Rugaciunea vamesului

[patinina34]

[COLOR=black]Ah, ce n-aş da, Iisuse, ca să Te [/COLOR][COLOR=black]mai gust o dată aşa cum Te-am gustat [/COLOR][COLOR=black]în dragostea dintâi, când pentru pri­[/COLOR][COLOR=black]ma oară am văzut cât eşti de bun Tu, Mântuitorul meu, şi cât de dulci sunt strugurii din Canaanul Tău![/COLOR]
[COLOR=black]Tu m-ai adus, Iisuse, cu făclii şi [/COLOR][COLOR=black]cu lumini cereşti până la poarta împă­[/COLOR][COLOR=black]răţiei Tale, m-ai învrednicit să simt adierea fericirii Raiului, iar îndată după aceasta, pentru păcatele mele, m-ai întors înapoi în pustiul arzător, ca pe israelieni de la Iordan, ca să mai rătăcesc patruzeci de ani până ce va muri omul vechi din mine, dimpreună cu pruncii patimilor şi până ce mă voi smeri cu desăvârşire în faţa Ta.[/COLOR]
[COLOR=black]Acum primesc din mâna Ta, [/COLOR][COLOR=black]Iisuse, orice; primesc orice fel de [/COLOR][COLOR=black]boală, orice fel de suferinţe, primesc [/COLOR][COLOR=black]temniţă şi moarte, numai să ştiu că, la [/COLOR][COLOR=black]capătul tuturor durerilor, mă vei ajuta [/COLOR][COLOR=black]să trec Iordanul în Ţara Sfântă, iar [/COLOR][COLOR=black]acolo să am fericirea de a mă îndulci mereu de prezenţa Ta, de Harul Tău, de mângâierea Ta.[/COLOR]
[COLOR=black]Când zic că primesc orice fel de [/COLOR][COLOR=black]suferinţă, mi se încrâncenează carnea de pe mine, mi se tulbură sufletul pâ­[/COLOR][COLOR=black]nă la moarte şi, din pricina zbuciumu­[/COLOR][COLOR=black]lui meu lăuntric şi a groaznicei cruci ce mi se arată în faţă, parcă îmi apar broboane de sânge pe frunte, dar - cu toate acestea - eu sunt hotărât să pri­mesc orice durere din mâna Ta, aşa cum primesc cuţitul doctorului care mă taie şi-mi scoate putreziciunea din mine, ca să mă izbăvească de moarte sau aşa cum primeşte femeia durerile naşterii, gândindu-se cu bucurie că va veni un om nou pe lume.[/COLOR]
[COLOR=black]Împietrit am fost - recunosc - ca[/COLOR][COLOR=black] samaritenii. N-am vrut să-Ţi primesc Cuvântul în casa sufletului meu. Pen­tru aceasta, ai fi putut face, ca pe vre­mea sfântului Ilie, să cadă foc din cer peste mine şi să mă ardă de viu. Dar T\i, multmilostive, preaîndurate şi în­delung răbdătorule, ai oprit pe Fiii Tunetului, spunându-le: „Nu ştiţi de ce duh sunteţi însufleţiţi?". Trecând peste Legea Veche, peste litera care ucide, Tu ai venit cu Duhul iubirii care nu vrea moartea păcătosului.[/COLOR]
[COLOR=black]Acum însă, când - ca Simon [/COLOR][COLOR=black]Leprosul - eu Te primesc în casa mea [/COLOR][COLOR=black]surpată, porunceşte ucenicilor Tăi şi sfinţilor îngeri să nu-mi ia sufletul [/COLOR][COLOR=black]nepocăit, să nu mă lovească cu moar­[/COLOR][COLOR=black]te năpraznică, ci să fie - ca şi Tine -[/COLOR][COLOR=black]îndelung răbdători, plini de milă şi de dragoste. Fă din nou ca Măicuţa Ta să [/COLOR][COLOR=black]fie şi