Despre legea duhovniceasca, in 200 de capete

[patinina34]

[COLOR=black]109.[/COLOR][COLOR=black]Când auzi pe Domnul zicând: «De nu se va [/COLOR][COLOR=black]lepăda cineva de toate averile lui, nu este vrednic de Mine»(Luc.14,33), [/COLOR][COLOR=black]nu înţelege cuvântul acesta numai despre averi ci şi despre [/COLOR][COLOR=black]toate lucrurile păcatului.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]110. [/COLOR][COLOR=black]Cel ce nu cunoaşte adevărul, nu poate nici crede [/COLOR][COLOR=black]cu adevărat. Căci cunoştinţa naturală premerge credinţii.[/COLOR]
[COLOR=black]111. [/COLOR][COLOR=black]Precum Dumnezeu a împărţit fiecăreia dintre cele văzute ceea ce e potrivit cu firea ei, aşa a împărţit şi gândurile omeneşti, fie că vrem, fie că nu vrem.[/COLOR]
[COLOR=black]112.[/COLOR][COLOR=black] Dacă cineva, păcătuind în chip vădit şi nepocăindu-se, n-a pătimit nimic până la moarte, socoteşte că judecata lui va fi fără milă acolo.[/COLOR]
[COLOR=black]113. [/COLOR][COLOR=black]Cel ce se roagă întru cuminţenie rabdă cele ce-i [/COLOR][COLOR=black]vin asupra-i. Iar cel ce ţine minte răul, încă nu s-a rugat curat.[/COLOR]
[COLOR=black]114.[/COLOR][COLOR=black]De ai fost păgubit, sau ocărât, sau prigonit de [/COLOR][COLOR=black]cineva, nu lua în seamă cele de faţă, ci aşteaptă cele viitoare; si [/COLOR][COLOR=black]vei afla că acela ţi-a fost pricină de multe bunătăţi, nu numai [/COLOR][COLOR=black]în vremea de aici, ci şi în veacul viitor.[/COLOR]
[COLOR=black]115.[/COLOR][COLOR=black]Precum celor ce s-au hrănit fără socoteală le [/COLOR][COLOR=black]foloseşte absintul amar, asa celor cu purtări păcătoase le e de [/COLOR][COLOR=black]folos să pătimească rele. Căci leacurile acestea pe cei dintâi îi [/COLOR][COLOR=black]face sănătoşi, iar pe ceilalţi îi pregăteşte spre pocăinţa.[/COLOR]
116.[COLOR=black]De nu vrei să pătimeşti răul, să nu vrei nici să-1 [/COLOR][COLOR=black]faci, pentru că lucrul dintâi urmează neapărat celui de al [/COLOR][COLOR=black]doilea. «Căci ce seamănă fiecare, aceea va si secera»(Gal.6,8).[/COLOR]
[COLOR=black]117. Semănând de bună voie cele rele si secerându-le [/COLOR][COLOR=black]fără de voie, trebuie să ne minunăm de dreptatea lui [/COLOR][COLOR=black]Dumnezeu.[/COLOR]
[COLOR=black]118. Dar fiindcă s-a rânduit o vreme oarecare între [/COLOR][COLOR=black]semănat şi seceriş, nu credem în răsplată.[/COLOR]
[COLOR=black]119.[/COLOR][COLOR=black] Păcătuind, să nu învinovăţeşti fapta, ci gândul. Căci dacă mintea nu o lua înainte, nu i-ar fi urmat trupul.[/COLOR]
[COLOR=black]120.[/COLOR][COLOR=black] [/COLOR][COLOR=black]E mai rău cel ce săvârşeşte răul într-ascuns, decât cei ce săvârşesc nedreptate pe faţă. Pentru aceasta, acela se va [/COLOR][COLOR=black]şi munci mai rău.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]121.[/COLOR][COLOR=black] Cel ce împleteşte viclenii si face răul într-ascuns [/COLOR][COLOR=black]este, după Scriptură, «şarpe ce sade în cale si muscă copita [/COLOR][COLOR=black]calului»(Gen.49,17).[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]122.