Citat:
În prealabil postat de ancalpop
Draga wp, Imi pare sincer rau pt ceea ce s-a intamplat copilului tau, dar n-ai de unde sa stii motivul pt care l-a luat Dumnezeu si eu nu cred ca pt ca a fost zamislit in post. Iarta-ma ca mi-am permis sa scriu despre acest subiect, imi dau seama ce greu poate fi si nu vreau sa te superi pt asta.
Referitor la ceea ce spuneai despre necuratia femeii, sunt preoti, monahi care impartasesc in acele zile si crede-ma sunt ortodocsi cu adevarat. Daca este chiar asa cum spui tu de ce nu se aplica peste tot. Cred ca ar trebui sa tinem cont si de conditiile care erau in vremea cand au fost facute aceste recomandari si pt care motiv au fost facute (sa nu uitam ca primii crestini se impartaseau zilnic si sigur erau si femei printre ei).
Iar in ceea ce priveste abstinenta am scris mai sus ce cred despre asta si nu vreau sa ma repet (nici in aceasta privinta nu sunt toti preotii de acord si iarasi se pot lua exemplu primii crestini).
Nu vreau sa se inteleaga ca eu prezint desfranarea ca pe o virtute. In primul rand oamenii de aceea se casatoresc ca sa nu desfraneze. Eu nu cred ca relatia mea cu sotul meu este desfranare.
Probabil este greu sa gasim calea de mijloc. Eu zic sa avem grija totusi si de influentele pietiste care din pacate si-au facut cam mult loc in Biserica Ortodoxa.
Retetele pe care le dau unii fie ei si preoti pt mantuire sunt niste exagerari din exces de zel.
Ii rog pe cei pe care ii irita afimatiile mele sa nu se agate de cate un cuvant si nici sa scoata din context doar de dragul de a jigni.
|
Dragă Ancalpop,
Eu nu spun că moartea copilului a fost cauzată de faptul că a fost conceput în post.
Eu spun că fărădelegile mele au umplut paharul răbdării Lui. Știm că păcatele se transmit de la o generație la alta. Că, faptul de a fi conceput copil în post era doar o picătură în acest pahar sau mai mult, nu are nici o importanță.
Ceea ce am învățat este că nu poți face ceea ce vrei și să-ți fie și bine. Și am mai învățat că, suferința celui mai drag al tău, te doare mai mult ca propria suferință.
Eu nu spun nimic despre necurăția femeii, ci o spun canoanele. Și canoanele spun și despre aceia care nu le respectă, inclusiv despre preoți.
Ce se întâmplă astăzi în Biserică nu comentez, pentru că nu are rost. Tema este prea vastă, iar lumea caută să facă upgrade la cele dumnezeiești, adaptând canoanele după patimile fiecăruia. Și așa a fost de când este Biserica. Ceea ce este evident este că, mulți păstori se abat de la cale, iar faptul că se abat nu înseamnă că ceea ce fac ei este și în regulă, chiar dacă sunt mulți. Însă mai sunt și oameni cu viață sfântă, inclusiv duhovnici, iar aceștia pot fi recunoscuți după roade. Ca și ortodocșii cu adevărat ortodocși.
Cale de mijloc la Dumnezeu nu există. La El ori este albă, ori neagră. La noi este gri. Dar pentru asta nu este de vină Dumnezeu. El este milostiv și putem conta pe asta, dar cum nu știm niciodată unde ne situăm, ar trebui să fim mai puțin optimiști legat de măntuirea noastră. Dar totuși să avem nădejde. Însă nădejdea nu este același lucru cu optimismul.
Dacă uni preoți fac pogorăminte de la canoane, pentru unul și altul din diverse motive este altceva. Însă acolo, este un caz particular și este judecat ca atare.Preotul își asumă responsabilitatea pentru ceea ce face.
Dacă pui însă întrebarea pe un forum, deci la modul general, răspunsul nu poate fi decât general.
Părerea mea este că, o asemenea întrebare nu trebuie pusă pe forum, ci trebuie pusă duhovnicului. Eu am intervenit pentru că, tu sugerai că ceea ce se întâmplă în patul conjugal nu este treaba duhovnicului. Tot ceea ce ține de viața omului are treabă cu Dumnezeu și implicit cu duhovnicul.
P.S. Împreunarea fizică pentru plăcere sau chiar și pentru nașterea de prunci, este consecința neascultării protopărinților noștri de Creator. Deci rodul neascultării nu poate avea nimic sfânt în el. El a fost lăsat pentru firea noastră căzută, însă atât. Psalmistul David este destul de clar "Că iată întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea."
Să nu înțelegi că aș condamna împreunarea fizică dintre soți și soție. Nu fac asta și nici nu o pot face eu, care am abuzat în fel și chip de ea. Ea este bună foarte - după cum spunea părintele Rafail Noica - însă pentru scopul și cu limitele pe care Biserica le îngăduie. În rest ce facem noi fiecare, fie preoți , fie mireni poate fi treaba noastră, dar atunci să ne și asumăm consecințele faptelor noastre..
Altceva nu mai am ce zice.
Doamne ajută.