pur și simplu îndrăgostiți de Biserică, chiar oameni care n-ar pierde o slujbă. Ființe aparent banale dacă le vezi pe stradă, dar suflete acordate atât de bine la muzica duhovnicească pe care o poți bănui în inimile lor.
__________________
Știu, vom muri. Dar cîtă splendoare! (Daniel Turcea)
|
|
|
Mod hibrid