Din Viata Maicii Domnului de Sfantul Maxim Marturisitorul

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Fiule , de as fi avut toate bogatiile lumii, nu mi-as fi lipit inima de ele. Toata mângâierea sufletului meu a fost strâmtoarea saraciei si in saracuta mea casa din Nazaret am fost mai multumita decât daca as fi locuit in palate marete si regesti.
Este adevarat ca ma trageam din familie regeasca a lui David, dar pe vremea mea aceasta familie a ajuns saraca. Darurile Crailor din Rasarit , aduse Fiului meu, le-am impartit saracilor. Mă bucuram mai mult traind in sarăcie si lipsă decât daca as fi avut belsug. Mergi si vezi casa mea din Nazaret, si-ti va arata cât de de departe am fost de bogatie si stralucire. Inima mea n-a dorit decât bogatiile cele vesnice si nu s-a ingrijit deloc de cele pamantesti. Saracul cu duhul se multumeste numai cu Dumnezeu si este cel mai bogat când are dragostea Lui. Omul care doreste bogatii si comori pamântesti orbeste. Nimeni nu se gândeste atât de putin la Dumnezeu si la al sau suflet, ca cel ce vrea sa adune multe lucruri lumeşti. Dorinta de a avea, ocupa sufletul , aces chip grozav indeparteaza orice inteles al lucrurilor duhovnicesti si impiedica inima pentru ca sa nu auda glasul lui Dumnezeu care-i vorbeste. Niciodata nu vei fi asa de liber ca atunci când vei trai in sarăcie cu duhul. Ce bine iti aduce aurul, argintul, daca ele te zdrobesc mai intâi cu grijile si apoi iti rapesc cerul ? Natura se multumeste cu putin si tu de ce vrei sa ai lucruri luxoase si in plus, daca-ti sunt de ajuns cele trebuincioase ? Putini sunt cei ce nu-si lipesc inimile lor de bogatiile lor si multi cei care se folosesc rau si chiar pentru aceea sunt aruncati in iad. < < < Va urma > > >

Cee ce ai de la Dumnezeu cheltuieste in fapte de milostenie, pentru ca vei da seama de feluk cum ai intrebuintat pâna la cel din urma ban.
Sa te gândesti ca la sfârsit , ori sărac, ori bogat, nu vei lua cu tine nimic si nu vei duce cu tine deât faptele tale bune ori cele rele. Călugarii numarau mânăstirile case de sarăcie, pentru ca in ele nu adunau belsug de bogatii, ci adunau multime de fapte crestine. Faptele cele bune si virtutile sunt adevarate bogatii, pentru ca numai ele ii aduc bine sufletului. Curatia inimii si constiinta buna sunt comorile cele nepretuite pentru vesnicie. De vrei sa le ai, traieste in saracie cu duhul. Urmeaza-ma pe mine !

[cristiboss56]

Cu bucurie am primit harurile ce mi le-a dat Dumnezeu pentru a face binele si spre a ma ajuta spre folosul sufletului meu.
Ingerul m-a salutat plina de har si cu adevarat nu mi-am dat alta silinta decât sa traiesc cum vrea acest har. Toata Sfanta Treime m-a umplut cu harul acesta. Tatal ma iubea ca pe fiica Sa, Fiul, ca pe Mama Sa si Sântul Duh , ca pe Mireasa Sa. Nu m-am impotrivit, ci totdeauna am urmat adierea dulce a harului. Pentru conlucrarea mea credincioasa cu harurile dumnezeiesti, am primit haruri si mai mari, si asa am crescut mereu in virtuti, din pântecele mamei mele pana in clipa ultima a vietii mele. <<< Va urma >>>

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Cu bucurie am primit harurile ce mi le-a dat Dumnezeu pentru a face binele si spre a ma ajuta spre folosul sufletului meu.
Ingerul m-a salutat plina de har si cu adevarat nu mi-am dat alta silinta decât sa traiesc cum vrea acest har. Toata Sfanta Treime m-a umplut cu harul acesta. Tatal ma iubea ca pe fiica Sa, Fiul, ca pe Mama Sa si Sântul Duh , ca pe Mireasa Sa. Nu m-am impotrivit, ci totdeauna am urmat adierea dulce a harului. Pentru conlucrarea mea credincioasa cu harurile dumnezeiesti, am primit haruri si mai mari, si asa am crescut mereu in virtuti, din pântecele mamei mele pana in clipa ultima a vietii mele. <<< Va urma >>>

