Raiul sau iadul

[silverstar]

În prealabil postat de BogdanF2

Te cam cotrazici... Serios, daca nu crezi nici in rai nici in iad mai bine te muti pe un forum de agnostici sau de budisti/panteisti/deisti, etc... No offense.

[COLOR=green]În ce calitate îţi permiţi să-mi arăţi uşa? E forumul tău? [/COLOR]
[COLOR=green]Pe timpul lui Ceauşescu mi s-a închis de nenumărate ori gura... Şi am tăcut. Acum nu mai sunt dispusă să tac. [/COLOR]
[COLOR=green]De ce crezi că tu ai libertatea să aberezi şi eu, dacă spun nişte lucruri de bun simţ, trebuie să-mi înghit limba ori să plec?[/COLOR]
[COLOR=green]Ce/cine te crezi?[/COLOR]
[COLOR=green]Nu mi-ar face plăcere ca la biserică să stau lângă unul ca tine. E obligat să gândim toţi la fel şi, dacă tu behăi, să fac şi eu ca tine? Sigur că nu![/COLOR]

[tigerAvalo9]

Adevarul este ca nimeni nu te da afara si nu poate dar vezi tu ,aici suntem crestini-ortodocsi,crestinii ortodocsi cred in faptele din Biblie ,tu nu,cum te poti numi crestin-ortodox?Faci ce vrei dar nu e frumos ce ai zis tu,ca sunt un om fara suflet ,ca pacat,niciodata nu e tarziu sa ma schimb daca trebuie dar tu mai mult te orientezi spre literatura,creatie nu spre ortodoxie.Imi pare rau .

[silverstar]

În prealabil postat de tigerAvalo9

Adevarul este ca nimeni nu te da afara si nu poate dar vezi tu ,aici suntem crestini-ortodocsi,crestinii ortodocsi cred in faptele din Biblie ,tu nu,cum te poti numi crestin-ortodox?Faci ce vrei dar nu e frumos ce ai zis tu,ca sunt un om fara suflet ,ca pacat,niciodata nu e tarziu sa ma schimb daca trebuie dar tu mai mult te orientezi spre literatura,creatie nu spre ortodoxie.Imi pare rau .

[COLOR=green]Şi cu ce te deranjează pe tine spre ce mă îndrept eu? Trebuie să facă cineva şi literatură, creaţie... Atâta timp cât mai există oameni care ştiu să citească.[/COLOR]
[COLOR=green]Am spus de multe ori că ar fi plictisitor, anost, tern să fim toţi la fel.[/COLOR]

[tigerAvalo9]

Nu ai inteles mesajul meu,nu poti fi ceea ce nu esti ! Un crestin ortodox crede in Biblie,in Apocalipsa,in Rai sau Iad.Tu nu crezi.Acum o sa ma intrebi ce ma intereseaza pe mine?Pai e un loc public,un forum al crestinilor ortodocsi nu un forum gen cafenea cu tot felul de subiecte.Doamne ajuta!

[silverstar]

În prealabil postat de tigerAvalo9

Nu ai inteles mesajul meu,nu poti fi ceea ce nu esti ! Un crestin ortodox crede in Biblie,in Apocalipsa,in Rai sau Iad.Tu nu crezi.Acum o sa ma intrebi ce ma intereseaza pe mine?Pai e un loc public,un forum al crestinilor ortodocsi nu un forum gen cafenea cu tot felul de subiecte.Doamne ajuta!

[COLOR=green]Păcat![/COLOR]
[COLOR=green]Noapte bună![/COLOR]

[tigerAvalo9]

În prealabil postat de silverstar

[COLOR=green]Păcat![/COLOR]
[COLOR=green]Noapte bună![/COLOR]

Dumnezeu stie daca pacatuiesc sau nu ,El judeca,El se supara pe mine ,Lui ii pare rau de ceea ce fac nu tie .As putea sa zic si eu pacat ceea ce crezi tu si ceea ce sustii.Sanatate iti doresc,Noapte buna.

[studentu]

cand aud de Anglia si America...nu ma mai mira chiar nimic...

eu prefer sa cred ceea ce e scris in intregime...daca ma indoiesc de o parte de ce nu m-as putea indoi de tot pana la urma?!pt ca " Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu si de folos spre invatatura, spre mustrare, spre indreptare, spre inteleptirea cea intru dreptate"(II Tim 3,16)

"nu va imbracati sufletu in zdrente"!ca nu se stie....

[silverstar]

În prealabil postat de tigerAvalo9

[SIZE=3]Dumnezeu stie daca pacatuiesc sau nu ,El judeca,El se supara pe mine ,Lui ii pare rau de ceea ce fac nu tie[/SIZE] .As putea sa zic si eu pacat ceea ce crezi tu si ceea ce sustii.Sanatate iti doresc,Noapte buna.