Măicuţa mea, trimite pe îngera­[/COLOR][COLOR=black]şul păzitor şi pe toţi sfinţii ca să mă [/COLOR][COLOR=black]întărească, să mă mângâie şi, curăţin-du-mă prin focul suferinţelor, să mă ridice de la pământ la cer. îndrăznesc să Te rog a-i trimite la mine, căci o văd cu ochii inimii pe Preasfânta Fecioară cum, fără să se scârbească de Maria-Magdalena, păşeşte alături de această desfrânată pocăită din care Tu ai scos şapte draci şi cu care Prea­curata Te-a urmat pe Golgota şi Te-a căutat în mormânt, aşa cum, cu ace­iaşi ochi lăuntrici, îl văd pe îngerul păzitor al unui păcătos nepocăit plân­gând în urma lui şi petrecându-1 până la mormânt împreună cu Andrei cel nebun pentru Hristos, chiar după ce diavolii puseseră stăpânire peste su­fletul lui. Te rog să mi-i trimiţi în aju­tor şi pe sfinţii Tăi, căci - întocmai ca Apostolii de odinioară - au primit de la Tine puterea nu numai să mi Te propovăduiască prin sfintele lor rugă­ciuni şi inspiraţii, ci să şi scoată du­hurile rele din mine, să-mi deschidă ochii mei cei orbiţi de păcat, să-mi destupe urechile mele cele surde, ca să Te văd şi să aud glasul Tău, să-mi cureţe sufletul de lepra păcatului şi să mă învie pe mine cel ce sunt omorât de păcat.[/COLOR]
[COLOR=black]Drept aceea, de mă vei cruţa şi-mi [/COLOR][COLOR=black]vei ierta cei zece mii de talanţi ce-Ţi [/COLOR][COLOR=black]datorez, făgăduiesc că şi eu, la rândul [/COLOR][COLOR=black]meu, îl voi cruţa pe aproapele meu, [/COLOR][COLOR=black]nu-1 voi strânge de gât şi nu-1 voi pe[/COLOR][COLOR=black]depsi cu temniţa, ci-i voi ierta şi eu [/COLOR][COLOR=black]cei o sută de dinari pe care mi-i dato­[/COLOR][COLOR=black]rează. Şi fiindcă aici trebuie să bem [/COLOR][COLOR=black]paharul tuturor amărăciunilor, îţi [/COLOR][COLOR=black]aduc jertfă bine plăcută Ţie o inimă [/COLOR][COLOR=black]zdrobită şi înfrântă, îţi aduc ardere de [/COLOR][COLOR=black]tot: ochii, mâinile, picioarele, gându­rile mele pătimaşe şi păcătoase pe ca­re să mi le cureţi cu focul iubirii Tale [/COLOR][COLOR=black]pe care l-ai adus pe pământ; să le arzi [/COLOR][COLOR=black]cu dragostea Ta, iar în locul gunoiului [/COLOR][COLOR=black]păcătos să torni, fără măsură, Duhul [/COLOR][COLOR=black]Tău cel Sfânt.[/COLOR]
[COLOR=black]Acuma mi-e dor, Doamne Iisuse, numai de Tine, dar în acelaşi timp îmi este frică să nu Te pierd pe Tine, Cela ce-mi eşti singura şi ultima nădejde de mântuire. Mă apucă groaza când mă gândesc la faptul că s-ar putea să rămân pe veci fără Tine. Vai! Cât de înfricoşătoare ar fi atunci pentru mine chinurile iadului. Focul dragostei Tale, rămas în adâncul inimii mele, m-ar arde veşnic şi neîncetat; vierme­le neadormit al mustrărilor de conşti­inţă m-ar roade întruna cu părerea de rău că mi-am cheltuit în zadar zilele unei vieţi ce nu se mai poate repeta; întunericul cel mai dinafară al nopţi­lor de veşnică părăsire m-ar înnebuni, iar vaietele şi gemetele fraţilor smin­tiţi de mine m-ar împunge mai rău decât furcile înfocate ale dracilor. Şi nu numai atât: însuşi trupul meu, lip­sit de darul Duhului Sfânt, care-i pă­zeşte nevătămaţi pe cei trei tineri în cuptorul de foc şi-i face pe mucenici să cânte în mijlocul cazanului cu smoală în clocot, ar simţi toate intem­periile, arşiţa şi gerul, viermii şi pu­toarea.[/COLOR]
