Fenomenul Noul Ierusalim de la Pucioasa

[vsovi]

CLD:
"... Pace vouă! Hristos a înviat! Hristos a înviat! Hristos a înviat! Eu sunt Domnul Iisus Hristos. Nu sunt în trup, ci sunt în Duh. Coborâtu-M-am cu Duhul pe pământ ca să-Mi culeg un popor şi să-i vorbesc tainele cele pentru vremea aceasta. Eu sunt Cuvântul lui Dumnezeu şi am venit să vorbesc pe pământ, să-Mi gătesc calea celei de a doua arătări, aşa precum este scris în cartea Mea. Nu acest trup sunt Eu. Aceasta este o trâmbiţă din care Eu trâmbiţez în vremea aceasta ca să vestesc peste voi toate câte vor fi în zilele ce vin. "

30-04-1955

"... O, puişorii Mei, M-am înălţat la Tatăl după patima Mea, iar acum M-am pogorât pe pământ, nevăzut de nimeni, pentru a-Mi pregăti acest vas ales de Mine, dar neputincios, şi prin el să-Mi pregătesc un popor sfânt, ca să-Mi gătească Mie calea ca să vin întru judecată. Puişorii Mei cei fricoşi, nu vă îndoiţi de glasul Meu, şi credeţi cuvintelor Mele prin această gură neputincioasă, că vreau să vă nasc din nou, din Duh. Nu vă temeţi. Vă voi ocroti, vă voi creşte cu lapte, că sunteţi mici. Vă voi lua sub aripile Mele, cum ia cloşca puii de îi apără de uliu, căci mulţi duşmani veţi avea.

Măi puişorii Mei, misiunea Mea de la Tatăl este să-Mi cresc un popor nou, un Israel nou în poporul român, căci poporul ales de Mine în trecut s-a stricat de tot. Pentru asta am venit în lume, am venit să-Mi aleg din lume nişte mieluşei blânzi şi ascultători, să-i pot hrăni cu hrană cerească. "

14-06-1955

"... O, copilaşii Mei cei mititei, astăzi pe pământ e mare praznic şi e sărbătoare mare în cer. Toate puterile cereşti se închină înaintea Maicii Mele, toţi o venerează ca pe o împărăteasă a cerului. Numai cei de pe pământ, îndemnaţi de satana, o necinstesc şi o huiduiesc. S-au înmulţit sectele, poporule mic, sectele care o hulesc pe Maica Mea. O, cum să-i mai rabd pe aceşti antichrişti care aruncă cu săgeţi în Maica Mea? Mie Îmi zic „Domnul Isus“, Mă fac Domn, dar pe Maica Mea o batjocoresc. O, fiilor, vă mărturisesc că aceştia nu vor avea iertare în veci.

Fiilor, vă las poruncă sfântă: aşa cum o cinstiţi pe mama voastră, care v-a născut şi v-a crescut, mai presus să o cinstiţi pe Maica Mea. Maica Mea este legătura între creştinii curaţi şi Mine. Pe Maica Mea, ca un Fiu ascultător o ascult, şi de n-ar fi fost Maica Mea să se roage pentru acest pământ, de mult era pedepsită lumea. Astăzi au venit la cer trei sute de adventişti şi stau la poarta raiului, dar nu-i primesc, nu-i cunosc. "

15-08-1955

deci cum ar putea Mama Gigi sa nu respecte ce s-a dat prin ea sau pucioshii, fratzii shi surorile mele, (eu sunt din alta parte, mirean pacatos din BOR ), deci cum ar putea ei sa nu respecte shi sa n-o cinsteasca pe Maica Precista...

pe cine vrei sa pacaleshti, Maria-Margareta?

[mariamargareta]

Citat după Vsovi:

[COLOR=Blue]deci cum ar putea Mama Gigi sa nu respecte ce s-a dat prin ea sau pucioshii, fratzii shi surorile mele, (eu sunt din alta parte, mirean pacatos din BOR ), deci cum ar putea ei sa nu respecte shi sa n-o cinsteasca pe Maica Precista...

[/COLOR] [COLOR=Blue]pe cine vrei sa pacaleshti, Maria-Margareta?[/COLOR]

Să avem pardon, eu n-am spus că pucioşii nu o cinstesc pe Maica Domnului. Ar fi un mare neadevăr să spun asta. Ba o cinstesc aşa cum se cuvine. Dar... Zice un proverb: daţi Cezarului ce e al Cezarului şi lui Dumnezeu, ce e al lui Dumnezeu. E scris în Biblie chiar, şi e spus de Însuşi Domnul. Deci, să nu vedem numai jumătatea plină a paharului, şi să ne prefacem că ni se pare că paharul e plin-ochi. Eu am spus altceva: Că sfinţilor li se cuvine cinstire (venerare), iar Maicii Domnului i se cuvine supracinstire, sau supravenerare. Admiţând că Verginica e Sfântă, şi ei i s-ar cuveni tot cinstire, ca şi celorlalţi sfinţi. Sfinţii sunt toţi la fel în cinstire, indiferent de meritele lor. Asta ne-o arată pilda celor trei ierarhi. Vasile, Grigorie şi Ioan, care deşi au fost diferiţi în merite, sunt cinstiţi deopotrivă.
Dar cu Verginica, ce se întâmplă? Pucioşii au creat în jurul ei un cult de preacinstire. O arată formula folosită de ei: "Din sfânta evanghelie de la Sfânta Virginia, citire!", precum şi acatistul ei, din care sunt copiate formule de cinstire specifice Maicii Domnului. N-ai răspuns la întrebarea: dacă pucioşii o au de maică pe Virginia, o mai au şi pe Maria? Sau au două mume, perfect egale în drepturi şi îndatoriri?

[mariamargareta]

PS. şi să nu te mai superi când te alint în glumă cu epitetul de "pucios", îndată ce singur recunoşti că: "...[COLOR=Blue]pucioshii, fratzii shi surorile mele...". [COLOR=Black]Chiar că-l meriţi!, pe bune, nu mai face atâta pe modestul![/COLOR]
[/COLOR]

[mariamargareta]

[COLOR=purple] Ca la nebuni…(Partea I)[/COLOR]

Studiu independent despre fenomenul religios NIP
( ”[COLOR=blue]Noul Ierusalim[/COLOR] de la Pucioasa” )
...........................................
[COLOR=red]Notă: Acest material reprezintă selecţiuni preluate din articolul cu acelaşi nume de pe blogul noulierusalimnip.wordpress.com, înainte de suspendarea abuzivă a acestuia de către liderii pucioşi, urmând ca acordul autoarei să se obţină ulterior
...........................................[/COLOR]

