Romania carnivora

[stefan florin]

În prealabil postat de DragosP

Nu merge, sunt cu carne, n-auzi?

cu carne...din soia!

În prealabil postat de Florin-Ionut

După ce am recitit primul mesaj mi-am dat seama că soluția problemei e foarte simplă, anume fast food de la piață. Niște morcovi, gulii, broccoli, ridichi, miez de nucă, fructe dulci se pot consuma așa cum sînt și drum bun în continuare!

Mă, dar tu de fasole cu murături n-ai auzit? Sau de o zacuscă sau o dulceaţă?

[Copacel]

În prealabil postat de ovidiu b.

Mă, dar tu de fasole cu murături n-ai auzit? Sau de o zacuscă sau o dulceaţă?

dar tu de ciorba fara sare, ulei n-ai auzit ? ci acolo o fiertura de apa chioara cu legume ?!

În prealabil postat de Copacel

dar tu de ciorba fara sare, ulei n-ai auzit ? ci acolo o fiertura de apa chioara cu legume ?!

Unde am spus de ulei şi sare?

ps: era o simplă glumă la adresa lui Florin. :)

Acelasi duhovnic unuia ii poate spune sa manance numai paine iar altuia sa manance de toate. Oricare ar fi reteta, postul cu binecuvantare de la duhovnic nu poate fi decat cu folos.

Parintele meu stie ce fel de post tin asa ca dorm linistita. Si se cheama simplu - post normal. Daca as fi fost mai ravnitoare sau daca dansul ar fi considerat ca-mi e de folos un post mai strict, atunci l-as fi tinut altfel, dar nu prin puterile mele ci cu ajutorul rugaciunilor dumnealui. La fel il tin si pe acesta, chiar daca e postul de pe treapta cea mai de jos. Cunoscandu-ma, m-as poticni si de un fir de praf de dulce, daca nu as avea ajutorul lui Dumnezeu si al parintelui.

Bineînţeles, fiecare cât poate şi asta cu binecuvântarea duhovnicului. :)

În prealabil postat de crinrin

Cunoscandu-ma, m-as poticni si de un fir de praf de dulce....

Păi atunci nu te mai cunoaşte! E simplu. .......:)
(Apropos, cu ce fel de minte se cunoaşte omul pe sine? E oare important prin ce fel de lentilă ne privim?
Că unii zic, oarecum cu laudă, că se cunosc pe ei. Dar nu se cunosc cu aceeaşi minte care, pe de o parte face trăsnăi iar pe de altă parte se contemplă pe sine? Mintea o fi numită minte şi pentru că minte. Pe cine? Pe omul care o poartă.
Ar reieşi că, până la o anume măsură a schimbării minţii, a prefacerii ei numită metanoia, mai bună e lăsarea cunoaşterii de sine în grija duhovnicului, a semenilor şi a Bunului Dumnezeu. Că noi, cei sfâşiaţi şi oarecum strâmbaţi printr-o viaţă de păcate, nici mintea autocunoascătoare nu o mai avem întreagă şi imaculată. Şi atunci ne amintim că Bunul ne-a lăsat în dar oglinzile altora, precum şi suspinul adânc al sufletului la care uneori luăm aminte, cu sau fără trezvie şi discernământ.
Aşa că la final tot spovedania, duhul umilit şi sfatul părintesc rămân repere mai bune decât propria cunoaştere de sine,îndoielnica şi mult înşelătoarea şi trufaşa.
Zic şi eu, părelnic, nu fie cu supărare.)

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de ovidiu b.

Mă, dar tu de fasole cu murături n-ai auzit? Sau de o zacuscă sau o dulceaţă?

Sînt și de-astea la piață, da. Doar că-s mai complicat de mîncat cînd ești cu mașina prin țară, vezi primul mesaj al lui Mihnea.

[AlinB]

E simplu: nu manca in timp ce conduci.

[aubergine]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Împins de daraveri juridice, azi am fost plecat prin ţară. Din Bucureşti, în Valea Trotuşului şi înapoi. Cu o geantă de bani la mine, nu mi-am închipuit să se poate să fac foamea în România secolului al XXI-lea. Ei bine, m-am păcălit. Toată ziua şi toţi cei 700 km parcurşi, nu am reuşit decât să-mi cumpăr două pateuri şi un covrig. Asta pentru că nu am luat în calcul realitatea de pe teren, şi anume că în orice restaurant, în orice fast food, ba chiar în orice benzinărie nu găseşti altceva decât carne.
A fost o surpriză plăcută pentru mine să aflu că în oraşe care sunt, de fapt, sate mai mari, precum Adjud sau Oneşti, există fast-fooduri. Într-unul erau 12 feluri de mâncare, în altul 14: toate cu carne. Hamburgeri, cheese-burgeri, hotdog, shaorma de nu ştiu care şi schawaerma de altfel (aşa se ortografiază, am văzut eu !), pui la rotisor, pui rondele, pui chiftele, pui româneşti şi pui chinezeşti de la Shanghai. TOATE, absolut toate, cu carne. La restaurant la fel, singura deosebire fiind că acolo ai de ales între cărnuri după metode evropineşti, precum Brâu Albastru, sau aceleaşi cărnuri după metode d-ale noastre, româneşti, precum ostropel.
Acuma, regula de post pe care eu trebuie să o urmez este foarte simplă: nu am voie să mănânc carne în post. Orice pot mânca: lactate, ouă, peşte. Şi, bineînţeles, fructe, legume sau cereale. Dar nu carne. Ei bine, în ţara în care 95 de oameni dintr-o sută răspund, dacă-i întrebi, că sunt creştini, în ţara în care se trâmbiţează legenda că a fost creştinată de apostolul Andrei, dacă nu cumva de traco-geto-daci, nu găseşti nimic de mâncare în toate unităţile de alimentaţie publică, la mijlocul Sfântului Post al Crăciunului, decât CARNE. Nimeni nu-ţi face nici măcar un ou prăjit la comandă. Nu găseşti o cană de iaurt cu cereale în nici un restaurant, ci doar oameni care înjură guvernul că e ţara în criză. O chiftea din soia nu-ţi face nimeni. Este Ţara Porcului Sfârâitor asta, oameni buni !

De aceea, vă îndemn să nu faceţi ca mine: dacă trebuie să fiţi călători în zi de post, luaţi-vă un borcănel de zacuscă la voi ! Luaţi-vă un boţ de brânză şi o ceapă, că altfel nici pe aia n-o găsiţi. Supă de pui cu ceapă a la grec, da ! Ceapă, nu !

Imposibil sa nu existe o salata sau cartofi prajiti! Asta e situatia, nu are rost sa ne lamentam, mai bine ne adaptam.