[COLOR=black]Dar eu nici atunci nu-mi voi pier­[/COLOR][COLOR=black]de nădejdea. Luând pildă de la fratele [/COLOR][COLOR=black]care, după fiecare cădere, plângea la [/COLOR][COLOR=black]icoana Ta, până în clipa când i-ai luat sufletul la cer, eu voi striga din însăşi [/COLOR][COLOR=black]temniţa păcatelor, ca să mă audă toţi demonii, că numai pe Tine Te iubesc, Iisuse. Chiar de-aş fi lipsit de mân­gâierea Ta, de care nu sunt vrednic, chiar dacă n-aş gusta nici una din fericirile Raiului, voi striga, Iisuse, că Te iubesc numai pe Tine, că Te iubesc pentru dragostea Ta pe care ai ară­tat-o oamenilor, pentru jertfa Ta ne­spusă şi pentru mila Ta nesfârşită. Departe de frumuseţea Raiului, voi fi fericit, Iisuse, să Te văd, printr-o mi­că deschizătură la Cina cea de Taină, la Cina cea veşnică, înconjurat de Preacurata Fecioară şi de sfinţii Tăi, iar eu să mă mulţumesc cu firimi­turile Darului Tău ce vor cădea de la masa stăpânilor mei. De voi fi între­bat de vrăjmaşii nevăzuţi cum de-am îndrăznit să intru sub masă şi să adun firimiturile, voi răspunde că Iisus al meu este prietenul vameşilor şi al păcătoşilor, că Iisus pe care îl iubesc ne-a spus nouă tuturor că tâlharii şi desfrânatele merg înaintea voastră în împărăţia Cerurilor. Iar de voi fi întrebat la vămile văzduhului, să răspunzi Tu, Doamne Iisuse, aşa cum i-ai răspuns diavolului când acesta voia să-1 tragă la iad pe fratele ce plângea la icoană: „Ai atâtea greşeale, ca să pui să tragă întocmai cu Sângele cel scump, pe care L-am văr­sat pentru dânsul pe cruce? Iată junghierea Mea şi moartea Mea au afun­dat fărădelegile lui, fiindcă nu s-a deznădăjduit de mântuirea sa".[/COLOR]

[patinina34]

[COLOR=black]Ştiu că în iad nu este cu putinţă [/COLOR][COLOR=black]săvârşirea faptelor bune în vederea [/COLOR][COLOR=black]pocăinţei şi mântuirii sufletului. Aşa­[/COLOR][COLOR=black]dar, nu voi fi vrednic - atunci - să-mi ridic ochii la cer, ca să implor mila şi [/COLOR][COLOR=black]iertarea. Nu voi fi vrednic să mă rog Preacuratei Fecioare şi sfinţilor Tăi, [/COLOR][COLOR=black]dar mă voi mângâia cu gândul că [/COLOR][COLOR=black]mulţi dintre aleşii Tăi au fost, înainte [/COLOR][COLOR=black]de a Te cunoaşte, beţivi, desfrânaţi, [/COLOR][COLOR=black]trădători, plini de păcate şi că, în ciu­[/COLOR][COLOR=black]da tuturor acestor păcate, ei s-au ridi-[/COLOR][COLOR=black] cat cu darul Tău şi au biruit. Aceşti sfinţi mă vor înţelege, vor plânge pen­tru mine, căci îşi vor aduce aminte că şi ei au fost pierduţi ca şi mine.[/COLOR]