[/COLOR][COLOR=black] Cel ce, în acelaşi timp, laudă pentru unele pe [/COLOR][COLOR=black]aproapele, iar pentru altele îl vorbeşte de rău, e stăpânit de [/COLOR][COLOR=black]slava deşartă si de pismă. Prin laude încearcă să-şi ascundă [/COLOR][COLOR=black]pisma, iar prin vorbele rele se înfăţişează pe sine mai bun [/COLOR][COLOR=black]decât acela. [/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]123.[/COLOR][COLOR=black]Precum nu pot paste la un loc oile si lupii, aşa nu [/COLOR][COLOR=black]poate avea milă cel ce îl lucrează cu viclenie pe aproapele.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]124.[/COLOR][COLOR=black]Cel care amestecă pe ascuns în poruncă voia sa, e un desfrânat, cum s-a arătat în înţelepciune, si pentru neputinţa de-a se înfrâna sufere durere şi ruşine.[/COLOR]
[COLOR=black]125.[/COLOR][COLOR=black]Precum nu se îngăduie apa si focul laolaltă, aşa nu se îngăduie întreolaltă apărarea şi smerenia.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
126.[COLOR=black]Cel care cere iertare de păcate iubeşte smerenia cugetului. Iar cel ce osândeşte pe altul, îşi pecetlueşte relele [/COLOR][COLOR=black]sale.[/COLOR]
[COLOR=black]127.[/COLOR][COLOR=black]Nu lăsa păcatul neşters, chiar dacă ar fi cât de [/COLOR][COLOR=black]mic, ca să nu te tragă pe urmă la rele mai mari.[/COLOR]
[COLOR=black]128.[/COLOR][COLOR=black]De vrei să te mântueşti, iubeşte Cuvântul adevărat si nu lepăda niciodată, fără judecată, mustrarea. .[/COLOR]
[COLOR=black]129.[/COLOR][COLOR=black]Un cuvânt adevărat a schimbat puii de năpârci şi [/COLOR][COLOR=black]le-a arătat să fugă de mânia ce va să vie (Mt.3,7).[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]130.[/COLOR][COLOR=black]Cel ce primeşte cuvintele adevărului, primeşte pe [/COLOR][COLOR=black]Dumnezeu Cuvântul. Căci zice: «Cel ce vă primeşte pe voi, [/COLOR][COLOR=black]pe Mine mă primeşte»(Mt.10,40).[/COLOR]
[COLOR=black]131.[/COLOR][COLOR=black]Slăbănogul pogorât prin acoperiş (Luc.5,19) este păcătosul [/COLOR][COLOR=black]mustrat de credincioşi pentru Dumnezeu, şi care primeşte [/COLOR][COLOR=black]iertarea pentru credinţa acelora.[/COLOR]
[COLOR=black]132.[/COLOR][COLOR=black] Mai bine este a ne ruga cu evlavie pentru aproapele, decât a-1 mustra pentru lot lucrul.[/COLOR]

[patinina34]

[COLOR=black]133.[/COLOR][COLOR=black]Cel ce se pocăieşte aşa cum se cuvine, e luat în râs [/COLOR][COLOR=black]de nebuni. Dar aceasta să-i fie semn de bună plăcere la [/COLOR][COLOR=black]Dumnezeu.[/COLOR]
[COLOR=black]134.[/COLOR][COLOR=black]«Cel ce se luptă, se înfrânează de la toate»(1Cor.9,25) şi [/COLOR][COLOR=black]nu se odihneşte până nu va pierde Domnul sămânţa din [/COLOR][COLOR=black]Babilon.[/COLOR]
[COLOR=black]135. Gândeşte-te că patimile de ocară sunt douăsprezece. Dacă iubeşti cu voia pe una din ele, aceea va umplea locul celor unsprezece.[/COLOR]
[COLOR=black]136. [/COLOR][COLOR=black]Păcatul este foc ce arde. Cu cât înlături materia, [/COLOR][COLOR=black]cu atât se stinge, si cu câţ adaugi, va arde mai mult.[/COLOR]
[COLOR=black]137. [/COLOR][COLOR=black]De ai fost înălţat prin laude, aşteaptă ocara. Căci zice: «Cel ce se înalţă pe sine, umili-se-va»(Luc.14.2).[/COLOR]
[COLOR=black]138. [/COLOR][COLOR=black]Când vom lepăda din cuget tot păcatul de bună [/COLOR][COLOR=black]voie, vom lua lupta si cu patimile din obişnuinţă.[/COLOR]