Fiule, harul nu-ti lipseste niciodata, dar tu foarte des nu-l simti. Arata-mi o clipa in care Dumnezeu sa nu-ti fi vorbit la inima, chiar atunci când tu te impotriveai harului lui.
Citind lucruri duhovnicesti, meditând, ascultând cuvântul lui Dumnezeu, ascultând Sfânta Liturghie, rugându-te, privind fapturile, spune-mi câte inspiraţiuni nu simti tu ? Oare nu este adevarat ca, daca tu te osândesti nu-l vei putea invinui deloc pe Dumnezeu , ci numai vointa ta cea rea, care se impotriveste harului lui Dumnezeu ? Si totusi cât de adevara este că te folosesti de harurile exterioare si de trup tot asa ca si harurile interioare ! Ai cinci simturi si le lasi sa faca atâtea lucruri rele, ai sanatate si o strici in pacate. Ai frumusete si te mândresti in aratări deşarte, ai puteri mari si le risipeşti in desfru. Ai timp şi-l pierzi degaba, ai bunuri si le risipeşti in jocuri. Tu ma numesti pe drept cuvânt Maica harului dumnezeiesc, dar nu te grijesti deloc sa te foloseşti bine de acest har. <<< Va urma >>>

[Mihailc]

on topic: http://www.edituradeisis.ro/index.ph...&product_id=53

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Fiule, harul nu-ti lipseste niciodata, dar tu foarte des nu-l simti. Arata-mi o clipa in care Dumnezeu sa nu-ti fi vorbit la inima, chiar atunci când tu te impotriveai harului lui.
Citind lucruri duhovnicesti, meditând, ascultând cuvântul lui Dumnezeu, ascultând Sfânta Liturghie, rugându-te, privind fapturile, spune-mi câte inspiraţiuni nu simti tu ? Oare nu este adevarat ca, daca tu te osândesti nu-l vei putea invinui deloc pe Dumnezeu , ci numai vointa ta cea rea, care se impotriveste harului lui Dumnezeu ? Si totusi cât de adevara este că te folosesti de harurile exterioare si de trup tot asa ca si harurile interioare ! Ai cinci simturi si le lasi sa faca atâtea lucruri rele, ai sanatate si o strici in pacate. Ai frumusete si te mândresti in aratări deşarte, ai puteri mari si le risipeşti in desfru. Ai timp şi-l pierzi degaba, ai bunuri si le risipeşti in jocuri. Tu ma numesti pe drept cuvânt Maica harului dumnezeiesc, dar nu te grijesti deloc sa te foloseşti bine de acest har. <<< Va urma >>>

Nu merita mai mult harul, cel ce nu asculta de insuflarile lui. Harurile dispretuite, la moarte te vor ingrozi si mult te vor inspaimânta la Judecata la care ti se va arăta numarul lor cel mare si ti le va imputa ca le-ai dispretuit cu indărătnicie.
Câti nu s-ar fi intors la Dumnezeu cu harurile dăruite tie ! Sa te foloseşti de azi inainte mai bine de aceste haruri, ca sa nu te apuce o moarte grozava. Numai cu un singur har tu poti sa invingi toata imaraţia Satanei. Fiindca nu stii de care har atârnă mântuirea ta cea veşnica, preţuieste-le pe toate, ca nu cumva pentru un har dispreţuit sa fii osândit. Harul lui Dumnezeu este un sprijin mare pentru suflet când este ispitit si dacă prin acest har invingi ispita, se câstiga slava. Nu voi inceta sa-ti câstig harurile, daca ma vei ruga si-mi vei arăta credinta. Urmeaza-ma pe mine !

[cristiboss56]

Eu am fost departe de păcat si n-am fost deloc pătată de el, pentru ca Dumnezeu m-a scutit si m-a sfintit.
Nu se cuvenea ca in mine să fie nici umbră de păcat, pentru că Dumnezeu mă făcuse locaş harurilor. Am cunoscut ceea ce voia să spună " a supăra pe Dumnezeu Cel prea Bun " şi de aceea n-am vrut să fac nimic din ceia ce nu-i place voii Lui. Poate că tu nu cunoşti incă bine de tot, de ce mă numesc eu Scăparea păcătoşilor. Tu crezi că eu mă rog mereu ca să nu piardă nici cei ce nu vreau sa se lase de păcat. Te inşeli , fiule , eu nu mă rog pentru aceia care urăsc intoarcerea. Nu toţi cei care imi zic mie : Doamnă, Doamnă, vor dobândi harul meu, ci numai aceia care au gând să facă adevărată pocăinţă. Eu mai cu seamă mă rog pentru ca slugile mele să aibă frică de păcat, căci ajunşi aşa, nu-l vor mai face. Cunoaşterea păcatului este primul pas pentru ca să ajungi să-l urăşti, ceea ce ar trebui să facă toti oamenii. Cine ar putea crede că un om ca acesta va mai avea indrăzneala să-L supere pe Dumnezeu şi să-L insulte cu păcatul ? Priveşte rănile şi moartea Fiului meu şi vei vedea şi vei pricepe răutatea păcatului. Ce-ti rămâne oare după păcat, decât un suflet mort, o conştinţă zbuciumată si de mori in păcat, o pedeapsă veşnică ? Să nu faci prietenie nici cu un păcat uşor, pentru ca incet, incet, te va face să cazi in păcate şi mai grele . <<< Va urma >>>