[COLOR=black]De aceea, cu nădejdea în rugăciu­[/COLOR][COLOR=black]nile lor, cu nădejdea în rugăciunile [/COLOR][COLOR=black]întregii Tale Biserici din cer şi de pe [/COLOR][COLOR=black]pământ, în mijlocul căreia se află în­[/COLOR][COLOR=black]genuncheată şi înlăcrimată Preacurata [/COLOR][COLOR=black]Ta Maică, îmi înalţ - cât încă n-a sosit [/COLOR][COLOR=black]ceasul morţii - cu sfială rugăciunea mea, zicând: Iisuse, Preadulcele şi [/COLOR][COLOR=black]Scumpul meu Mântuitor, Tu eşti sin­[/COLOR][COLOR=black]gura mea mângâiere şi nădejde de [/COLOR][COLOR=black]mântuire. Căci oriunde m-aş întoarce - spre răsărit, spre apus, spre miazăzi sau spre miazănoapte - eu numai pe Tine Te caut. Cerul şi pământul, viaţa şi moartea n-au nici un sens fără Tine. Tu îmi eşti mai necesar decât aerul, apa şi pâinea. Şi când Te părăsesc şi mă îndepărtez de Tine, tocmai atunci îmi eşti mai dorit, mai căutat, mai necesar. De aceea, cu lacrimi suspin şi strig către Tine: Vino, Iisuse! Pogoară-Te în iadul din mine, cum Te-ai pogorât îndată după înviere şi învie ticălosul meu suflet. Ştiu că nici eu - de mii de ori mai mult - nu sunt vrednic să intri sub acoperământul sufletului meu dărăpănat de păcat, dar adu-Ţi aminte, Doamne, că eu, chiar de voi muri în păcate, tot cu nă­dejdea mântuirii şi învierii Tale voi muri. Şi aşa cum ai avut milă de cei din Legea Veche, pe care i-ai slobozit din legăturile şi încuietorile morţii, tot aşa ai milă şi de mine şi mă dezleagă din lanţurile păcatului şi ale pa­timilor cu care şarpele m-a înfăşurat. Tu ai zis, Iisuse, că mai ai şi alte oi, care nu sunt din staulul poporului ales de Tine şi pe care trebuie să le aduci în turma Ta; ca şi canaaneanca, eu nu sunt din neamul celor ce sunt mereu cu Tine, ci vin continuu dintre păgânii cei nelegiuiţi. îmi dau prea bine seama că nu se cuvine să iei Pâi­nea Vieţii din gura copiilor Tăi şi s-o arunci unui câine ca mine. Dar cu toate acestea eu alerg ca şi sărmana văduvă în urma Ta, rugându-Te fără încetare să ai milă şi de mine, căci şi eu am în pieptul meu o inimă care rău se îndrăceşte cu patimile. Lasă-mă dar, Iisuse Doamne, ca alături de ca­naaneanca şi de toţi oropsiţii pământului, să strâng firimiturile ce cad de la masa sfinţilor Tăi. Primeşte-mă în staulul Tău ca să nu mă sfâşie lupul cel nevăzut. Căci nădejdea şi mângâ­ierea mea este Cuvântul Tău care zi­ce: „pe cel ce vine la Mine nu-1 voi izgoni afară", iar pe cel primit de Tine nimeni nu-1 va putea răpi din mâinile Tale, nici chiar satana.[/COLOR]
