Parintele Gabriel Nicu

Dupa mutarea la cele vesnice a parintelui Gabriel, majoritatea crestinilor au alergat la duhovnici din manastiri. Situatia care s-a creat este de-a dreptul jenanta. Nu pot sa spun tot ce stiu. Spun doar ca majoritatea duhovnicilor la care au apelat crestinii parintelui Gabriel nu sunt de acord cu mesajul parintelui Iustin. Daca vreti, va dau si nume. In asemenea cazuri intelepcunea este cea care trebuie sa troneze. Cu totii ne-au sfatuit sa avem rabdare. Iar cartea circula, este copiata pe CD sau xeroxata.

Un pustnic in varsta, care a scris si acatistul Sfantului Calinic de la Cernica, mi-a spus ca aceasta carte reprezinta o avutie duhovniceasca pentru cei care au scris-o.

O dovada ca aceasta carte circula si ca parintele lucreaza si acum este un mesaj primit de la o crestina care l-a cunoscut prin intermediul acestei carti:

[SIZE=3]Pelerinii care isi indreapta pasii spre un catun, aflat aproape de Targoviste, vor descoperi in cimitirul acestuia un mormant strajuit de un preafrumos inger alb de marmura. De la distanta, mormantul se face remarcat prin atatea si-atatea flori albe care il inconjoara, semn ca parintele Gabriel nu a fost uitat de credinciosi. [/SIZE]

[SIZE=3]Nu toti cei care vin aici l-au cunoscut pe parintele cand era in viata. Printre acestia ma aflu si eu, cu parintii mei. Pe noi ne-au convins marturiile celor care l-au cunoscut: fie prietenii nostri de familie, fie cei ale caror relatari au fost publicate in cartea monahului Teognost. [/SIZE]

[SIZE=3]Felul in care am ajuns sa cunosc cat de mari sunt minunile ce pornesc de acolo este oarecum atipic, deoarece, in sinea mea, multa vreme m-am indoit de cel ce a fost parintele Gabriel. Lucrurile s-au schimbat o data cu bucuria sufleteasca de a ajunge la mormantul parintelui. Dupa cele cateva minute de ragaz si rugaciune petrecute acolo, pe tot drumul de intoarcere am simtit ca luasem cu mine ceva din pacea de acolo. [/SIZE]

[SIZE=3]Necazul care ne-a purtat pasii catre mormantul parintelui, cale de aprox. 200 de km, de la Onesti, unde locuim, era acela al unei boli necrutatoare, desi aveam doar 24 de ani. Diagnosticul suna la fel de sumbru ca si evolutia bolii, cu 100% sanse de a evolua spre cancer: polipoza colonica (polipi colonici). [/SIZE]

[SIZE=3]În urma colonoscopiei pe care am facut-o la Cluj, medicul nu prevedea nici o posibilitate de a scapa fara operatie, sansele de a avea cancer de colon fiind maxime. Nu era primul medic care imi spunea aceasta. Urmau cateva zile de disperare, in asteptarea rezultatului biopsiei (pe care l-am cerut in regim de urgenta). Dupa luni de internari prin spitale, consultatii la cei mai buni medici si regim foarte strict, aveam sa aflam, in sfarsit, un raspuns. [/SIZE]

[SIZE=3]Ne-au mai ramas totusi puteri ca, in prima zi dupa externare, sa plecam pentru cea de-a doua oara spre mormantul parintelui. In doar doua zile, am strabatut dus-intors drumul de la Cluj pana acolo si inapoi. Ne-am rugat cu disperare. Langa mormant, eu si parintii mei am citit pe rand acatistul parintelui. Pe mormant am zarit o coaja de ghinda, pe care am luat-o cu mine, ca alinare si intarire pentru ceea ce avea sa urmeze. [/SIZE]

[SIZE=3]Intorsi la Cluj, era deja tarziu. O ultima noapte pana la aflarea destinului meu... Cu emotie in suflet, si cu coaja de ghinda in mana, in dimineata urmatoare am mers dupa rezultatul biopsiei. Minune mare! Nu erau urme de malignitate, in plus, se pleda pentru o colita cronica. Insa nu am realizat pe deplin ce insemna aceasta inainte ca medicul sa vada rezultatul. Prima sa reactie a fost de mare surpriza, apoi a sunat repede la laboratorul unde se facuse biopsia, pentru a se convinge. De-abia dupa aceea a ridicat privirea catre noi, sa ne spuna ca discutia anterioara cadea: o data cu rasturnarea de diagnostic, disparusera sansele de a face cancer, acesta planand acum asupra mea doar ca risc, si asta dupa 10-15 ani de tratament. [/SIZE]
[SIZE=3]Dupa cateva luni de tratament, am facut o noua colonoscopie. Aceasta indica mai putini polipi decat la evaluarea precedenta. Desi mai am de asteptat inca trei luni de tratament pana la urmatoarea colonoscopie, stiu ca parintele Gabriel este alaturi de mine si ma ajuta in continuare cu puternicele lui rugaciuni. Bucura-te, parinte Gabriel! [/SIZE]