[COLOR=green]Ce să înţeleg eu de aici? Că Dumnezeul în care crezi tu are măsuri diferite, nu? Mai informează-te! Dumnezeu este Unul şi e la fel pentru toti oamenii.[/COLOR]
[COLOR=green][/COLOR]
[COLOR=green]Pe tine nu te preocupă dacă eu cred sau nu în rai, iad, apocalipsa etc. Pe tine te deranjează adevărurile pe care le spun şi tu ştii că am dreptate. Asta te doare şi te deranjează.[/COLOR]

[patinina34]

ÎNFRICOSATA JUDECATÃ

Mânãstirea Brâncoveanu

22 februarie 1998

Duminica de astãzi se numeste si Duminica Judecãtii, Duminica în care se pomeneste Judecata de apoi, Judecata viitoare, ultima Judecatã, la care se vor prezenta toti credinciosii. La sfintele slujbe ale Bisericii noastre se pomeneste de mai multe ori Judecata din urmã. La ectenie se spune asa: "Sfârsit crestinesc vietii noastre, fãrã durere, neînfruntat, în pace si rãspuns bun la Înfricosata Judecatã a lui Hristos sã cerem". Ce sã cerem? Sã cerem de la Domnul Hristos sfârsit crestinesc. Ce înseamnã sfârsit crestinesc? Sã ne sfârsim asa cum vrea Dumnezeu sã se sfârseascã cei ce sunt ai Lui ("crestin" înseamnã "apartinãtor Domnului Hristos"). "Sfârsit crestinesc vietii noastre" - sã ni se sfârseascã viata frumos, în liniste; sã ni se sfârseascã viata uniti fiind cu Domnul Hristos prin împãrtãsirea cu Trupul si Sângele Lui; sã ni se sfârseascã viata în luminã, în liniste.
Biserica doreste ca sfârsitul sã ne fie fãrã durere. Sunt atâtia oameni care se chinuiesc înainte de sfârsit, au dureri mari. Biserica noastrã doreste ca sfârsitul nostru sã fie fãrã dureri.
Si mai cum sã fie? Neînfruntat. Mai de mult se spunea nerusinat. Ce înseamnã asta nerusinat, neînfruntat? Înseamnã ca sã fie un sfârsit în care sã nu se gãseascã nici o vinã a omului, sã nu se spunã ceva urât despre viata lui. Ca sã ajungem la asa ceva trebuie sã trãim o viatã frumoasã, o viatã dupã voia lui Dumnezeu si atunci sfârsitul o sã fie neînfruntat.
Cum sã mai fie sfârsitul nostru? În pace - în liniste. Sunt unii care în fata mortii au zbucium sufletesc, se frãmântã, au stãri sufletesti în marginea nebuniei. Cei care au avut o viatã care nu i-a dus la liniste, la o legãturã cu Dumnezeu, pe aceia nu-i binecuvinteazã Dumnezeu.
Si mai cerem ceva: sã avem rãspuns bun la Înfricosata Judecatã a lui Hristos. Despre Judecata lui Hristos s-a pomenit astãzi citindu-se despre Judecata de apoi. Judecata de apoi este hotãrâtoare, dar nu este singura judecatã! Dupã ce se desparte sufletul de trup, la moarte, se duce în fata lui Dumnezeu si urmeazã Judecata particularã, adicã judecata fiecãrui suflet în parte. La judecata particularã, Dumnezeu hotãrãste, dupã aseza-rea omului, unde trebuie sã fie dincolo de mormânt, la bine sau la rãu, la fericire sau la chinuire.
Noi credem cã existã rai si iad, stim acest lucru din învãtãtura Bisericii, îl citim în Evanghelie. Raiul este locul si starea (mai ales starea), dupã moarte a sufletului fericit, iar iadul este locul si starea sufletului care nu s-a tinut de rânduielile lui Dumnezeu. Si acolo rãmâne pânã la Judecata viitoare sau pânã când hotãrãste Dumnezeu altfel, pentru cã noi credem cã se poate interveni cu rugãciuni pentru binele celor morti.
Existã crestini care nu se mai roagã pentru cei morti. Biserica noastrã se roagã pentru cei vii, dar nu-i pãrãseste pe cei morti, pentru cã noi zicem cã mortii sunt vii si dupã moarte.
Domnul Hristos le-a spus unor saduchei si farisei care vroiau sã stie cum este dincolo de lumea aceasta cã Dumnezeu este "Dumnezeul lui Avraam si Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacov" (Marcu 12, 26) si cã " Nu este Dumnezeul mortilor, ci al viilor" (Matei 22, 32), pentru cã toti sunt vii în El. Credinta noastrã este cã dupã suflet, omul nu moare. Avraam, Isaac si Iacov muriserã când a zis Dumnezeu despre Sine: "Eu sunt Dumnezeul lui Avraam si Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacov". Domnul Hristos spune cã Dumnezeu nu este al celor morti, ci al celor vii; acesta este întelesul cuvintelor din Sfânta Scripturã "toti sunt vii în El".