Preambul: Când s-a născut acest blog…


Când s-a născut acest blog pe WordPress, în urmă cu mai bine de trei luni, liderii de la Pucioasa (Mihaela şi Nicuşor) au aflat imediat de apariţia lui. Minune? Sau coincidenţă? Greu de spus. Cert este că acesta a fost un splendid prilej pentru Mihaela ca să le povestească ea acoliţilor ei, adică celor mai intimi şi mai fideli dintre creştinii găzduiţi la Pucioasa, cum de a lucrat Dumnezeu cu o putere aşa de mare şi cum de i-a purtat El mânuţa lui Nicuşor cu mausul pe ecran, şi aşa a descoperit Nicuşiţă mârşăvia asta ascunsă, porcăria asta de blog al Ancăi Ionescu, care-i demască pe ei doi fără pic de jenă, fără milă creştinească, fără nici cel mai mic respect faţă de Dumnezeu şi faţă de servii lui, proorocii…
O fi fost o minune, nu zic nu. Dar…drept e că şi Nicuşor vâsleşte destul de des pe Internet, că oricum n-are altă treabă, iar cu WordPress e chiar familiarizat, studiind zilnic ce mai zic alţii despre Noul Ierusalim, şi ce le răspunde lor aici “Omul Invizibil” (“părintele Nicodim” adică, teologul lor de serviciu, zis şi “Fantoma de la Pucioasa”). Aşa o fi dat el şi peste blogul acesta al Ancăi Ionescu, dar Mihaela zice că a fost o minune, cum de l-a descoperit el aşa de repede. O fi fost, că prea zice cu foc.
Dar, ca să fie lucrurile mai clare pentru toată lumea, trebuia fabricată şi o replică pe măsură, ca să-i închidă gura Ancăi Ionescu. Aici a fost desemnată ca responsabilă Maria de la Pucioasa, care, faţă de ceilalţi sfetnici semidocţi din preajmă, are oricum, vreo doi-trei ani de facultate la activ (înainte de a o întrerupe intempestiv şi de a se angaja la Atelierul de la Pucioasa, zugrav de icoane entuziast şi onorific – adică plătit numai cu casă şi masă). Maria a luat poziţia de drepţi şi a fabricat blogul [COLOR=blue]Noul Ierusalim[/COLOR]pe WordPress, în care amestecă puţinul pe care-l mai ştia şi ea, cu restul care i s-a servit de sus, de la stăpâni. Aşa a ieşit “ghiveciul” intitulat “[COLOR=blue]Duhul Adevărului[/COLOR]”, în care Maria de la Pucioasa să străduie din răsputeri să o pună la punct pe Anca Ionescu. Cu această ripostă belicoasă, Maria declanşa frenetic “Războiul celor două roze”.
Sigur că m-am simţit obligată să-i aduc aminte Mariei că adevărul e mai presus de orice, mai ales când ai curajul să pretinzi că te inspiră…Duhul Adevărului. De aceea i-am pregătit un răspuns, l-am intitulat “Ca la nebuni” (n-am avut încotro, deoarece chiar asta era tema!) şi l-am postat pe 19 decembrie, dar nu pe WordPress … ci pe Aeonity. Am făcut-o intenţionat. M-am gândit că poate mai vedem o minune cu ocazia asta, şi că Dumnezeu, Care le ştie pe toate, precis că o să ia din nou mânuşiţa lui Nicuşiţă şi iar o s-o poarte cu mausul, de data asta pe bloguri mai puţin cunoscute, şi aşa o să dea el şi peste articolul “Ca la nebuni” de pe Aeonity… Şi iar o să primească Maria comanda să-mi trântească o replică în blogul ei… şi tot aşa.
Şi aştept o săptămână; şi aştept două; şi aştept trei… şi nimic!. M-am plictisit să tot aştept. Am să fac un Copy-Paste şi am să transcriu articolul “Ca la nebuni” de pe Aeonity pe WordPress. Aici, precis, mânuţa lui Nicuşor va fi purtată îndată unde trebuie… şi o să afle şi Maria de la Pucioasa cum se fac banii la Pucioasa (unii dintre ei)… şi o să afle şi cum e cu tulburările de minte şi de inimă de la Noul Ierusalim… că tot zicea ea că acolo toţi sunt sănătoşi tun… că i-ar fi consultat specialiştii şi i-au găsit cu mintea întreagă. Aşa a fost, ce-i drept, dar asta era prin anii ’90… De atunci, a mai trecut multă apă pe Dâmboviţa.
Maria ştie bine cum vin banii la Pucioasa, pentru că o parte vin chiar din munca ei, din vânzarea icoanelor pe care ea le pictează la comandă. Dar numai o parte, o mică parte, o prea mică parte, insuficientă pentru a putea întreţine luxul şi risipa pe care şi le permit liderii absoluţi. Restul banilor vin pe alte căi, despre care Maria ştie prea bine că există (dar se preface că n-o interesează). Spolieri? Ce spolieri? Maria n-a auzit niciodată de aşa ceva. Sau, se preface că n-a auzit.
Aşa că… Maria, citeşte şi tu în WordPress articolul “Ca la nebuni”, apărut în Aeonity acum o lună. Aici e selectat doar un mic exemplu, pentru cultura ta generală. Dacă te încumeţi, poţi să-mi şi răspunzi. N-o să mă supăr.
Anca.


II."Ca la nebuni"

În blogul [COLOR=blue]Noul Ierusalim[/COLOR] de pe Wordpress a apărut ceva ce se vrea o replică a celor semnalate aici sub titlul (să admitem, poate cam prea pretenţios) "Misterele Pucioasei". Pentru că, de fapt, nu mai e un mister pentru nimeni că acolo lucrurile nu prea sunt în regulă. Dar se ivesc mereu avocaţi neplătiţi, cum ar fi tânăra şi naiva şi neexperimentata Maria de la Pucioasa, care încearcă să ascundă sub preş ceva care miroase deja de la o poştă. Aşa şi cu acest articolaş al ei, intitulat (la fel de pretenţios) "[COLOR=blue]Duhul adevărului[/COLOR]". Care adevăr? Cel adevărat, sau cel fabricat la comanda stăpânilor ei, din puţinele informaţii la care are acces autoarea articolului?
Dar ce pretinde articolul "[COLOR=blue]Duhul adevărului[/COLOR]"? Cităm: [COLOR=blue]"Ne confruntăm acum, mai recent, cu informaţiile greşit comentate în blogul NIP, semnat Anca Ionescu."[/COLOR]
Să ne oprim numai la trei din punerile la punct pe care Maria de la Pucioasa le construieşte cu migală pentru a mai salva (speră ea) credibilitatea liderilor ei, compromisă prin înseşi faptele lor.

Prima:
[COLOR=blue]Dar este o vorbă care spune că „indignarea făureşte visuri". Cei apropiaţi au fost miraţi să afle noi „proorocii", născocite cu tentă de bârfă, din răutate, despre cei doi păstori sau despre alţi fraţi din acest popor creştin, cum că ei ar fi recunoscuţi drept „sfântul Ilie", sau despre alţii, „lideri apocaliptici" sau „cei doi măslini" şi „cele două sfeşnice, din gura cărora iese foc şi pucioasă care „mistuieşte pe vrăjmaşii lor".[/COLOR]

Oare aşa să fie? Dacă Maria de la Pucioasa ar mai răsfoi din când în când tomul intitulat [COLOR=blue]Cuvântul lui Dumnezeu[/COLOR] ar descoperi că aceste "proorocii" despre care ea, fără să ştie ce spune, zice singură că sunt "[COLOR=blue]născocite[/COLOR]", sunt ascunse cu grijă chiar în filele acestei cărţi. Iată ce ar putea afla ea din [COLOR=blue]Cuvântul[/COLOR] de la data de [COLOR=blue]8/21 septembrie 2002[/COLOR]. Cităm:

