Este pacat sa ramai in tara?

Cred ca, cu cat pleci mai de tanar din tara, cu atat poti fi "altoita" mai usor. Nu trebuie sa fie neaparat rau acest lucru; cred insa ca este greu de precizat de ce e asa. Ma gandesc ca motivele sunt f profunde si poate nu tin numai de vointa noastra, ci de Dumnezeu.
Seva speram sa fie de la Hristos, cum spui. Intrebarea e, cum sa primim suficienta seva, cat timp mergem doar de 11 ori pe an la biserica, nu ne spovedim si nu ne impartasim?!? Acestea sunt realitatile de aici, din vest si nord. Si atunci ne multumim cu bunastarea, uitand de restul, ca "doar nu am omorat pe nimeni", vesnica scuza de adormit constiinte.
Desigur, nu ma refer la tine, Fani, care stii ce ai de facut pentru mantuire.

[catalin2]

Eu am observat ca unii din cei plecati devin mai patrioti dupa ce stau un timp in strainatate.

În prealabil postat de catalin2

Eu am observat ca unii din cei plecati devin mai patrioti dupa ce stau un timp in strainatate.

Da, asa e, Catalin, caci realizezi cu timpul si de la distanta ca ai renuntat cu usurinta la ce aveai mai valoros.

[AlinB]

Desi n-as putea spune ce avantaje am ca roman - ba logic vorbind, daca as sta sa ma gandesc, poate mai degraba as gasi prima data dezavantaje, mi se pare trist sa vorbesti romaneste si totusi identitatea romana sa ti se para irelevanta ba chiar "enervanta" daca este pusa intr-un context in care e privita ca o necesitate si nu ca o optiune sau ceva strict simbolic, eventual in cadrul unei identitati de colectie multinationala.

Dar cum spuneai, din cate am inteles, fiind mostenire de familie, atitudinea este oarecum de inteles, ma mir totusi ca mai vorbesti romaneste, insa m-as mira si mai mult daca ai tai copii vor mai vorbi romaneste, sau vor avea cel mai mic interes legat de ce este romanesc, probabil ca in cazul lor procesul de asimilare va fi complet.

Statistic nu e cine stie ce pierdere insa e vorba de o valoare care ar fi servit poate mai bine intr-un alt context.
Insa doar Dumnezeu stie exact care e locul fiecaruia si in ce masura fiecare isi face datoria.

[Demetrius]

În prealabil postat de mirela.t

Există destin? Dacă da, trebuie să-l înfrunți sau să-l primești? și cum?

Daca infrunt destinul(pe care nu-l cunosc) stabilit de Dumnezeu in scopul mantuirii mele, atunci Il infrunt pe Dumnezeu; ar fi bine sa primesc si sa imbunatatesc ceea ce mi s-a dat.

[tabitha]

În prealabil postat de Demetrius

Daca infrunt destinul(pe care nu-l cunosc) stabilit de Dumnezeu in scopul mantuirii mele, atunci Il infrunt pe Dumnezeu; ar fi bine sa primesc si sa imbunatatesc ceea ce mi s-a dat.

Bun răspunsul, mulțumesc.

[Fani71]

Identitatea romana nu mi se pare irelevanta ci mai degraba secundara.
'In Hristos nu este nici grec, nici iudeu'.. Adica nu inseamna ca se desfiinteza deosebirile astea, ci ca devin secundare fata de apartenta la Hristos.
Faptul de a sta in alta tara m-a ajutat sa inteleg mai bine asta.
Nu-mi rastalmaci spusele, nu am spus ca ma enerveaza sa fiu considerata romanca. Am spus ca ma enerveaza (si nu fac o virtute din asta) sa se creada ca acasa inseamna neaparat tara de origine si ca nu poti fi acasa acolo unde stai.

Cum adica este mostenire de familie?
Vom vedea ce vor lua copiii din identitatea romaneasca. Nu uita ca sunt jumatate belgieni.
Sper pentru ei sa nu fie sfasiati intre tarile de origine, sa integreze armonic ceea ce avem noi sa le dam.
Din experienta mea, copiii cu parinti care sufera prea mult de acest gen de sfasiere au chiar mai multe probleme de acest gen decat parintii. Isi idealiseaza tara de origine (a parintior), si nu se simt fericiti acolo unde s-au nascut.