Nu existã posibilitatea ca sufletul sã moarã, ci putem vorbi de o moarte sufleteascã, aceasta însemnând despãrtirea sufle-tului de Dumnezeu, deci condamnarea vesnicã. Despãrtirea de Dumnezeu este osândirea sufletului la chinurile vesnice si acolo este nefericirea celor care au trãit o viatã care nu este dupã voia lui Dumnezeu. Nu se poate ajunge acolo decât prin hotãrârea lui Dumnezeu (de fapt, am putea zice prin hotãrârea omului, pentru cã omul singur îsi pregãteste locul - si la bine si la rãu). Dacã e bun - sigur merge la bine. Dacã e rãu - sigur merge la rãu. Dumnezeu spune unde merge omul dupã moarte, pentru cã Domnul Hristos va judeca lumea.
Cei care merg la chin pot fi scosi din chinurile iadului prin rugãciunile Bisericii, prin milosteniile care se fac pentru ei, prin rugãciunile celor din familia lor, prin rugãciunile celor apropiati ai lor. Noi nu stim când anume pot fi scosi din iad, dar stim cã pânã la Judecata din urmã, hotãrârea nu este încã definitivã, iar cei ce sunt la rãu pot ajunge la bine cu ajutorul lui Dumnezeu si cu ajutorul Bisericii.
Dar atunci de ce mai este nevoie si de o Judecatã viitoare, de o Judecatã ultimã? Pentru cã oamenii au fãcut anumite pãcate, au fãcut anumite lucruri rele, care au rãmas si dupã ei. Rãutatea lor a rãmas în lumea aceasta si lucreazã si dupã ce au trecut ei din aceastã lume. De pildã, cei care propovãduiesc lucruri care nu sunt adevãrate, lucruri care sunt împotriva adevãrului, rãtãciri, cei care câstigã suflete pentru rãtãcirea lor. Rãtãcirea lor rãmâne mai departe, pânã la sfârsitul lumii. La Judecata viitoare se va vedea ce urmãri au avut rãutãtile oamenilor, dupã cum se va vedea si ce urmãri a avut binele oamenilor, binele pe care l-au fãcut oamenii si abia atunci se hotãrãste pentru totdeauna.
Sfântul Evanghelist Matei retine în Evanghelia lui câteva lucruri în legãturã cu Judecata viitoare. Noi credem cã la Judecata viitoare vor fi judecati toti în toate privintele. Numai cã Sfântul Evanghelist Matei a retinut de la Domnul Hristos cuvinte care privesc binele si rãul pe care l-au fãcut oamenii în legãturã cu semenii lor; de fapt, în legãturã cu Domnul Hristos: "Întrucât ati fãcut unuia dintr-acesti frati ai Mei prea mici, Mie Mi-ati fãcut" (Matei 25, 40). Este vorba despre sase lucruri pe care trebuie sã le avem în vedere pentru Judecata de apoi. Anu-me, zice Domnul Hristos cã va despãrti Fiul Omului pe cei buni de cei rãi "cum desparte pãstorul oile de capre" (Matei 25, 32), si va zice celor de-a dreapta (la dreapta vor fi oile, la stânga vor fi caprele): "Veniti, binecuvântatii Tatãlui Meu, mosteniti împã-rãtia cea pregãtitã vouã de la întemeierea lumii. Cãci flãmând am fost si Mi-ati dat sã mãnânc; însetat am fost si Mi-ati dat sã beau; strãin am fost si M-ati primit; gol am fost si M-ati îmbrãcat; bolnav am fost si M-ati cercetat; în temnitã am fost si ati venit la Mine".Si ei vor rãspunde: "Doamne, când Te-am vãzut flãmând si Te-am hrãnit? Sau însetat si Ti-am dat sã bei? Sau când Te-am vãzut strãin sau gol si Te-am îmbrãcat? Sau când Te-am vãzut bolnav sau în temnitã si am venit la Tine?" si va rãspunde Domnul Hristos: "Întrucât ati fãcut unuia dintre acesti frati ai Mei prea mici, Mie Mi-ati fãcut". Apoi va zice celor de-a stânga: "Duceti-vã de la Mine, blestematilor, în focul cel vesnic, care este gãtit diavolului si îngerilor lui. Cã flãmând am fost si nu Mi-ati dat sã mãnânc; însetat am fost si nu Mi-ati dat sã beau; Strãin am fost si nu M-ati primit; gol am fost si nu M-ati îmbrãcat; bolnav si în temnitã am fost si nu M-ati cerce-tat". Si vor întreba si cei de-a stânga:"Doamne, când ai fost asa cum zici cã ai fost si nu Te-am ajutat?"; iar Domnul Hristos va zice: "Întrucât n-ati fãcut unuia dintre acestia prea mici, nici Mie nu Mi-ati fãcut" (Mat. 25, 32-46).
Cuvintele acestea ale Domnului Hristos aratã cã, atunci când facem un bine, îl facem si pentru Domnul Hristos, iar când facem un rãu, îl facem si în fata Domnului Hristos. Nu-L avem în vedere pe Domnul Hristos când facem rãul, si-L avem pe