[COLOR=blue]Ne doare pentru cei duruţi pentru noi, pentru vasele lucrãrii Tale, Doamne. Când ei stau în mânã cu armele dreptãţii cele de-a dreapta şi cele de-a stânga ca sã facã sã strãluceascã din întuneric lumina, ei stau înfãţişaţi înaintea tuturor ca slujitori ai Tãi în multã rãbdare, în cuvântul adevãrului, prin slavã şi necinste, prin defãimare şi laudã, ca nişte necunoscuţi, deşi bine cunoscuţi; ca nişte întristaţi, dar pururea bucurându-se în dureri; ca nişte amãgitori, deşi iubitori de adevãr;ca nişte pedepsiţi, dar nu ucişi; ca nişte sãrãcuţi, dar bogaţi pentru toţi şi pe mulţi îmbogãţind; ca unii care nimic nu au, dar stãpânind lumea, Doamne, purtând în ei lucrarea Ta, lumina Ta cu cele şapte duhuri dumnezeieşti în ea şi vasul cu untdelemn care hrãneşte lumina, cãci cuvântul este lumina, este untdelemnul care curge prin douã ţevi peste pãmânt, cuvântul Domnului, ca sã ştie tot pãmântul cã Tu eşti trimisul Tatãlui cuvânt, iar ei sunt unşii Tãi prin care Tu stai înaintea a tot pãmântul cu ei. Amin. Taina lor cu Tine e tainã acoperitã, şi din slavã în slavã Te tãinuieşti în ei, şi fãrãdelegile multora le iau asupra lor, purtând peste ei ocara Ta, Doamne.[/COLOR]
[COLOR=blue]Mã voi purta cu ei spre cartea trâmbiţei Mele Verginica şi voi poposi cu ei în ea ca într-un leagãn sfânt şi îi voi hrãni pe ei cu untdelemn şi cu vin, cã sunt doborâţi de dureri şi nu gãsesc pe pãmânt leac pentru durerea Mea din ei. Duhul rãu care bate spre ei M-a zbuciumat şi pe Mine, darã pe ei! cãci ei sunt cu trupul, şi sub chipul lor Eu stau ascuns în mijlocul poporului Meu şi îl hrãnesc pe el din vasele ungerii Mele precum scrie în Scripturi despre untdelemnul care porneşte şi adapã cu cele şapte duhuri şi puteri dumnezeieşti luminile care lumineazã pe pãmânt calea Mea spre om prin unşii Mei. Amin.[/COLOR]


[COLOR=#993366]
[/COLOR]

[mariamargareta]

[COLOR=purple] Ca la nebuni…(Partea a II-a)

[/COLOR] [COLOR=blue]Voi, fiilor unşi care staţi înaintea Mea mãrturie peste neamurile pãmântului din partea Mea de-a dreapta şi de-a stânga vasului cu untdelemn din care Eu Mã las peste pãmânt cu cele şapte duhuri dumnezeieştica sã fac cu ele ceruri noi, şi pãmânt nou sã fac, voi sã fiţi voia Mea. O dragoste fãrã de margini sã fiţi înaintea Mea, cãci cumpãna Mea este în mâinile voastre, precum scrie în Scripturi, fiindcã fiecare filã a Scripturilor Duhului Meu Cel Sfânt, prin prooroci scrise, are un azi, fiilor. Întãriţi-Mi taina iubirii şi nu vã temeţi de dureri, cãci iubirea care doare este cea care arde, şi luminând arde. Amin.[/COLOR]
(Citate extrase din cartea “[COLOR=blue]Cuvântul lui Dumnezeu[/COLOR]” din 8/21 septembrie 2002, sublin.ns.)

Noi proorocii? Poate sunt noi pentru Maria de la Pucioasa. Ele sunt vechi, chiar foarte vechi, dar iată-le reapărând acum, răstălmăcite în forme noi. Pentru cine cunoaşte cât de cât Biblia, aceste proorocii se regăsesc atât în Noul, cât şi în Vechiul Testament:
În [COLOR=#993300]Noul Testament[/COLOR], la [COLOR=#993300]Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul[/COLOR], [COLOR=#993300]Cap. 11[/COLOR]:
[COLOR=#993300]3. Şi voi da putere celor doi martori ai Mei şi vor prooroci, îmbrăcaţi în sac, o mie două sute şi şaizeci de zile.[/COLOR]
[COLOR=#993300]4. Aceştia sunt cei doi măslini şi cele două sfeşnice care stau înaintea Domnului pământului.[/COLOR]
[COLOR=#993300]5. Şi dacă voieşte cineva să-i vatăme, foc iese din gura lor şi mistuieşte pe vrăjmaşii lor; şi dacă ar voi cineva să-i vatăme, acela trebuie ucis.[/COLOR]
[COLOR=#993300]6. Aceştia au putere să închidă cerul, ca ploaia să nu plouă în zilele proorociei lor, şi putere au peste ape să le schimbe în sânge şi să bată pământul cu orice fel de urgie, ori de câte ori vor voi.[/COLOR]
[COLOR=#993300]7. Iar când vor isprăvi cu mărturia lor, fiara care se ridică din adânc va face război cu ei, şi-i va birui şi-i va omorî.[/COLOR]
[COLOR=#993300]8. Şi trupurile lor vor zăcea pe uliţele cetăţii celei mari, care se cheamă, duhovniceşte, Sodoma şi Egipt, unde a fost răstignit şi Domnul lor.[/COLOR]
[COLOR=#993300]9. Şi din popoare, din seminţii, din limbi şi din neamuri vor privi la trupurile lor trei zile şi jumătate şi nu vor îngădui ca ele să fie puse în mormânt.[/COLOR]

În [COLOR=#993300]Vechiul Testament[/COLOR], la [COLOR=#993300]Zaharia[/COLOR][COLOR=#993300], Cap.4[/COLOR]:
[COLOR=#993300]1. Şi s-a întors îngerul care grăia cu mine şi m-a deşteptat, ca pe un om pe care îl trezeşti din somn.[/COLOR]
[COLOR=#993300]2. Şi mi-a zis: "Ce vezi?" şi am zis: "Iată văd un candelabru cu totul de aur, cu şapte candele, iar deasupra candelabrului este un vas cu untdelemn din care pornesc şapte ţevi către cele şapte candele;[/COLOR]
[COLOR=#993300]3. Iar alături, doi măslini, unul de-a dreapta vasului cu untdelemn şi altul de-a stânga".[/COLOR]
[COLOR=#993300]4. Şi am întrebat şi am zis către îngerul care vorbea cu mine: "Ce sunt astea, domnul meu?"[/COLOR]
[COLOR=#993300]5. Şi mi-a răspuns îngerul care grăia cu mine şi mi-a zis: "Oare nu ştii ce sunt toate acestea?" Şi am zis: "Nu, domnul meu!"[/COLOR]
[COLOR=#993300]6. Şi mi-a vorbit iar şi a zis: "Acesta este cuvântul Domnului către Zorobabel: Nu prin putere, nici prin tărie, ci prin Duhul Meu" – zice Domnul Savaot.[/COLOR]
[COLOR=#993300]7. "Ce eşti tu, munte înalt? Înaintea lui Zorobabel devii o câmpie. Şi el va smulge piatra din vârf în strigătele mulţimii: "Har, har, peste ea!"[/COLOR]
[COLOR=#993300]8. Şi a fost cuvântul Domnului către mine şi mi-a zis:[/COLOR]
[COLOR=#993300]9. "Mâinile lui Zorobabel au pus temelia acestui templu şi tot mâinile lui îl vor termina, şi tu vei şti că Domnul Savaot m-a trimis la voi.[/COLOR]
[COLOR=#993300]10. Căci cine a dispreţuit vremea acestor începuturi mici? Ei se vor bucura văzând cumpăna zidarului în mâna lui Zorobabel. Iar aceste şapte (candele) sunt ochii Domnului care cutreieră tot pământul".[/COLOR]
[COLOR=#993300]11. Şi mi-am luat îndemnul şi am zis către el: "Ce înseamnă aceşti măslini unul de-a dreapta şi altul de-a stânga candelabrului?"[/COLOR]
[COLOR=#993300]12. Şi l-am întrebat şi a doua oară: "Ce înseamnă cele două crengi de măslin, care sunt lângă cele două ţevi de aur prin care se lasă în jos untdelemnul?"[/COLOR]
[COLOR=#993300]13. Şi mi-a grăit, zicând: "Oare nu ştii ce înseamnă acestea?" Şi am răspuns: "Nu, domnul meu".[/COLOR]
[COLOR=#993300]14. Şi m-a lămurit: "Aceştia sunt cei doi fii unşi, care stau înaintea Domnului a tot pământul".[/COLOR]