[COLOR=black]Cuget ziua şi noaptea la Tine, [/COLOR][COLOR=black]Iisuse, şi mă întreb: Ce-aş face, [/COLOR][COLOR=black]Doamne, fără Tine? Ce-aş face fără [/COLOR][COLOR=black]Tine în suferinţă, în boală, în temniţă, [/COLOR][COLOR=black]în sărăcie? Ce-aş face când îndoielile [/COLOR][COLOR=black]de tot felul vin să-mi sfâşie sufletul? Ce-aş face când păcatele şi patimile [/COLOR][COLOR=black]caută să mă înghită, aşa cum valurile mării căutau să-1 înghită pe Petru? Cât de bine îl înţeleg acum pe acel mare scriitor care zicea că, dacă nu Te-ar fi cunoscut, şi-ar fi pus capăt zilelor sale; sau pe acel prinţ indian care, dacă nu Te-ar fi văzut viu cu proprii săi ochi, şi-ar fi curmat firul vieţii![/COLOR]
[COLOR=black]Cunosc dragostea cu care Tatăl ceresc de veacuri îi primeşte pe toţi fiii risipitori care, cu pocăinţă, se în­torc acasă.[/COLOR]
[COLOR=black]Cunosc iubirea Duhului Sfânt [/COLOR][COLOR=black]care, cu suspine negrăite, se roagă zi şi noapte pentru noi.[/COLOR]
[COLOR=black]Ştiu că Preacurata Fecioară se [/COLOR][COLOR=black]roagă în genunchi şi cu lacrimi pentru [/COLOR][COLOR=black]toţi păcătoşii.[/COLOR]
[COLOR=black]Ştiu de asemenea că îngerii din [/COLOR][COLOR=black]cer şi toţi sfinţii, care au fost oameni [/COLOR][COLOR=black]păcătoşi ca şi noi, neîncetat ne ajută [/COLOR][COLOR=black]cu rugăciunile lor dar, cu toate aces­tea, inima mea tot spre Tine se în­dreaptă, Iisuse, ochii mei tot pe Tine Te văd răstignit, vărsându-Ţi şi acum sângele Tău cel scump pentru mântu­irea noastră; urechile mele tot cuvin­tele Tale aud, spunând: „Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi da odihnă sufletelor voas­tre"; sufletul meu tot pe Tine Te sim­te, văzându-Te cum, înainte de a-Ţi da duhul în mâinile Tatălui, grija Ta cea mare n-ai îndreptat-o mai întâi spre Maica Ta, care stătea la piciorul crucii cu sabia durerii împlântată în inimă, nici spre feciorelnicul Tău ucenic şi prieten ce s-a rezemat de pieptul Tău şi Te-a urmat cu cea mai mare credincioşie pe drumul Golgotei, ci Ţi-ai îndreptat privirea spre un tâlhar ca mine, căruia i-ai făgăduit Raiul chiar în ziua în care i-ai vorbit, lăsând astfel cele nouăzeci şi nouă de oi în muntele sfinţeniei şi căutând prin prăpăstiile fărădelegilor oiţa cea rătăcită; iar închipuirea mea tot pe Tine mi Te înfăţişează înaintea ochi­lor mei, stând şi plângând în faţa Ierusalimului inimii mele, care nu vrea să-şi adune puii faptelor bune sub aripele Tale.[/COLOR]
[COLOR=black]Şi amintirile din copilăria mea [/COLOR][COLOR=black]cea duhovnicească tot pe Tine mi Te [/COLOR][COLOR=black]aduc în faţă, arătându-mi cum Te-ai pogorât la mine în prăpastie şi cum [/COLOR][COLOR=black]m-ai scos de acolo şi m-ai făcut sănă­[/COLOR][COLOR=black]tos, dându-mi toată îngrijirea; apoi [/COLOR][COLOR=black]cum, îndată după înviere, nu Te-ai [/COLOR][COLOR=black]arătat mai întâi Apostolilor Tăi, ci [/COLOR][COLOR=black]unei păcătoase din care ai scos şapte [/COLOR][COLOR=black]draci. Fiindcă Tu şi Tatăl una sunteţi, [/COLOR][COLOR=black]iar cel ce Te-a văzut pe Tine L-a vă­zut şi pe Tatăl, nu e de mirare că eu, [/COLOR][COLOR=black]cel ce