[COLOR=black]139. [/COLOR][COLOR=black]Obişnuinţa, care o ia înaintea voii si a conştiinţei, este amintirea fără de voie a păcatelor de mai-nainte. La cel ce [/COLOR][COLOR=black]se nevoieşte, ea e împiedecată să înainteze până la patimă; iar [/COLOR][COLOR=black]la cel biruitor e răpusă până la momeală [/COLOR]
[COLOR=black]140. [/COLOR][COLOR=black]Atacul (momeala) este o mişcare fără imagini a [/COLOR][COLOR=black]inimii, care e prinsă îndată de cei încercaţi, ca într-o strungă.[/COLOR]
[COLOR=black]141. [/COLOR][COLOR=black]Acolo unde se ivesc chipuri în gând, s-a produs [/COLOR][COLOR=black]consimţirea. Căci mişcarea fără chipuri este un atac nevinovat. Câte unul fuge şi de acestea ca buşteanul din foc; dar câte unul nu se întoarce până nu arde cu flacără.[/COLOR]
[COLOR=black]142. [/COLOR][COLOR=black]Nu zi: nu vreau şi vine; căci cu siguranţă dacă nu [/COLOR][COLOR=black]iubeşti lucrul însuşi, iubeşti pricinile lui.[/COLOR]
[COLOR=black]143.[/COLOR][COLOR=black]Cel ce caută lauda, e supus patimii şi cel ce se [/COLOR][COLOR=black]plânge de necaz, iubeşte plăcerea.[/COLOR]
[COLOR=black]144. [/COLOR][COLOR=black]Gândul celui împătimit de plăcere oscilează ca o [/COLOR][COLOR=black]cumpănă. Aci plânge şi se tânguieşte pentru păcate, aci se luptă cu aproapele şi i se împotriveşte apărându-şi plăcerile.[/COLOR]
[COLOR=black]145.[/COLOR][COLOR=black]Cel ce cearcă toate şi retine binele, va fugi pe [/COLOR][COLOR=black]urmă de tot răul.[/COLOR]
[COLOR=black]146. [/COLOR][COLOR=black]Bărbatul îndelung răbdător are multă cuminţenie; [/COLOR][COLOR=black]asemenea şi cel ce-şi apropie urechea de cuvintele [/COLOR][COLOR=black]înţelepciunii.[/COLOR]
[COLOR=black]147. [/COLOR][COLOR=black]Fără aducerea aminte de Dumnezeu nu poate fi [/COLOR][COLOR=black]cunoştinţă adevărată. Căci fără cea dintâi, cea de a doua e [/COLOR][COLOR=black]mincinoasă.[/COLOR]
[COLOR=black]148. [/COLOR][COLOR=black]Celui învârtoşat la inimă nu-i foloseşte cuvântul [/COLOR][COLOR=black]unei cunoştinţe mai subţiri, pentru că dacă nu e înfricat, nu [/COLOR][COLOR=black]primeşte durerile pocăinţei.[/COLOR]
[COLOR=black]149.[/COLOR][COLOR=black] Omului blând îi foloseşte credincioşia, căci îl face să nu ispitească îndelunga răbdare a lui Dumnezeu si să nu se rănească prin neascultare deasă.[/COLOR]
[COLOR=black]150.[/COLOR][COLOR=black]Pe omul puternic să nu-1 mustri pentru slavă [/COLOR][COLOR=black]deşartă, ci arată-i viitoarea necinste. Căci în acest chip cel [/COLOR][COLOR=black]cuminte poate fi mustrat fără greutate.[/COLOR]
[COLOR=black]151.[/COLOR][COLOR=black]Cel ce urăşte mustrarea, se supune" patimii cu [/COLOR][COLOR=black]voia; iar cel ce o iubeşte, va lupta şi cu obişnuinţa.[/COLOR]
[COLOR=black]152.[/COLOR][COLOR=black]Nu voi să auzi răutăţile străine; căci printr-o [/COLOR][COLOR=black]asemenea voinţă de-a auzi se sapă şi în ţine trăsăturile [/COLOR][COLOR=black]răutăţilor.[/COLOR]
153.[COLOR=black]Dacă îţi intră în urechi cuvinte urâte, mânie-te pe tine[/COLOR][COLOR=black]însuţi şi nu pe cel ce le grăieşte. Căci dacă urechea e rea, [/COLOR][COLOR=black]rău e şi cel care o poartă.[/COLOR]