Măcar despre aceste două proorocii biblice, nu se mai poate spune că sunt „[COLOR=blue]proorocii", născocite cu tentă de bârfă, din răutate[/COLOR]. Întrebarea care rămâne, şi care ar trebui să o preocupe cu prioritate pe Maria, este: sunt aceştia (adică, cei doi lideri apocaliptici de la Pucioasa), "[COLOR=#993300]cei doi fii unşi[/COLOR]" despre care a vestit [COLOR=#993300]Zaharia (4,14)[/COLOR], sau trebuie să aşteptăm pe alţii?

A doua:
[COLOR=blue]Biserica Noul Ierusalim nu a primit niciodată de la nimeni donaţii sau danii sau cadouri, fie în chip personal, fie prin organizaţia Fundaţia Sfânta Virginia. Aceasta este una din regulile lăsate de Domnul peste acest aşezământ creştinesc şi este păstrată cu stricteţe.[/COLOR]
[COLOR=blue]Biserica Noul Ierusalim nu a „spoliat de bani" pe nimeni, aşa cum a fost ea acuzată cu tupeu de către blogul Anca Ionescu în reportajul său. Cei implicaţi direct cu activitatea de binefacere a acestei biserici nu au primit niciodată bani „pe degeaba", ci în urma vânzărilor de obiecte de artă, realizate în atelierele de creaţie ale Noului Ierusalim, sau, la nevoie, cu titlu de împrumut, având să fie returnate ulterior sumele primite.[/COLOR]
A treia:
[COLOR=blue]Dacă vor neapărat, cei curioşi pot să afle că pe la Noul Ierusalim de la Pucioasa s-au tot perindat echipe de psihologi şi psihiatri pentru a testa labilitatea sau echilibrul sufletesc al celor din mănăstire. Specialiştii veniţi au concluzionat că cei stătători ai mănăstirii sunt oameni psihic sănătoşi, şi, în plus, cu valenţe deosebite în caracter şi o conduită morală dreaptă.[/COLOR]

Pentru a răspunde la aceste ultime două "puneri la punct" prin care Maria de la Pucioasa îmi sancţionează "tupeul" de a da pe faţă nişte adevăruri extrem de incomode, i-am pregătit aici ca să studieze pe îndelete un material documentar, scris chiar de către o creştină a Noului Ierusalim, şi încă de una foarte credincioasă. Este vorba de câteva file de jurnal, care arată şi cum se fac banii la Pucioasa, dar şi cum e cu moralitatea, caracterul şi echilibrul sufletesc al acestor creştini.Menţionez că sublinierile, ortografia şi topica frazelor aparţin întocmai autoarei, find reproduse întocmai de pe manuscrisul dumneaei. Doar titlul şi subtitlul îmi aparţin mie; de asemenea, notele explicative din paranteze.

__________________________________________________ _________

File din jurnalul Corneliei
(Întâmplări triste din “obştea” [COLOR=blue]Noului Ierusalim[/COLOR] de pe strada Melodiei, comuna Fundeni, jud. Ilfov)
[COLOR=#993366]……………………………..[/COLOR]
[COLOR=#993366]În toamna anului 2005 (sper să nu greşesc), fratele Nicolae [/COLOR](Notă: Nicolae Lăzărescu)[COLOR=#993366], împreună cu Gică [/COLOR](Notă: Gheorghe Boariu)[COLOR=#993366], erau plecaţi la ROEMAUS [/COLOR](Notă: Denumire conspirativă a "obştei de fete" de la Târgovişte. Aceeaşi denumire este folosită pentru un SRL cu sediul în Târgovişte şi pentru tipografia [COLOR=blue]Noului Ierusalim[/COLOR].)[COLOR=#993366], pentru lucru.[/COLOR]

[mariamargareta]

[COLOR=purple] Ca la nebuni…(Partea a III-a)[/COLOR]

[mariamargareta]

[COLOR=purple] Ca la nebuni…(Partea a III-a)

[/COLOR] [COLOR=#993366]Fratele a lipsit mult, foarte mult. De teamă că nu se va mai întoarce la noi i-am trimis, prin fraţi [/COLOR](Notă: Denumire conspirativă pentru cei doi lideri de la Pucioasa: Nicolae Nedelcu şi Mihaela Tărcuţă. Există la unii creştini o sfiiciune dobândită în a le pronunţa numele, şi de aceea referinţele la acest Big Brother bicefal se fac cel mai adesea în şoaptă, folosindu-se această expresie magică, dar care unora le dă frisoane: "[COLOR=blue]Fraţii!... Vin Fraţii![/COLOR]")[COLOR=#993366], o scrisoare: "Dragă Niki".[/COLOR]
[COLOR=#993366] La un moment dat, Gică s-a întors în Bucureşti pentru câteva zile, şi i-a telefonat lui sora Elisabeta [/COLOR](Notă: Elisabeta Nedelcu, mama lui Nicolae Nedelcu, şi totodată gazda “obştei” de la Fundeni)[COLOR=#993366], chemând-o pe ea şi pe mine la el acasă, pentru că are să ne transmită ceva foarte important.[/COLOR]
[COLOR=#993366] Ne-am dus. Gică ne-a transmis din partea fratelui Nicolae că nu se mai întoarce la noi în obşte [/COLOR](Notă: adică în obştea de la Fundeni)[COLOR=#993366], pentru că nu este apreciat şi, în această situaţie, Mihaela [/COLOR](Notă: Mihaela Tărcuţă) [COLOR=#993366]i-a propus să rămână acolo [/COLOR](Notă: adică la Pucioasa, sau eventual la Târgovişte)[COLOR=#993366], că are unde să stea.[/COLOR]
[COLOR=#993366] Dar, dar, ne transmite că dacă vom cumpăra un ARO mai vechi [/COLOR](Notă: atât de vechi, încât între timp a şi ajuns la fier vechi) [COLOR=#993366]de la fraţi [/COLOR](Notă: Denumire conspirativă pentru cei doi lideri de la Pucioasa: Nicolae Nedelcu şi Mihaela Tărcuţă)[COLOR=#993366], cu 50 milioane lei, şi dacă îl va conduce el, atunci se va întoarce în obşte [/COLOR](Notă: adică în obştea de la Fundeni).
[COLOR=#993366] Cum nu mai aveam 50 milioane lei, i-am spus că este imposibil să cumpăr acea maşină.[/COLOR]
[COLOR=#993366] Sora [/COLOR](Notă: Elisabeta Nedelcu, mama lui Nicolae Nedelcu)[COLOR=#993366]n-a reacţionat în nici un fel.[/COLOR]
[COLOR=#993366] Fratele Nicolae s-a întors, totuşi, în obşte.[/COLOR]

[COLOR=#993366]* * *[/COLOR]