În prealabil postat de AlinB
;477532

Desi n-as putea spune ce avantaje am ca roman - ba logic vorbind, daca as sta sa ma gandesc, poate mai degraba as gasi prima data dezavantaje, mi se pare trist sa vorbesti romaneste si totusi identitatea romana sa ti se para irelevanta ba chiar "enervanta" daca este pusa intr-un context in care e privita ca o necesitate si nu ca o optiune sau ceva strict simbolic, eventual in cadrul unei identitati de colectie multinationala.

Dar cum spuneai, din cate am inteles, fiind mostenire de familie, atitudinea este oarecum de inteles, ma mir totusi ca mai vorbesti romaneste, insa m-as mira si mai mult daca ai tai copii vor mai vorbi romaneste, sau vor avea cel mai mic interes legat de ce este romanesc, probabil ca in cazul lor procesul de asimilare va fi complet.

Statistic nu e cine stie ce pierdere insa e vorba de o valoare care ar fi servit poate mai bine intr-un alt context.
Insa doar Dumnezeu stie exact care e locul fiecaruia si in ce masura fiecare isi face datoria.

[Fani71]

În prealabil postat de Miha-anca

Cred ca, cu cat pleci mai de tanar din tara, cu atat poti fi "altoita" mai usor. Nu trebuie sa fie neaparat rau acest lucru; cred insa ca este greu de precizat de ce e asa. Ma gandesc ca motivele sunt f profunde si poate nu tin numai de vointa noastra, ci de Dumnezeu.
Seva speram sa fie de la Hristos, cum spui. Intrebarea e, cum sa primim suficienta seva, cat timp mergem doar de 11 ori pe an la biserica, nu ne spovedim si nu ne impartasim?!? Acestea sunt realitatile de aici, din vest si nord. Si atunci ne multumim cu bunastarea, uitand de restul, ca "doar nu am omorat pe nimeni", vesnica scuza de adormit constiinte.
Desigur, nu ma refer la tine, Fani, care stii ce ai de facut pentru mantuire.

Ai dreptate, conteaza mult varsta la care pleci.
Nu e peste tot cum spui, aici la Bruxelles sunt peste 10 biserici ortodoxe, iar in orasul din Germania und eeram inainte erau 7. Dar stiu ca uneori asa este...

[AlinB]

În prealabil postat de Fani71

Identitatea romana nu mi se pare irelevanta ci mai degraba secundara.
'In Hristos nu este nici grec, nici iudeu'.. Adica nu inseamna ca se desfiinteza deosebirile astea, ci ca devin secundare fata de apartenta la Hristos.
Faptul de a sta in alta tara m-a ajutat sa inteleg mai bine asta.

Pentru cineva care a crescut fara o identitate nationala, logica asta mi se pare fireasca.

Sotul este si el ortodox?

Nu-mi rastalmaci spusele, nu am spus ca ma enerveaza sa fiu considerata romanca. Am spus ca ma enerveaza (si nu fac o virtute din asta) sa se creada ca acasa inseamna neaparat tara de origine si ca nu poti fi acasa acolo unde stai.

Se poate vedea si altfel: esti suparata pe cei care au ceva care tu nu ai.

Cum adica este mostenire de familie?

Din cate am inteles, familia ta a fost plecata (parintii) iar tu ai fost deja crescuta printre straini.

Vom vedea ce vor lua copiii din identitatea romaneasca. Nu uita ca sunt jumatate belgieni.

Cred ca sunt mai mult decat jumatate belgieni, si in Belgia, cu singurul parinte roman care i se pare ca se face prea mare caz de identiatea nationala.
Deci din identitatea romaneasca - probabil mai nimic.

Sper pentru ei sa nu fie sfasiati intre tarile de origine, sa integreze armonic ceea ce avem noi sa le dam.