[SIZE=3]Inchei cu un indemn pentru toti cei aflati intr-o grea incercare: mergeti la mormantul parintelui, oricat de departe vi s-ar parea. Nici un pas nu va ramane nerasplatit! A. Popa
[/SIZE]

[ortodox4life]

Iata ce zice Parintele Serafim Rose:

Inainte de toate, fie ca sa sporim cu totii in intelegere duhovniceasca, nu in intelegere "rationala" - care ma tem ca este vesnica boala a noastra a celor incepatori.

Parintele Iustin Parvu este unul daca nu si cel mai mare duhovnic ramas in viata de care trebuie neaparat sa ascultam.Daca nu va puteti smeri si asculta de Parintele Iustin atunci rugati-va la Maica Domnului sa va descopere adevarul,dar fiti sincere cand intrebati si aveti credinta,Doamne ajuta!

[ionela7]

În prealabil postat de ortodox4life

Daca nu va puteti smeri si asculta de Parintele Iustin atunci rugati-va la Maica Domnului sa va descopere adevarul,dar fiti sincere cand intrebati si aveti credinta,Doamne ajuta!

Sa inteleg ca ordinea este.... mai intai parintele Iustin apoi Maica Domnului??
Exista foarte multa habotnicie in lumea asta, o spun cu adanca tristete.

[ortodox4life]

În prealabil postat de ionela7

Sa inteleg ca ordinea este.... mai intai parintele Iustin apoi Maica Domnului??
Exista foarte multa habotnicie in lumea asta, o spun cu adanca tristete.

Ai inteles total gresit,eu nu am afirmat ceea ce spui tu,tu singura ai interpretat gresit.Adica daca nu poti asculta de Parintele Iustin Parvu prin care vorbeste Hristos,atunci te poti ruga in mod direct la Maica Domnului asta am zis,dar tu nu ai inteles.Nu sti ca Hristos vorbeste prin oamenii placuti Lui?Si prin ceilalti dar cu atat mai mult prin cei curati,cum este Parintele Iustin Parvu.Dupa cum a spus si Razvan,nici eu numai am ce discuta cu voi,Domnul sa va binecuvanteze si sa va lumineze!