[COLOR=#993366] La începutul anului acesta (în ianuarie sau în februarie – nu mai ştiu exact), într-o seară, fratele Nicolae [/COLOR](Notă: Nicolae Lăzărescu) [COLOR=#993366]s-a întors de la Pucioasa. La poartă la noi, în stradă, era mişcare. Mă vede Flori [/COLOR](Notă: Florica, o creştină din obştea de la Fundeni) [COLOR=#993366]şi îmi spune că fratele a venit cu o maşină, că maşina este a noastră şi are 40 de ani.[/COLOR]
[COLOR=#993366] Apoi, mi-a spus şi mie fratele [/COLOR](Notă: Nicolae Lăzărescu) [COLOR=#993366]că este o DACIE veche, de 40 de ani, dar merită să o cumpărăm, pentru că este foarte bună, având motor de Renault, iar fraţii [/COLOR](Notă: Denumire conspirativă pentru cei doi lideri de la Pucioasa: Nicolae Nedelcu şi Mihaela Tărcuţă.) [COLOR=#993366]o vând cu 50 milioane lei.[/COLOR]
[COLOR=#993366] Sora Elisabeta n-a zis nimic, pentru că ştia că nu avem bani.[/COLOR]
[COLOR=#993366] Fratele a propus să dăm cât avem, adică cei 20 milioane ai mei, de care ştia, şi restul să achităm eşalonat.[/COLOR]
[COLOR=#993366] I-am spus imediat că pe cei 20 milioane lei, pe care conta, nu-i mai am, pentru că am comandat, pentru 300 euro, o iconiţă cu sfântul Ilie, şi am mai transmis la Pucioasa şi 100 euro, o datorie pentru iconiţa cu sfântul Spiridon, pe care tocmai o primisem.[/COLOR]
[COLOR=#993366] M-a întrebat: "Merită?" (???!!!)[/COLOR] (Notă: Interesantă această întrebare. Probabil că cel care a pus-o – adică, “fratele” Nicolae – a fost surprins de preţul cerut pentru o icoană făcută în "Atelierul creştin-ortodox de la Pucioasa", bani cu care el credea ar fi putut să cumpere aproape jumătate de maşină. Semnele de întrebare şi de exclamare arată că şi autoarea jurnalului a sesizat nuanţa întrebării. A practica asemenea preţuri "[COLOR=blue]între Fraţi[/COLOR]" i s-o fi părut lui Nicolae jecmăneală curată, altminteri nu ar fi întrebat: "[COLOR=blue]Merită?[/COLOR]")

[COLOR=#993366]Miercuri 11 apr. '07, seara[/COLOR]
[COLOR=#993366] Se întoarce de la Pucioasa fratele Nicolae [/COLOR](Notă: (Nicolae Lăzărescu) [COLOR=#993366]cu Dacia de la fraţi [/COLOR](Notă: Denumire conspirativă pentru cei doi lideri de la Pucioasa: Nicolae Nedelcu şi Mihaela Tărcuţă).[COLOR=#993366]Ne spune că a doua zi de dimineaţă va merge cu vecinul nostru la service, să-i facă revizia tehnică, pentru care a primit bani.[/COLOR]
[COLOR=#993366] Mi-a reproşat că n-am cumpărat-o.[/COLOR]
[COLOR=#993366] L-am rugat totuşi, ca atunci când pleacă cu vecinul, să mă ducă şi pe mine până la capătul străzii [/COLOR](Notă: strada Melodiei din comuna Fundeni, Sectorul agricol Ilfov. Este mai degrabă o fundătură, iar ultima gospodărie de pe partea dreaptă găzduieşte “obştea” pucioasă a Elisabetei Nedelcu, în care s-a pripăşit şi Cornelia)[COLOR=#993366], că am şi eu de mers undeva cu autobuzul, pe care îl voi lua de la şosea, ca să nu mai chem un taxi (strada noastră e lungă şi n-o pot parcurge pe jos decât cu mare efort). [/COLOR](Notă: Cornelia are la un genunchi ruptură de ligamente cronicizată şi se deplasează în baston, cu destulă greutate).
[COLOR=#993366] Mi-a promis că mă ia.[/COLOR]
[COLOR=#993366] I-am spus şi lui sora Elisabeta [/COLOR](Notă: Elisabeta Nedelcu, mama lui Nicolae Nedelcu, şi totodată gazda “obştei” de la Fundeni)[COLOR=#993366] despre această intenţie a mea şi de promisiunea fratelui.[/COLOR]

[COLOR=#993366]Joi 12 aprilie, dimineaţa[/COLOR]
[COLOR=#993366] M-am sculat devreme şi m-am pregătit de plecare.[/COLOR]
[COLOR=#993366] Fratele [/COLOR](Notă: Nicolae Lăzărescu) [COLOR=#993366]era deja în stradă cu vecinul nostru şi cu încă un mecanic.[/COLOR]
[COLOR=#993366] Am mers şi eu în stradă ca să-i amintesc fratelui de promisiune. M-a liniştit: vom pleca, dar mai durează puţin, căci cei doi mecanici se uitau în zona motorului şi ciocăneau ceva. Am spus să audă şi ei: "merg şi eu cu dumneavoastră până la capătul străzii".[/COLOR]
[COLOR=#993366] Fratele a intrat în curte, spre atelier, şi eu i-am spus că merg în casă să-mi iau geanta şi vin imediat în stradă.[/COLOR]
[COLOR=#993366] Aşa am şi făcut, dar, când am ieşit, nu mai era nimeni în stradă. Nici maşină, nici frate, nici oameni. Totul s-a petrecut fulgerător.[/COLOR]
[COLOR=#993366] Sora [/COLOR](Notă: Elisabeta Nedelcu, mama lui Nicolae Nedelcu) [COLOR=#993366]mi-a transmis din partea fratelui că a plecat, dar se întoarce.[/COLOR]
[COLOR=#993366] Am ameţit. De ce m-a minţit? M-a minţit cu premeditare, pentru ca să-mi dea o lecţie: Dacă vreau să "mă plimb" cu maşina, de ce n-am cumpărat-o?[/COLOR] (Notă: În afară de minciună şi de şantaj, este vorba aici şi de o răzbunare prostească, surprinzătoare la Nicolae Lăzărescu – un creştin vechi, cu pretenţii, care afirmă că a cunoscut-o personal pe Sfânta Virginia încă de la vârsta de 17 ani, şi care în consecinţă ar trebui să fie un adevărat model pentru creştinii mai tineri).
[COLOR=#993366]El îşi doreşte foarte mult o maşină, aşa cum îşi doreşte un copil mic o jucărie, dar să fie numai a lui.[/COLOR]
[COLOR=#993366] A uitat câte a făcut Trabantul [/COLOR](Notă: Trabantul este maşina Corneliei, cu care a venit în obştea de la Fundeni. La puţină vreme a încăput pe mâna lui Nicolae Lăzărescu, iar Cornelia n-a mai avut voie să se suie la volan. Este vorba aici de o altă regulă, se pare că cea mai nouă: “[COLOR=blue]Femeile de la Noul Ierusalim nu mai au voie la volan, şi nici pe bicicletă, ci numai bărbaţii mai au voie[/COLOR]”)[COLOR=#993366]pentru obşte: câtă piaţă a făcut, câtă apă a cărat pe la fraţi, la câte spitale a alergat, câte drumuri a făcut ziua şi noaptea pentru diverse.[/COLOR]
[COLOR=#993366] Am făcut o criză de isterie. Strigam: a fugit ca un hoţ etc,etc. Suntem un cămin de nebuni, toţi suntem bolnavi psihic, şi am căşunat pe sora[/COLOR](Notă: Elisabeta Nedelcu)[COLOR=#993366], cu care mă certasem cu o zi înainte, tot din cauza lui Aurica, pe care nu poţi s-o atingi nici cu o floare (sare imediat sora) [/COLOR](Notă: Cornelia vrea să sugereze aici că sora Elisabeta o protejează în mod incorect pe Aurica – o altă creştină din obştea de la Fundeni)[COLOR=#993366], şi care mereu îmi zice: "la mintea mata…"[/COLOR]
[COLOR=#993366] Are dreptate, sunt o proastă, altfel aş evita discuţiile cu ea.[/COLOR]
[COLOR=#993366] Am chemat un taxi şi în scurt timp am ajuns la Filofteia, unde am rămas până a doua zi dimineaţa (vineri, 13 apr.'07).[/COLOR]
[COLOR=#993366] I-am povestit tot, Dumnezeu să mă ierte! [/COLOR](Notă: Cornelia face aluzie aici la încălcarea unei reguli foarte stricte la Noul Ierusalim, care nu permite discuţii "în doi" , denumite generic "bârfe", dar care ar putea permite "ascunderi", mai precis conspiraţii sau nemulţumiri îndreptate împotriva liderilor. Orice discuţie trebuie purtată obligatoriu cu martori, care raportează mai sus, către Mihaela – acest Big Brother de la Pucioasa – tot ceea ce s-a discutat. Se exercită astfel un control absolut al gândurilor şi vorbelor tuturor adepţilor sectei. În completare, spovedaniile colective făcute în prezenţa aceluiaşi Big Brother dau o imagine exactă a fiecăruia, încât orice "deviere", orice nemulţumire sau orice revoltă poate fi contracarată în faşă de către lideri)