sunt ostenit de lupta crâncenă [/COLOR][COLOR=black]pe care o duc împotriva trupului, a lu­[/COLOR][COLOR=black]mii şi a diavolului, cel ce sunt împo­[/COLOR][COLOR=black]vărat de atâtea patimi şi păcate, vin la [/COLOR][COLOR=black]Tine, Iisuse, căci numai Tu îmi poţi [/COLOR][COLOR=black]opri curgerea patimilor când mă ating de marginea veşmântului Tău, ducându-mă astfel spre limanul nepătimirii. [/COLOR][COLOR=black]Leagă-mi aşadar, Iisuse Preadul[/COLOR][COLOR=black]ce, rănile sufletului meu pricinuite de [/COLOR][COLOR=black]tâlharii cei nevăzuţi, care m-au prins şi m-au bătut, lăsându-mă abia viu. [/COLOR][COLOR=black]Toarnă iarăşi untdelemn şi vin pe ră­nile mele, aşa cum ai turnat întâia oară. Scoate-mă mereu din prăpastia în care cad de şapte ori pe zi. Dezleagă-mă de nevăzutele firicele cu care m-a înfăşurat vicleanul păianjen în pânza sa ca să-mi sugă sângele şi viaţa veşnică.[/COLOR]
[COLOR=black]Te rog să tragi, alături de mine, în [/COLOR][COLOR=black]jugul Tău care astfel îmi va fi uşor şi bun. Ajută-mă să-i iubesc pe vrăjma­[/COLOR][COLOR=black]şii mei, să-i binecuvântez pe cei ce [/COLOR][COLOR=black]mă blestemă, să fac bine celor ce mă [/COLOR][COLOR=black]urăsc, să mă rog pentru cei ce mă va[/COLOR][COLOR=black]tămă şi mă prigonesc, întărindu-mă [/COLOR][COLOR=black]cu gândul că numai aşa ne poţi face nişte blânzi mieluşei pe noi, cei ce suntem lupi crânceni unii faţă de alţii.[/COLOR]
[COLOR=black]Până acum, Iisuse, s-a hulit Nu­mele Tău din pricina faptelor mele celor rele; dă-mi dar puterea şi harul [/COLOR][COLOR=black]ca măcar de azi înainte să pot săvârşi cât mai multe fapte bune pe care, văzându-le cei din jurul meu, să proslă­[/COLOR][COLOR=black]vească Numele Tău cel sfânt. Fă-mă să intru prin rana din coastă în inima [/COLOR][COLOR=black]Ta ca să Te cunosc cât eşti de blând şi [/COLOR][COLOR=black]de smerit, iar acolo, în inima Ta, să [/COLOR][COLOR=black]mă umpli de acea dumnezeiască pu­[/COLOR][COLOR=black]tere şi stăpânire de sine ca întotdeau­[/COLOR][COLOR=black]na să mă port cu blândeţe şi cu sme­renie în mijlocul fraţilor mei. Dă-mi [/COLOR][COLOR=black]harul să pot răbda ocările, să biruiesc [/COLOR][COLOR=black]răul cu binele şi să nu mai slobozesc [/COLOR][COLOR=black]câinii cei răi ai patimilor împotriva aproapelui meu. învaţă-mă să mă lupt mai vârtos împotriva răului din mine, să sufăr nedreptatea fără cârtire şi să caut să fiu mai degrabă victimă decât călău, căci aşa i-ai învins şi Tu pe călăii Tăi. Deprinde-mă să mă las ca un copil în purtarea Ta de grijă. Loveşte cu toiagul Crucii în stânca inimii me­le ca să izvorască un neîncetat duh de pocăinţă. Atinge-Te de ochii mei ca să slobozească lacrimi curăţitoare de păcate, pentru ca astfel să Te am pu­rurea în inima mea şi să nu Te mai părăsesc niciodată, nici în viaţa de aici, nici în viaţa de dincolo. Amin.[/COLOR]