Sa fim seriosi, pentru ei identitaea nationala a mamei va fi si mai putin relevanta decat este pentru tine.

Din experienta mea, copiii cu parinti care sufera prea mult de acest gen de sfasiere au chiar mai multe probleme de acest gen decat parintii. Isi idealiseaza tara de origine (a parintior), si nu se simt fericiti acolo unde s-au nascut.

Depinde de tara unde sunt, poate chiar au motive sa faca asta (partea cu idealizarea).

[Fani71]

As prefera sa ma psihanalizezi mai putin. Sunt foarte multumita cu ceea ce am.
Ai inteles gresit, am plecat la 18 ani din Romania. Nu sunt deloc crescuta fara identitate nationala. Si nu am zis ca nu am, ci ca a mai primit altoiuri.
Sotul meu este ortodox.
In cazul copiiilor, am ales sa le vorbesc romaneste si fac multe eforturi sa ii invat. As vrea sa aiba cultura romaneasca. Si ce mi se pare mai important este ca ei sa fie si sa ramana ortodocsi. Din observatiile mele, cand cresti un copil accentuand legatura dintre ortodoxie si tara de origine, identitatea religioasa se pierde odata cu cea nationla. In doua generatii s-a ales praful de ortodoxia din familie. Caci majoritea se asimileaza dpdv national.
Ortodoxia nu tine de o natie anume, ea este universala. Este o problema nationalismul din Biserica ortodoxa actuala.
Pe alt topic ma criticai ca nu tin seama de anumite cuvinte den Evanghelie. Dar vad ca si tu treci usor pe langa cuvintele sfantului Pavel pe care le citam. ('In Hristos nu este nici iudeu, nici grec')
Spuneai acolo si ca sfintii nu par sa fi avut nevoie de femeie (respectiv barbat). Dar din cate stiu eu, nici identitatea nationala nu o puneau prea sus sfintii. L-ai auzit vreodata pe sf. Ioan Gura de Aur sa se mandreasca cu identitatea lui siriana (sau arameana, nici nu stiu, uite)? Sau pe sfantul Vsile cu identitatea greaca?
Nici cu cultura nu prea fluturau ei in vant, o foloseau, luau ce era bun din ea si puneau totul in slujba Evangheliei.
Asta pana in zilele noastre. Ce este atat de rus la sfantul Siluan, care a plecat la muntele Athos parasindu-si tara?
Ai mai este de amintit ca spiritul national este ceva nou, aparut prin secolul 18-19. Inainte era mult mai putin important.

Sa zicem ca am exagerat zicand ca nu sunt atat de romanca si asta a provocat reactii ori de soc (Yasmina, care intre timp mi-a inteles punctul de vedere), ori de dispret (tu, care poate il vei intelege daca te poti cobori macat un pic de pe piedestalul de pe care judeci; avand in vedere inteligenta pe care o posezi, cred ca este posibil si m-as bucura). Din moment ce scriu aici, din moment imi pasa atat de mult de ce gandesc romanii, din moment ce citesc romaneste si iubesc cultura romana, sigur ca am pastrat radacini si chiar o tulpina. Dar ce vroiam sa spun este ca nu este criteriul meu de baza, nu este interesul meu principal apartenenta la o natiune.

În prealabil postat de AlinB

Pentru cineva care a crescut fara o identitate nationala, logica asta mi se pare fireasca.

Sotul este si el ortodox?



Se poate vedea si altfel: esti suparata pe cei care au ceva care tu nu ai.



Din cate am inteles, familia ta a fost plecata (parintii) iar tu ai fost deja crescuta printre straini.



Cred ca sunt mai mult decat jumatate belgieni, si in Belgia, cu singurul parinte roman care i se pare ca se face prea mare caz de identiatea nationala.
Deci din identitatea romaneasca - probabil mai nimic.



Sa fim seriosi, pentru ei identitaea nationala a mamei va fi si mai putin relevanta decat este pentru tine.



Depinde de tara unde sunt, poate chiar au motive sa faca asta (partea cu idealizarea).