[COLOR=black]154.[/COLOR][COLOR=black]Dacă cineva se nimereşte între oamenii care [/COLOR][COLOR=black]grăiesc deşertăciuni, să se socotească pe sine însuşi vinovat de [/COLOR][COLOR=black]asemenea cuvinte; chiar dacă nu are vreo vină proaspătă, are [/COLOR][COLOR=black]vreuna mai veche.[/COLOR]
[COLOR=black]155.[/COLOR][COLOR=black]De vezi pe cineva că te laudă cu făţărnicie, [/COLOR][COLOR=black]aşteaptă la vremea sa ocară de la el.[/COLOR]
[COLOR=black]156. [/COLOR][COLOR=black]Necazurile de acum pune-le alăturea cu bunătăţile viitoare, şi nicicând descurajarea nu-ţi va moleşi nevoinţa.[/COLOR]
[COLOR=black]157. [/COLOR][COLOR=black]Când, pentru vreo binefacere trupească, lauzi pe [/COLOR][COLOR=black]vreun om ca bun, uitând de Dumnezeu, acelaşi om pe urmă ţi [/COLOR][COLOR=black]se va arăta că e rău.[/COLOR]
[COLOR=black]158. [/COLOR][COLOR=black]Tot binele vine de la Dumnezeu după orânduirea [/COLOR][COLOR=black]Lui; şi cei care fac un lucru bun sunt slujitorii Lui.[/COLOR]
[COLOR=black]159. [/COLOR][COLOR=black]Primeşte împletirea celor bune şi a celor rele, cu [/COLOR][COLOR=black]gând egal; şi Dumnezeu va netezi neegalităţile dintre lucruri.[/COLOR]
160.[COLOR=black]Neegalitatea gândurilor aduce schimbările stărilor [/COLOR][COLOR=black]proprii. Căci Dumnezeu a rânduit în chip potrivit ca să vie [/COLOR][COLOR=black]după cele de voie, cele fără de voie.[/COLOR]
[COLOR=black]161 întâmplările sensibile sunt puii celor inteligibile, [/COLOR][COLOR=black]împlinind cele cuvenite după voia lui Dumnezeu.[/COLOR]
[COLOR=black]162.[/COLOR][COLOR=black]Din inima împătimită de plăcere, răsar gânduri si [/COLOR][COLOR=black]cuvinte spurcate. Iar din fum cunoaştem materia, care [/COLOR][COLOR=black]mocneşte înăuntru.[/COLOR]
[COLOR=black]163.[/COLOR][COLOR=black]Zăboveşte în cuget si nu vei osteni în încercări. Iar [/COLOR][COLOR=black]plecând de acolo, rabdă necazurile ce vin asupra-ţi.[/COLOR]
[COLOR=black]164.[/COLOR][COLOR=black]Roagă-te să nu-ţi vie încercare; iar când vine, [/COLOR][COLOR=black]primeşte-o ca pe a ta, nu ca pe una străină.[/COLOR]
[COLOR=black]165.[/COLOR][COLOR=black]Ia-ţi gândul de la orice lăcomie si atunci vei putea să vezi uneltirile diavolului.[/COLOR]
[COLOR=black]166.[/COLOR][COLOR=black] Cel ce zice că cunoaşte toate meşteşugurile diavolului, se dă pe sine ca desăvârşit, fără să ştie.[/COLOR]
[COLOR=black]167. Când mintea iese din grijile trupeşti, vede, în [/COLOR][COLOR=black]măsura în care iese, lucrăturile vrăjmaşilor.[/COLOR]
[COLOR=black]168.[/COLOR][COLOR=black]Cel purtat de gânduri, e orbit de ele. El vede [/COLOR][COLOR=black]lucrările păcatului, dar pricinile lor nu le poate vedea.[/COLOR]
[COLOR=black]169. [/COLOR][COLOR=black]Se poate întâmpla ca unul, împlinind pe faţă o [/COLOR][COLOR=black]poruncă, să slujească în ascuns patimei si pringânduri [/COLOR][COLOR=black]păcătoase să strice fapta bună.[/COLOR]

[patinina34]

[COLOR=black]170.[/COLOR][COLOR=black]Prinzându-te începutul vreunui păcat, nu zice: [/COLOR][COLOR=black]«nu mă va birui pe mine». Căci întrucât ai fost prins, ai si [/COLOR][COLOR=black]fost biruit.[/COLOR]
[COLOR=black]171.[/COLOR][COLOR=black]Tot Ce se naşte începe de la ceva mic, si pe [/COLOR][COLOR=black]măsură ce e hrănit creste.[/COLOR]