[mariamargareta]

[COLOR=purple] Ca la nebuni…(Partea a IV-a)

[/COLOR][COLOR=#993366]Ea m-a mângâiat şi m-a încurajat, dar eu n-am stat liniştită.[/COLOR]
[COLOR=#993366] Joi seara Filofteia s-a dus la Gică să vorbească cu el în legătură cu plecarea la Pucioasa de Vineri [/COLOR](Notă: La "Izvorul Tămăduirii" [COLOR=blue]creştinii de Nou Ierusalim[/COLOR] de pretutindeni merg la Pucioasa ca să ia aghiazmă de la "[COLOR=blue]Fraţi[/COLOR]". Cornelia, având handicap motor, trăgea nădejde să meargă şi ea în Dacia cea veche)[COLOR=#993366]. I-a povestit că sunt la ea . Gică i-a spus:[/COLOR]
[COLOR=#993366] "În DACIA aia nu se urcă oricine."[/COLOR](Notă: Cornelia dezvăluie aici o discriminare nescrisă şi necruţătoare, care se aplică de la sine şi care împarte creştinii de Noul Ierusalim în mai multe categorii. Gică sugerează că “sora Cornelia” pare a fi plasată într-o categorie echivalentă cu "[COLOR=blue]paria[/COLOR]")

[COLOR=#993366]Vineri şi Sâmbătă, 13 şi 14 aprilie '07[/COLOR]

[COLOR=#993366] Fratele [/COLOR](Notă: Nicolae Lăzărescu) [COLOR=#993366]nu mi-a dat nici o explicaţie, m-a ignorat complet. M-a tratat ca pe un dobitoc. Mi-e ruşine mie de ruşinea lui.[/COLOR]
[COLOR=#993366] Sâmbătă iar am făcut o criză de isterie. Nu mai contează motivele; am făcut-o pe sora[/COLOR] (Notă: Elisabeta Nedelcu) [COLOR=#993366]fiere[/COLOR][COLOR=#993366], am făcut-o fiară….[/COLOR]

[COLOR=#993366]Marţi 17 aprilie '07[/COLOR]

[COLOR=#993366] Nici până azi fratele[/COLOR] (Notă: Nicolae Lăzărescu) [COLOR=#993366]nu mi-a dat nici o explicaţie.[/COLOR]
[COLOR=#993366] Şi ieri şi azi, plângând, i-am cerut iertare lui sora Elisabeta pentru crizele mele de isterie şi am rugat-o să mă ajute. Am asigurat-o că ceea ce i-am spus i-am spus la nebunie. [/COLOR]
[COLOR=#993366] Mi-e ruşine. De ce am uitat ce scrie în rugăciunile de dimineaţă? Am stat de vorbă cu sora [/COLOR](Notă: Elisabeta Nedelcu, mama lui Nicolae Nedelcu) [COLOR=#993366]mai mult. Dumnezeu să ne ajute ca intenţiile noastre bune să nu mai rămână doar la stadiul de intenţii, aşa cum au rămas până acum![/COLOR]

[COLOR=#993366]Joi 19 aprilie '07[/COLOR]

[COLOR=#993366] Eram în curte cu căţeii. Prin uşile închise auzeam ţipete din bucătărie, ceartă la nivel înalt. Atât am desluşit: "să fi vorbit eu aşa cum a vorbit ea" şi " ai gură mare!"[/COLOR]
[COLOR=#993366] Fără să vreau mi-a trecut prin minte: ca la nebuni.[/COLOR]
[COLOR=#993366] Doamne, ajută-ne![/COLOR]

[COLOR=#993366]* * *[/COLOR]

[COLOR=#993366] A venit primăvara, au venit şi muştele. De 4 ani îi rog să pună site la ferestrele bucătăriilor [/COLOR](Notă: Vorba Mariei de la Pucioasa: [COLOR=blue]"Iată câteva trăsături în linii mari a şcolii Noului Ierusalim. Educaţia lucrului făcut bine, spiritul gospodăresc cu bun gust, hărnicia,"[/COLOR] ….etc, etc, bla, bla, bla).
[COLOR=#993366]Ce va mai fi?[/COLOR]
[COLOR=#993366]………………………………..[/COLOR]
__________________________________________________ _________
Comentarii la aceste file de Jurnal