[patinina34]

Domnul Hristos în vedere dacã facem binele.
Stim aceasta de la Domnul Hristos si nu putem sã fim nepãsãtori fatã de un cuvânt vesnic al Domnului Hristos. Din cât putem, bineînteles, sã facem binele pentru Domnul Hristos, pentru înmultirea binelui din lumea aceasta si mai ales pentru binele nostru la Judecata viitoare.
Mai sunt si alte judecãti: Judecata milostivã de la spovedanie, când preotul judecã situatia în care se gãseste cel care se spovedeste si dã o hotãrâre asupra vietii lui. Este foarte bine sã meargã credinciosii sã-si mãrturiseascã pãcatele, sã fie judecati si, judecati fiind, sã primeascã îndrumãri, sã stie ce au de fãcut ca sã poatã sã înainteze spre bine si sã se fereascã de rãu.
Mai este si o judecatã, pe care o facem noi însine: Judecata pe care o avem în legãturã cu oamenii din jurul nostru. Domnul Hristos a spus: "Nu judecati ca sã nu fiti judecati" (Mat. 7, 1). Si iatã cã noi judecãm ca si cum noi am fi pusi sã judecãm. Nu-L lãsãm pe Domnul Hristos si luãm noi, cum se spune în Pateric, dregãtoria lui Hristos, când despre unul zicem cã este bun, despre altul zicem cã este rãu, când spunem noi ce trebuie sã se facã cu unul si cu altul.
Bineînteles cã existã si o judecatã în lumea aceasta. O judecatã hotãrâtã pentru rolul pe care îl au oamenii în societate: Judecata institutiilor de judecatã. Si acolo sunt pusi oameni care sã hotãrascã anumite lucruri. Eu n-am fost niciodatã la o judecatã, nici pârât, nici martor. Sunt atâtia oameni care ajung, totusi. Sunt atâtea procese care se fac, care dureazã. Oamenii sunt asupriti de lucruri rele.
Sfântul Apostol Pavel zicea cã nu este bine sã se judece crestinii înaintea necredinciosilor (cf. I Cor. 6, 46). Erau cre-dinciosi care se duceau sã se judece în fata tribunalelor pãgâ-nilor si Sfântul Apostol Pavel zicea cã nu e bine ca un om cre-dincios sã se ducã sã-l judece pãgânii. Dumnezeu stie când se poate si când nu se poate evita o situatie de genul acesta. Când te trag altii în judecatã nu poti sã rãmâi în afarã de tribunale, chiar ale pãgânilor, dacã e cazul.
Mai este o judecatã la care ne gândim prea putin, si anume Judecata de la rugãciune. Sfântul Ioan, cel ce a scris Scara, spune cã în raport cu cel ce se roagã, "rugãciunea este judecãtorie si judecatã si scaunul Judecãtorului înainte de Judecatã viitoare". Cum ne este rugãciunea asa ne este starea sufleteascã. La rugãciune se aratã cât suntem de întinati sau cât suntem de curati, cât suntem de învãluiti sau cât suntem de depãrtati de lumea aceasta. Numai la rugãciune putem sã stim ce legãturã avem cu Dumnezeu, ce legãturã avem cu oamenii. În rugãciune ne apar fel de fel de gânduri care aratã cine suntem si ce suntem.
Am început pregãtirea pentru Sfintele Pasti acum douã sãptãmâni. Am vorbit atunci despre pilda vamesului si a fariseului, despre smerenia vamesului si despre faptele bune ale fariseului. Fariseul se lãuda cu faptele lui bune, vamesul îsi recunostea pãcatele. Biserica ne recomandã sã fim dupã smerenie ca vamesul si dupã fapte bune ca fariseul. Dacã nu avem faptele fariseului, nu am ajuns nici mãcar la mãsura fariseului. Ce spunea fariseul: "Dumnezeule , Îti multumesc cã nu sunt ca ceilalti oameni, rãpitori, nedrepti, adulteri sau ca si acest vames. Postesc de douã ori pe sãptãmânã, dau zeciuialã din toate câte câstig" (Luca 18, 11-12). Cel putin în legãturã cu postul, toti suntem în lipsã! Sunt atâtia credinciosi care nu postesc nici o datã pe sãptãmânã.