[COLOR=black]172.Mestesugirea păcatului e ca o mreajă bine [/COLOR][COLOR=black]împletită; şi cel ce s-a încurcat dintr-o parte, de va fi cu [/COLOR][COLOR=black]nepăsare, va fi prins întreg.[/COLOR]
[COLOR=black]173.[/COLOR][COLOR=black]Nu voi să auzi de nenorocirea duşmanilor, căci cei ce ascultă cu plăcere asemenea cuvinte, mănâncă, roadele plănuirii lor.[/COLOR]
[COLOR=black]174.[/COLOR][COLOR=black]Nu socoti că orice necaz vine peste oameni din [/COLOR][COLOR=black]pricina păcaţelor. penţru că sunt unii bine plăcuţi si totuşi [/COLOR][COLOR=black]încercaţi. E drept că s-a scris: «Necuvioşii si nelegiuiţii vor fi [/COLOR][COLOR=black]prigoniţi». Dar tot aşa s-a scris: «Cei ce voiesc să trăiască [/COLOR][COLOR=black]cucernic în Hristos, prigoniţi vor fi»(Tim.3,12).[/COLOR]
[COLOR=black]173.[/COLOR][COLOR=black]în vreme de. necaz, ia seama la momeala plăcerii. [/COLOR][COLOR=black]Căci întru cât alină năcazul e bine primită.[/COLOR]
[COLOR=black]176.[/COLOR][COLOR=black] Unii numesc înţelepţi pe cei ce deosebesc lucrurile sensibile. Dar înţelepţi sunt cei ce stăpânesc voile lor.[/COLOR]
[COLOR=black]177.[/COLOR][COLOR=black]înainte de desrădăcinarea relelor, să nu asculţi de [/COLOR][COLOR=black]inima ta; căci cele ce le are puse înăuntru, pe acelea caută să le şi sporească.[/COLOR]
[COLOR=black]178.[/COLOR][COLOR=black]Precum sunt şerpi ce se întâlnesc în păduri si alţii care umblă prin case, aşa sunt patimi ce se închipuesc de către [/COLOR][COLOR=black]cuget, şi altele care se lucrează cu fapta, măcar că se [/COLOR][COLOR=black]preschimbă unele într-altele.[/COLOR]
[COLOR=black]179.[/COLOR][COLOR=black]Când vezi poftele ce zac înăuntru că se mişcă cu [/COLOR][COLOR=black]putere si cheamă mintea ce vieţuieşte în linişte, la vreo patimă, cunoaşte că mintea s-a ocupat mai înainte cu acestea si le-a adus la faptă si le-a aşezat în inimă.[/COLOR]
[COLOR=black]180.[/COLOR][COLOR=black]Nu se înfiripă nor fără adiere de vânt, si nu se [/COLOR][COLOR=black]naşte patimă fără gând.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]181.[/COLOR][COLOR=black]De nu vom mai face voile trupului, cum zice [/COLOR][COLOR=black]Scriptura, uşor vor sfârşi în Domnul cele ce zăceau înainte în [/COLOR][COLOR=black]noi.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
182.[COLOR=black]Idolii consistenţi (chipurile) din faţa minţii sunt [/COLOR][COLOR=black]mai răi si mai puternici. Dar cei gândiţi sunt pricinuitorii si [/COLOR][COLOR=black]premergătorii celorlalţi.[/COLOR]
[COLOR=black]183. [/COLOR][COLOR=black]Este un păcat care stăpâneşte inima din pricina [/COLOR][COLOR=black]obişnuinţei îndelungate; şi este un alt păcat care [/COLOR][COLOR=black]ne războieşte cugetare prin lucrurile de fiecare zi.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]184. [/COLOR][COLOR=black]Dumnezeu judecă faptele după intenţiile lor. Căci, [/COLOR][COLOR=black]zice: «Să-ţi dea ţie Domnul după inima ta»(Ps.20,5).[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]185. [/COLOR][COLOR=black]Cel ce nu stărueşte în cercetarea conştiinţei, nu [/COLOR][COLOR=black]vrea să primească nici ostenelile trupeşti pentru credinţă.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]186. [/COLOR][COLOR=black]Conştiinţa e o carte naturală. Cel ce o ceteşte cu [/COLOR][COLOR=black]fapta, face experienţa ajutorului dumnezeiesc.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]187. [/COLOR][COLOR=black]Cel ce nu ia asupra sa de bună voie ostenelile, pentru adevăr, e certat mai aspru de cele fără de voie.[/COLOR]
