Va rog sa cititi si sa nu va panicati.Sa ne pregatim pentru mucenicie!

[Alexandru08]

În prealabil postat de Leinarius

Asadar tot la fiecare dintre noi ajunge, la fel cum a fost dintru inceputuri: Adam a gustat fructul pentru ca asa a ales... A ALES! Asadar nu fructul l-a pierdut pe Adam ci Adam l-a condamnat pe Adam la bejenia din Eden. Si nu fructul era necurat ci FAPTA OMULUI,

De ales a ales el dar sa-ti aduc aminte ca a fost pacalit?
Si pecetea lui Antihrist tot o inselare va fi.
Pasaportul asta biometric chiar daca accepti chiar daca nu,nu inseamna nimic in esenta dar...te va creea dependent de un sistem care te va desparti in cele din urma de Hristos.

Cel care a deschis acest topic a facut foarte bine.Neliniste simt doar cei legati inca de lume

[Iustin32]

Pana la mucenicie trebuie sa ne pregatim in mod concret pentru supravietuirea in conditii extreme a celor ce se vor refugia in pesterile si vagaunile muntilor pentru a scapa de prigoana antihristului dupa cum spune Sfantul Efrem Sirul:
Deci, multi din Sfinti, cati se vor afla atunci, la venirea spurcatului Antihrist, vor varsa rauri de lacrimi, cu suspine, catre Dumnezeu Cel Sfant, ca sa se mantuiasca de balaur si, cu mare sarguinta, vor fugi în pustietati, in munti si in pesteri, cu frica se vor ascunde. Si isi vor presara pamant si tarana pe capetele lor, rugandu-se noaptea si ziua, cu multa smerenie. Si li se va darui lor aceasta, de la Dumnezeul Cel Sfant, si-i va povatui pe dansii Darul Duhului Sfant in locuri hotarate, si se vor mantui, fiind ascunsi in gauri si in pesteri, nevazand semnele si infricosarile lui antihrist. Caci celor ce au cunostinta, cu usurinta le va fi cunoscuta venirea lui. Iar celor ce isi au mintea de-a pururea la lucruri lumesti şi iubesc cele pământesti, nu le va fi cunoscută venirea acestuia. Caci, cel ce de-a pururea este legat cu lucruri lumesti, macar daca ar si auzi, tot nu crede, ba il si uraste pe cel ce i-ar spune despre venirea lui Antihrist. Pentru aceasta Sfintii se intaresc in credinta spre a scapa, ca toata invaluirea si grijile vietii acesteia le-au lepadat.” restul pe:
http://saccsiv.wordpress.com/2009/02...ip-incorporat/
Mi se pare ca ne pierdem in discutii sterile in loc sa intelegem ca e mai tarziu decat ne putem imagina, dupa cum spunea Parintele Serafim Rose. Pana la urma Sfantul Efrem Sirul ne atentioneaza ca ,,multi din Sfinti, cati se vor afla atunci, la venirea spurcatului Antihrist, vor varsa rauri de lacrimi, cu suspine, catre Dumnezeu Cel Sfant, ca sa se mantuiasca de balaur si, cu mare sarguinta, vor fugi în pustietati, in munti si in pesteri, cu frica se vor ascunde.,, Noi nu suntem Sfinti dar daca tot am inteles ca acesta e timpul si ca tot in munti vom ajunge, de ce sa nu ne pregatim cu tot ce ne-a pus la dispozitie Dumnezeu?
Adica, cei ce au ceva in lumea aceasta: casa, apartament sa-l vanda cat timp mai este posibil si sa-si faca sau sa-si cumpere la munte o casuta in care, dupa modelul dreptului Iosif care a fost inspirat de Dumnezeu sa adune granele din 7 ani imbelsugati pentru 7 ani de seceta, sa-si faca o rezerva de alimente caci aceasta va fi cea mai mare problema in vremea antihristului. In fond se poate trai si la munte, dar problema va fi ca cei ce iubesc traiul caldicel din oras, au impresia ca abia atunci vor pleca in munti, cand nu vor mai avea incotro, dar va fi cam tarziu pentru ca va fi un haos si anarhie cum nu a fost niciodata in lume, iar drumurile vor fi ,,pazite,, de bande de talhari care vor ataca pe oricine pentru a-l jefui de tot ce are-in primul rand de alimente,. dupa cum spune Staretul Antonie in a doua viziune a sa.
De la casuta lui din ultimul sat din munte, va putea mult mai usor sa-si caute locul dinainte hotarat de Dumnezeu, dupa cum spune Sfantul Efrem Sirul, si sa se pregateasca pentru cei trei ani si jumate de domnie a antihristului, iar atunci cand va vedea ca a sosit timpul , va pleca in vagauna sa, fiind si pregatit fizic cu viata la munte.
Parintele Iustin Parvu ne indemna sa formam mici comunitati crestine la tara, in special la munte, din cateva familii. Daca am inteles ca nimic nu e mai important decat mantuirea sufletului si ca acesta e timpul, iar in lume nu mai este loc pentru noi, trebuie sa fim capabili sa ne lepadam de lume si de toate placerile ei pentru ca asta va face diferenta.