Interesantă insistenţa cu care se încearcă spolierea ultimului "bănuţ al văduvei": dacă n-au izbutit cu ARO, care a ajuns între timp la fier vechi, "[COLOR=blue]Fraţii[/COLOR]" insistă mai departe prin sfetnici interpuşi şi încearcă să-i bage pe gât Corneliei o maşină DACIA 1300 la fel de veche, dar prezentată ca pe o bijuterie de familie. Ăsta da, tupeu! O informare mai atentă i-ar fi făcut să ştie că banii despre care e vorba fuseseră deja "recuperaţi" de la Cornelia de către alţi slujbaşi mai sprinteni, pe alte căi, considerate de ei mai "ortodoxe": prin vânzarea-cumpărarea unor icoane atât de supraevaluate, de parcă ar fi fost poleite cu aur de 18K pe toate feţele. O analiză mai exactă a situaţiei de la Fundeni trebuie însă să amintească neapărat şi de istoricul faptelor.
Cornelia a aflat despre [COLOR=blue]Noul Ierusalim[/COLOR] tocmai când se afla la o grea cumpănă: Ajunsă la vârsta a treia, singură, uşor handicapată motor, dar cu perspective din cele mai sumbre ca boala să evolueze rapid, şi-a făcut în sine următoarea socoteală: Întreţinerea unui apartament de două camere e prea mare pentru mine. Trabantul meu a îmbătrânit şi dă semne de oboseală severă. Dacă aş vinde apartamentul, aş putea cumpăra o garsonieră şi o maşină Dacia ceva mai nouă, cu care să mă pot deplasa la policlinică şi la spital, unde trebuie să mă duc în mod sistematic, şi destul de des. Zis şi făcut. A vândut apartamentul, dar n-a mai putut să cumpere atât garsonieră cât şi maşină, deoarece preţurile începuseră din nou să crească. Aici intervine în chip providenţial ajutorul "frăţesc" al inginerului Viorel Ivan (pensionat la rândul lui "pe caz de boală", cu o tolbă de diagnostice de la Psihiatrie), mâna dreaptă a "[COLOR=blue]Fraţilor[/COLOR]" şi totodată un specialist în domeniul "ingineriilor" financiare denumite generic "recuperări". Clienţii lui predilecţi sunt femeile singure şi neajutorate, eventual văduve, cărora le împuie capul cu discursuri bâlbâite, dar persuasive, despre "sfinţenia" de la [COLOR=blue]Noul Ierusalim[/COLOR], unde se ajunge cel mai rapid dacă-ţi vinzi casa, iar banii îi aduci plocon la picioarele "apostolilor" de la Pucioasa, care te plasează imediat într-o "obşte" în care îţi vei petrece restul zilelor. Dacă nu-ţi convine tratamentul din obşte şi îţi dai seama pe parcurs în ce mizerie ai intrat, e deja prea târziu: orice retragere ţi-a fost tăiată, şi singura soluţie este să te resemnezi şi să rabzi, consolându-te cu gândul: "Bine că nu-i mai rău". Aşadar, Viorel Ivan îi propune Corneliei să se mute la Fundeni, [COLOR=blue] în obştea Elisabetei Nedelcu (mama lui Nicolae Nedelcu de la Pucioasa)[/COLOR], unde îi promite el că nu va avea grijă de nimic, şi dacă ea vrea neapărat, poate îşi va lua pe viitor şi maşină, eventual, dacă va mai avea nevoie, dar în mod sigur nu va mai avea, căci în obşte are tot ce-i trebuie, iar Trabantul ei încă merge, e chiar o maşină tocmai bună pentru obştea de la Fundeni. Cornelia a ales obştea, în schimbul dolarilor obţinuţi din vânzarea apartamentului, care au ajuns prin filiera Viorel Ivan tocmai în teşcherea la…"[COLOR=blue]Fraţii[/COLOR]" de la Pucioasa. În schimb, ea a primit la Fundeni o cameră separată în casa Elisabetei (dar fără vreun act de proprietate). E drept că nu plăteşte nici chirie. Mai mult, i-a rămas şi Trabantul, pentru drumurile de zi cu zi, chiar dacă după o vreme maşina n-o va mai folosi decât fratele Nicolae. La început fetele din obşte o tratau foarte atent, ca pe mama lor, dar asta n-a durat prea mult. Când Cornelia a realizat câtă răutate şi câtă minciună era în jurul ei, cât fariseism, câtă lipsă de dragoste şi mai ales de duhovnicie, după care ea tânjea din toată fiinţa ei, era deja prea târziu. Tensiunile grave care au apărut îndată în obşte, între ea şi restul de "fraţi" şi "surori", au îmbolnăvit-o grav de inimă şi de nervi, încât de multe ori a vrut singură să meargă şi să se interneze la balamuc, ba chiar a ajuns să-şi dorească moartea, dar tot de atâtea ori şi-a învins slăbiciunile şi a luptat mai departe pentru dreptate şi adevăr. Trabantul s-a stricat şi zace într-o magazie. În schimb, pensia ei frumuşică a devenit repede un element de atracţie pentru "recuperatorii" de tip Viorel Ivan sau Nicolae Lăzărescu, şi aşa a fost posibil să apară în viaţa ei episoade de genul ARO, DACIA 1300 şi icoanele supraevaluate. Cornelia a ajuns să trăiască dezamăgiri cumplite, dar era prea târziu: orice retragere îi era tăiată. Prin încercările ei din obşte, ea a devenit o creştină desăvârşită, căci a iubit mult lepădarea de sine şi adevărul, iar suferinţele îndurate i-au adus împlinirea lăuntrică. Atunci când mai greşeşte şi ea, din când în când, greşeşte doar din cauza bolilor ei care o macină şi adesea o doboară. Oare cât va mai rezista încă, înconjurată înnăbuşitor de răutate, lăcomie şi minciună? Va fi oare pedepsită cu expulzarea din obşte pentru felul ei aparte de a gândi, în care nu încape decât adevărul, şi care acum iată, este scos la iveală în mod public prin dezvăluirile de pe acest blog, chiar dacă sunt făcute fără voia ei? Va ajunge Cornelia din nou pe drumuri? Va muri "de moarte bună", aşa cum a murit Alexandra Bulmez?
Cât priveşte comportamentul mitocănesc al lui Nicolae Lăzărescu, vechi creştin al Noului Ierusalim, ne întrebăm care dintre două alternative posibile ar putea fi mai aproape de adevăr:
ori: 1). o viaţă de om (cincizeci de ani cu [COLOR=blue]Noul Ierusalim[/COLOR]) n-a fost de ajuns ca să cizeleze comportamentul acestui om şi să-l facă autentic creştin,
ori: 2). tocmai asta-i lecţia pe care a învăţat-o el foarte bine de la semenii săi de la [COLOR=blue]Noul Ierusalim[/COLOR]: comportamentul [COLOR=blue]misticului mitocan.[/COLOR]
În ambele cazuri, concluzia nu poate fi decât jalnică. Şi atunci, cum rămâne cu aprecierea super-bombastic-optimistă a Mariei de la Pucioasa? (cităm): [COLOR=blue]"Obştile creştine sunt cel mai firesc şi bun mod de într-ajutorare creştinească. La Noul Ierusalim ele se transformă în adevărate şcoli ale sufletului, în care şi cea mai mică urmă de caracter mitocănesc sau de nestatură iese în evidenţă ca uleiul de apă."[/COLOR] Din cele trăite şi mărturisite de Cornelia ne dăm bine seama că este vorba doar de o iluzie pierdută, dar disimulată cu dibăcie, de-a Mariei de la Pucioasa, care încearcă să se îmbete singură cu apă rece. Vorba ceea: vrabia, mălai visează.
Să fie Nicolae Lăzărescu o dureroasă excepţie? Aş, nici vorbă. Mai "este" şi alte cazuri…şi sunt destule.

[mariamargareta]

[COLOR=purple] Ca la nebuni…(Partea a V-a)