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Eu am fost departe de păcat si n-am fost deloc pătată de el, pentru ca Dumnezeu m-a scutit si m-a sfintit.
Nu se cuvenea ca in mine să fie nici umbră de păcat, pentru că Dumnezeu mă făcuse locaş harurilor. Am cunoscut ceea ce voia să spună " a supăra pe Dumnezeu Cel prea Bun " şi de aceea n-am vrut să fac nimic din ceia ce nu-i place voii Lui. Poate că tu nu cunoşti incă bine de tot, de ce mă numesc eu Scăparea păcătoşilor. Tu crezi că eu mă rog mereu ca să nu piardă nici cei ce nu vreau sa se lase de păcat. Te inşeli , fiule , eu nu mă rog pentru aceia care urăsc intoarcerea. Nu toţi cei care imi zic mie : Doamnă, Doamnă, vor dobândi harul meu, ci numai aceia care au gând să facă adevărată pocăinţă. Eu mai cu seamă mă rog pentru ca slugile mele să aibă frică de păcat, căci ajunşi aşa, nu-l vor mai face. Cunoaşterea păcatului este primul pas pentru ca să ajungi să-l urăşti, ceea ce ar trebui să facă toti oamenii. Cine ar putea crede că un om ca acesta va mai avea indrăzneala să-L supere pe Dumnezeu şi să-L insulte cu păcatul ? Priveşte rănile şi moartea Fiului meu şi vei vedea şi vei pricepe răutatea păcatului. Ce-ti rămâne oare după păcat, decât un suflet mort, o conştinţă zbuciumată si de mori in păcat, o pedeapsă veşnică ? Să nu faci prietenie nici cu un păcat uşor, pentru ca incet, incet, te va face să cazi in păcate şi mai grele . <<< Va urma >>>

Câti ar fi astăzi feriţi de iad, dacă s-ar păzi de păcatele cele uşoare ! Fereşte-te de cel mai mic păcat, precum te fereşti din calea unui şase veninos. In vreme de ispită, gândeşte-te la răul cel mare, care este păcatul si la urmările lui, şi te roagă fierbinte lui Dumnezeu ca să te sprijinească cu harul Său, ca să nu cazi.
Fiule, de te necăjeşte ispita, aleargă indată la mine. Eu te voi ajuta şi-ti voi câştiga de la Dumnezeu haruri pentru sufletul tău, pentru că el să nu sufere nici un rău şi să nu cazi. Fereşte-te de toti cei care te ademenesc ca să păcătuieşti, pentru că ei sunt cei mai mari duşmani ai tăi. Hotărăşte-te , mai bine să mori, decât sa-L superi chiar cât de puţin pe Dumnezeul cel prea bun si dulce. * Urmeaza-mă pe mine ! *

[cristiboss56]

Eu am lucrat totdeauna cu cea mai mare credinţă. Am crezut in Dumnezeu şi cuvântul Său, şi nimeni nu m-a putut face să cad. Nu m-am indoit de nimic şi de vei citi Evanghelia in locurile in care mă privesc pe mine, vei găsi că in toate locurile, intodeauna m-a păzit credinţa şi nu m-a părăsit nici atunci când inotam pe marea de dureri, la picioarele Crucii Fiului Meu.
Pentru aceasta am primit numele de Maica credinţei, pentru ca L-am născut pe insuşi Autorul credinţei. Nu se clatină deloc in credinţă cel ce se sprijineşte cu tărie pe cuvântul lui Dumnezeu. Nu te uita la judecătile minţii tale, care nu inţelege nici cele mai mici lucruri de pe pământ. Când este vorba de credinţă, mintea nu trebuie să judece, ci trebuie să se supună. Curiozitatea prea mare, pe mulţi i-a aruncat in păcat si i-a indepărtat de adevărul credintei. Lucrurile dumnezeieşti şi cereşti sunt prea inalte pentru simţirile omului. Tainele lui Dumnezeu n-ar fi aşa de mari, dacă le-ar putea pricepe omul cel nemernic. Cine are suflet smerit, nu discută asupra credinţei, dacă este aşa sau altcumva, ci crede cu simplitate. Precum ştiinţa lui Dumnezeu nu greşeşte , tot aşa şi adevărul Lui este negreşit când se descoperă cuiva. Să n-ai prietenie cu cei ce se impotrivesc credinţei. Fii tare in credinţă , ca şi Sfinţii Martiri, care au dispreţuit toate ereziile şi au murit pentru credinţa ortodoxă. De umbli cu incredere in sfânta credinţă, nu vei suferi nici o pagubă, şi de vrei să-l invingi pe diavol, in credinţă vei avea cel mai puternic ajutor. Smerenia sufletului ce crede cu incredere il pune pe diavol pe fugă, iar simplitatea ei alungă toate inşelaciunile. <<< Va urma >>>