Cornelia Ana spunea...Dle. Tarziu,

Sunt foarte dezamagita de tot ce s-a intamplat cu preotul Nicu Gabriel, cel care a incercat sa arate ce inseamna dragostea si credinta catre Dumnezeu in adevaratul sens al cuvantului. Imi pun multe semne de intrebare in legatura cu cei care au decis sa interzica publicarea unei carti scrise de el ........sunt sigura ca nu avea ce rau sa faca, noua credinciosilor poate doar celor care slujesc in Casa Domnului si nu urmeaza toti pasi pe care i-a urmat in viata Isus.Am citi tot ce s-a scis despre el si interviurile, slujbele si stiu un singur lucru ca l-am cunoscut in Boranesti iar acest om si preot a respectat votul monahal, acest preot a avut un har de la Dumnezeu si acest lucru se dovedeste din toate marturiile oamenilor care l-au cunoscut.
De ce? Cand cineva deschide o cale, altcineva trebuie sa o inchida? Nu a facut nimanui nici un rau, a facut numai bine pe cei necredinciosi i-a intors la credinta, pe cei bolnavi i-a facut bine. A fost un om al lui Dumnezeu,curat, de aceea veneau din toat tara si din strainatate la el. De ce nu face nimeni nimic in acest caz? De ce nimeni nu vrea sa faca lumina in cazul lui......de frica? Frica de cine? Cei care au fost la biserica in Boranesti si v-ati facut bine Copii, Parintii, Sotii, Mamele,s.a. .....l-ati uitat? Ati uitat ca plecati impacati sufleteste, curati, sentimentul acela pe care il aveati de mantuire l-ati uitat? IL mai aveti? Sau l-ati mai avut vreodata? Imi pare rau ca nu am nici o putere sa fac lumina in acest caz dar sunt oameni care pot s-o faca si care poate au fost ajutati de el........
Mi-asi dori sa stiu de ce a murit? De ce nu l-au mai lasat sa slujeasca in biserica din Boranesti?
De ce i-au interzis cartea?
Pentru ca el nu cerea bani cum fac altii,ptr ca tinea post si se ruga, ptr ca traia in saracie, iar alti nu pot sa o faca chiar daca slujesc in casa Domnului.
Bunica mea din Boranesti care nu a pierdut nici o slujba spune ca nu a intilnit si nu va mai intalni vreodata un preot ca el, pentru ea si pentru multi a fost ca un inger trimis de Dumnezeu.
11 octombrie 2008 10:09
Anonim spunea...Parintele Gabriel avea un suflet de copil.Adevarul o sa iasa la suprafata in ciuda comentariilor rautacioase.Imi pare rau ca nu avem astfel de comentarii rautacioase la adresa acelor lucruri care sunt cu adevarat rele si care ne intuneca sufletul.Nimeni nu mai vede acele lucruri,raul a devenit binele iar binele a devenit rau.
28 noiembrie 2008 22:37
Am preluat doua citate de pe blogul d-lui Claudiu Tarziu, referitoare la acest aspect. In acel blog, mai exista si altele pentru cei interesati. Ideea e ca acest subiect trebuie tratat cu seriozitate. Crestinii au observat minunile, partea buna a lucrurilor, iar marturiile lor trebuie totusi luate in considerare. Nu se poate ca un singur duhovnic, oricat ar fi de induhovnicit, sa hotarasca singur in legatura cu un duhovnic a carui valoare numai Dumnezeu o stie cu adevarat.

Metoda verificata si ras-verificata privind sfintenia unor parinti: daca G. Nicu este sfant [desi tare mult ma indoiesc, caci acesta nu este , cum cineva de aici neinspirat a spus "meciul parintelui Iustin Parvu cu G. Nicu", ci meciul intregii Ortodoxii romanesti contra ereziei infiltrate in randurile ei], puneti la mormantul lui cel "producator" de atatea mibnuni si ras-minuni o candela pe care sa o mentineti non-stop aprinsa.
Dupa un timp, persoane bolnave ar putea folosi acest ulei pentru tamaduirea de boala in cazul existentei "sfinteniei" lui G. Nicu. Dar daca cu acel ulei nu se intampla nimic, inseamna ca suspiciunile parintelui Iustin Parvu la adresa lui G. Nicu [care, mentionez a nu stiu cata oara nu mai era preot in momentul mortii sale, fiind caterisit cu cateva luni inainte de catre BOR, conform afirmatiilor parintelui Nicolae Tanase, preluate pe blogul d-lui Bogdan Stanciu] sunt mai mult decat intemeiate si reprezinta un meci nu intre parintele arhimandrit Iustin Parvu contra fostului preot G. Nicu, ci, dupa cum am mai afirmat, meciul intregii Ortodoxii romanesti contra ereziilor infiltrate in randurile ei.

Razvan

Acesta este un sfat cu adevarat intelept, Razvan. Voi transmite aceasta informatie. Mentionez ca la mormantul parintelui exista adesea mai multe candele si lumanari, dar nu garantez ca macar una este aprinsa tot timpul. Totusi credinciosii folosesc ulei din candela care arde in stanga mormantului intr-un loc special amenajat si care uneori noaptea se stinge, isi ating lucrurile de mormantul parintelui etc.

Cand scriu despre parintele Gabriel simt o imensa bucurie in suflet, iar cand ajung la mormantul parintelui ma simt de parca as fi participat la un Sfant Maslu slujit in timpul vietii. O saptamana intreaga parca plutesc. In plus, pe langa sfaturile altor duhovnici, mai aflu minuni petrecute la mormantul parintelui care-mi intaresc speranta cea buna. Faca-se voia lui Dumnezeu in toate!

[mariamargareta]

În prealabil postat de antoniap

...stiu un singur lucru ca l-am cunoscut in Boranesti iar acest om si preot a respectat votul monahal, ...