[COLOR=black]188.[/COLOR][COLOR=black] Cel ce a cunoscut voia lui Dumnezeu si o împlineşte după putere, prin osteneli mici scapă de cele mari.[/COLOR]
[COLOR=black]189. [/COLOR][COLOR=black]Cel ce vrea să biruiască ispitele fără rugăciune si [/COLOR][COLOR=black]răbdare, nu le va depărta de la sine, ci mai tare se va încâlci în [/COLOR][COLOR=black]ele.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]190. [/COLOR][COLOR=black]Domnul e ascuns în poruncile Sale. Şi cei ce-L [/COLOR][COLOR=black]caută pe El, îl găsesc pe măsura împlinirii lor.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]191. [/COLOR][COLOR=black]Nu zice: Am împlinit poruncile si n-am aflat pe [/COLOR][COLOR=black]Domnul. Căci ai aflat adeseori cunoştinţa împreunată cu [/COLOR][COLOR=black]dreptate, cum zice Scriptura. Iar cei ce-L caută pe El cum se [/COLOR][COLOR=black]cuvine, vor afla pace.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]192. [/COLOR][COLOR=black]Pacea este izbăvirea de patimi. Dar ea nu poate fi [/COLOR][COLOR=black]aflată fără lucrarea Duhului Sfânt.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]193. [/COLOR][COLOR=black]Altceva e împlinirea poruncii si altceva e virtutea, [/COLOR][COLOR=black]chiar dacă acestea se prilejuiesc una pe alta.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]194. [/COLOR][COLOR=black]Împlinirea poruncii stă în a împlini ceea ce s-a [/COLOR][COLOR=black]poruncit; iar virtutea, în a plăcea adevărului ceea ce s-a făcut.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]195. [/COLOR][COLOR=black]Precum bogăţia văzută este una, dar de multe feluri după chipul agonisirii, aşa şi virtutea este una, dar are multe moduri de activitate.[/COLOR]
[COLOR=black]196. [/COLOR][COLOR=black]Cel ce înşeală pe alţii şi grăieşte cuvinte fără fapte, se îmbogăţeşte din nedreptate si ostenelile lui vor trece în case [/COLOR][COLOR=black]străine, cum scrie Scriptura(Prov.5,10).[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]197. [/COLOR][COLOR=black]Toate se vor supune aurului, zice; iar gândurile [/COLOR][COLOR=black]vor fi cârmuite de harul lui Dumnezeu.[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]198.[/COLOR][COLOR=black] Conştiinţa bună se află prin rugăciune, iar rugăciunea curată prin conştiinţă. Căci una are trebuinţă de alta, prin fire. [/COLOR]
[COLOR=black]199. [/COLOR][COLOR=black]Iacob a făcut lui Iosif haină pestriţă. Iar Domnul [/COLOR][COLOR=black]dăruieşte celui blând cunoştinţa adevărului, precum s-a scris: [/COLOR][COLOR=black]«Domnul va învăţa pe cei blânzi căile Sale»(ps.25,9).[/COLOR][COLOR=black][/COLOR]
200.[COLOR=black]Fă totdeauna binele după putere. Iar în vremea [/COLOR][COLOR=black]lucrului mai mare, nu te întoarce spre cel mai mic. «Căci cel [/COLOR][COLOR=black]ce se întoarce înapoi, zice, nu este vrednic de împărăţia [/COLOR][COLOR=black]Cerurilor[/COLOR][COLOR=black]»(Luc.9,62).[/COLOR]