[/COLOR] [COLOR=purple]* * *[/COLOR]
În fine, nu lipsită de importanţă ar fi şi exactitatea cu care se limpezeşte o neclaritate, oricare ar fi ea. Maria de la Pucioasa pretinde că (cităm): [COLOR=blue]"Citatele folosite de blogul semnat Anca Ionescu sunt reproduse inexact, cu scopul precis de a crea confuzia unei eclipsări a învăţăturii tradiţionale ortodoxe, în vederea inovaţiilor, ceea ce nu este adevărat."[/COLOR]
Care or fi acele citate , "reproduse inexact"? Era bine să ni se arate toate , cuvânt cu cuvânt, să se pună faţă în faţă originalul şi impostura, ca să ne dăm seama unde am greşit şi să ne corectăm şi să ne pocăim dacă am greşit.
Poate şi de aceea, Maria de la Pucioasa se străduieşte să ne convingă că până la urmă, cu ce a rămas ea din Şcoala Noului Ierusalim, după ce şi-a luat cu chiu, cu vai, bacalaureatul, ar fi de condensat într-o maximă care a impresionat-o pe ea la superlativ (citez, şi mă minunez, din articolul ei): [COLOR=blue]„Virtuţile omului put urât înaintea lui Dumnezeu".[/COLOR]
Oare chiar aşa să fie? Maria, te ţii de glume sau ai vorbit serios? Chiar ţi-ai luat bacalaureatul la Şcoala harului de la [COLOR=blue]Noul Ierusalim[/COLOR]? Că aici vorbeşti chiar ca o repetentă!
Şi din nou citesc…şi din nou mă minunez: [COLOR=blue]"Virtuţile…omului…put… urât…înaintea… lui… Dumnezeu".[/COLOR]
…Chiar şi nădejdea?
…Chiar şi credinţa?
…Chiar şi dragostea?
Or, dacă-i aşa, ce ne facem, creştinilor? Unde ne mai ascundem cu chipul lui Hristos din noi, presupunând că-l avem?
Voi, apocalipticilor pucioşi, care propovăduiţi de pe înălţimi [COLOR=blue]fuga de lume[/COLOR] şi că [COLOR=blue]televizorul e fereastra satanei[/COLOR], dar sunteţi amestecaţi cu lumea până-n gât, şi cu banii spurcaţi ai lumii, cu [COLOR=blue]ochii dracului[/COLOR] (fie că i-aţi spoliat de la văduve, fie că aţi vândut pe ei icoane cu chipul lui Hristos, ca să ziceţi că aţi dat ceva în schimbul lor) vă cumpăraţi numai scule şi maşini scumpe şi faceţi tot ceea ce faceţi şi zidiţi ceea ce zidiţi, şi cu care zidiri vă lăudaţi apoi, plini de mândrie prostească, în stânga şi-n dreapta, aţi ajuns mari cinefili, ca să staţi şi vă extaziaţi în faţa unui filmuleţ stupid, făcut de necredincioşi (filmul “Ostrov”), care te învaţă cum să minţi în biserică şi cum să-ţi înşeli aproapele fără să clipeşti, zicând că o faci în numele dragostei creştine, în numele Domnului? Ca apoi să trageţi, diabolic, concluzia apocaliptică: [COLOR=blue]„Virtuţile omului put urât înaintea lui Dumnezeu".[/COLOR]
Degeaba propovăduiţi voi la alţii “izvorul” numit "[COLOR=blue]Cuvântul lui Dumnezeu[/COLOR]", care vă învaţă "[COLOR=blue]să nu vă mai adăpaţi de la alte izvoare[/COLOR]", dacă voi înşivă nu aplicaţi acest îndemn în grădina voastră! Dacă acest "[COLOR=blue]Cuvânt[/COLOR]" ar fi de la Dumnezeu, oare nu l-aţi aplica întocmai, cu nemărginită sfiiciune? Dar voi ştiţi ceea ce ştiţi, şi de aceea nici nu vă pasă.
Nu mai vindeţi pe dolari şi pe euro chipul lui Hristos şi al sfinţilor! Daţi-l creştinilor în dar, dacă-i iubiţi aşa cum pretindeţi! Iar necreştinilor nici atâta să nu-l mai vindeţi, ca să nu vă asemănaţi cu Iuda, sau cu bisericile din lume, care tot aşa fac, comerţ deşănţat cu chipul lui Hristos. Până şi comuniştii au înţeles că trebuie procedat altfel: ei dădeau gratuit supuşilor lor chipurile lui Marx, Engels şi Lenin. Mierea albinelor şi icoanele sfinţilor nu se vând, ci se dăruiesc.
Iar dacă tot vă plac filmele, uitaţi-vă şi la [COLOR=#993366]Hamlet[/COLOR], poate trageţi din el o altă concluzie apocaliptică, pe care au mai tras-o şi alţii: “Ceva pute urât la Pucioasa”.

[COLOR=purple]…………………………………………………………………[/COLOR]
[COLOR=purple] Anca Estera [/COLOR]
[COLOR=purple]16 ianuarie 2008[/COLOR]
[COLOR=purple]…………………………………………………………………[/COLOR]

[Florina77]

În prealabil postat de vsovi

... sarmana Maria Margareta, pe care am iertat-o pentru ce mi-a zis pentru ca am vazut ca este o creshtina care cunoashte cateceva din scripturi, shi este o creshtina mai cinstita ca shi mine, shi ca atare nu pot sa n-o stimez, caci face un fel job de paznic al ortodoxiei... dar defapt ea sarmana, mi-a facut o mare veselie, o bucurie fara margini, caci asha spune Hristos " bucuratzi-va atunci cand va vor... mintztzind pentru Mine... caci rasplata voastra mare este in Ceruri" ... deci ii multzumesc nespus ca mi-a bagat bonus puternic, in pushculitza cereasca, shi ca intr-o zi mi-a daruit atatea hule shi umilintze cat n-am mai strans demult... shi pentru aceasta ii sunt recunoscator shi o iubesc shi n-o cobat ca sa ne certam caci nadajduiesc sa se lamureasca de sus de la Domnul, caci Domnul, care a vorbit prin sf Verginica, nu vrea certuri shi contraziceri intre creshtinii Lui...

Ajung si eu, cu intarziere, sa intru in vorba, pentru ca de abia acum mi-au cazut sub ochi controversele de pe acest forum.
Am citit dialogul aprins doar pana la aceasta replica a lui VSOVI si nu pot sa nu remarc atitudinea de martir de care si-o ia...
Nu cu mult timp in urma, l-as fi inteles pe VSOVi, in sensul ca as fi inteles ce inseamna sa te incapatanezi intr-o credinta pana cand ochii se incetoseaza complet si devin chiar orbi fata de orice alta realitate ce nu intra intre limitele inguste ale credintei iar creierul ti se netezeste pana ajungi sa repeti ca o masinarie stricata aceleasi si aceleasi formule.
De asemenea as fi condamnat cu acelasi dispret, venit din constiinta superioritatii credintei mele fata de alte opinii, orice ratiune care mi-ar fi contrazis-o.
Am experienta proprie (si am observat asta la toti sectantii care te agata pe strada) a ce inseamna sa ramai fara argumente si pur si simplu sa te retragi din controversa, convins ca faci asta din "duh de pace" si nu din cauza limitarilor tale rationale.
Prin urmare, figura iertatoare a lui VSoVI e consecinta lipsei de argumente si a netezirii creierului si orbirii, iar nu a duhului crestinesc pe care-l tot invoca cu lungi citate biblice si pilde.
Inca ceva, f important !!! VSOVi spune ca nu i-a cunoscut niciodata pe emitatorii mesajelor "venite din cer" si coborate pe internet, ci doar a citit de pe internetul site-ul cu pricina. Cum se face atunci isi permite sa o numeasca pe SF. Virginia " mama Gigi", apelativ plin de familiaritate cu care doar cei apropiati ei, in timpul vietii, o alintau. Nu cumva e o lipsa de respect? E ca si cum i-am spune Sf. Nicolae "Nicusor", adica ii suntem prieteni intimi. Sa inteleg ca tu, VSOVI, ii esti copil drag Sf. Virginia?
Apoi, cine ti-a dat dezlegare sa faci apologetica mesajelor de la Pucioasa. In mod cert nu "copii Domnului", ca ar fi trebuit sa-i intalnesti in mod personal, iar tu spui ca NU... Nu stiai, ca doar si numai in mesajele scrie, ca doar cei randuiti de "Cuvant" au acest drept?
Deci, ori esti in neascultare si lipsa de respect, ori esti mincinos, VSOVI...
ASTEPT RASPUNS !!