Păi dacă-l cunoşteai ai fi ştiut că "monahul" nea'Nicu a fost preot de mir, căsătorit, care avea conflicte dese cu soţia lui Georgeta pe teme legate de viaţa conjugală. Mai precis, făgăduinţa lor reciprocă iniţială a fost să trăiască în "căsătorie albă". Ulterior, nea'Nicu a început să facă presiuni asupra soţiei sale ca să-i cedeze la pat, dar ea rămânea tare pe poziţie, fiind împotrivă, consecventă făgăduinţei iniţiale de "a trăi în curăţie". Amândoi erau adepţi şi susţinători ai sectei "Noul Ierusalim", care promova insistent acest gen de convieţuire între soţi, blamând taina căsătoriei. Nicu Gabriel este autorul moral al atragerii mai multor fecioare de la Borăneşti spre "raiul" de la Pucioasa, unde li s-a promis nemurirea, dar au dat peste o sclavie modernă, din care abia au scăpat trei dintre ele, anul acesta. Între cei doi soţi, Nicu Gabriel şi Georgeta, a apărut un conflict iremediabil: Georgeta - încăpăţânată şi cam tare de urechi, aproape surdă, în urma unei boli din copilărie - a rămas închinoviată în "mănăstirea" mixtă a pucioşilor de la Valea Voievozilor - Târgovişte, iar Nicu Gabriel a plecat în lumea largă, la Gresia şi apoi prin pădurile de la Cobia, din împrejurimile Târgoviştei, însoţit de adeptele lui cele mai credincioase care-l serveau aşa cum voia el.
După moartea lui, apărută în condiţii extrem de dubioase (unii pretind că a fost asasinat de nişte ţigani), adeptele lui cele mai intime i-au dezvoltat un cult local nemeritat, încărcat de exagerări.

[mariamargareta]

Cine vrea amănunte n-are decât să o caute pe Georgeta, soţia lui Nicu Gabriel, la Valea Voievozilor - Târgovişte, în chibuţul pucios al lui nea'Didi (Halău Gheorghe), şi va afla direct de la sursă câte ameninţări şi zile fripte i-a făcut şfântul nea'Nicu soţiei sale înainte de a o părăsi la Borăneşti, lăsând-o singură, fără nici un mijloc de subzistenţă.

În prealabil postat de mariamargareta

Păi dacă-l cunoşteai ai fi ştiut că "monahul" nea'Nicu a fost preot de mir, căsătorit, care avea conflicte dese cu soţia lui Georgeta pe teme legate de viaţa conjugală. Mai precis, făgăduinţa lor reciprocă iniţială a fost să trăiască în "căsătorie albă". Ulterior, nea'Nicu a început să facă presiuni asupra soţiei sale ca să-i cedeze la pat, dar ea rămânea tare pe poziţie, fiind împotrivă, consecventă făgăduinţei iniţiale de "a trăi în curăţie". Amândoi erau adepţi şi susţinători ai sectei "Noul Ierusalim", care promova insistent acest gen de convieţuire între soţi, blamând taina căsătoriei. Nicu Gabriel este autorul moral al atragerii mai multor fecioare de la Borăneşti spre "raiul" de la Pucioasa, unde li s-a promis nemurirea, dar au dat peste o sclavie modernă, din care abia au scăpat trei dintre ele, anul acesta. Între cei doi soţi, Nicu Gabriel şi Georgeta, a apărut un conflict iremediabil: Georgeta - încăpăţânată şi cam tare de urechi, aproape surdă, în urma unei boli din copilărie - a rămas închinoviată în "mănăstirea" mixtă a pucioşilor de la Valea Voievozilor - Târgovişte, iar Nicu Gabriel a plecat în lumea largă, la Gresia şi apoi prin pădurile de la Cobia, din împrejurimile Târgoviştei, însoţit de adeptele lui cele mai credincioase care-l serveau aşa cum voia el.
După moartea lui, apărută în condiţii extrem de dubioase (unii pretind că a fost asasinat de nişte ţigani), adeptele lui cele mai intime i-au dezvoltat un cult local nemeritat, încărcat de exagerări.

Ti-am inteles intentia. Tonul este edificator, iar abaterile de la adevar sunt considerabile. Exista caseta din care se aude ca parintele discuta cu sotia sa normal, deci nu era surda, cum spui. Iar povestea cu tiganii este RAUTACIOASA.

Eu as zice sa va hotarati odata cei care vreti sa-l defaimati pe parintele Gabriel Nicu. Era curvar? Era eretic? Era ghicitor in carti sfinte? Facea minuni cu ajutorul dracilor? Noaptea in loc sa se roage se purta ca-n harem?

Maicile de la Gresia erau numai piele si os. Ori pentru o viata sexuala asidua te respecti, totusi.