Fenomenul Noul Ierusalim de la Pucioasa

[mariamargareta]

...........................................
[COLOR=red]Notă: Acest material reprezintă selecţiuni preluate din articolul cu acelaşi nume de pe blogul noulierusalimnip.wordpress.com, înainte de suspendarea abuzivă a acestuia de către liderii pucioşi, urmând ca acordul autoarei să se obţină ulterior
...........................................

[/COLOR][COLOR=purple]48. Misterele Pucioasei (XLIV)[/COLOR]
[COLOR=purple]“Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” confundă Scripturile [COLOR=Black](partea I)[/COLOR][/COLOR]

Studiu independent despre fenomenul religios [COLOR=blue]NIP[/COLOR]
( ”[COLOR=blue]Noul Ierusalim[/COLOR] de la Pucioasa” )




“Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” se pare că deja are probleme serioase cu memoria, tocmai acum când, ostenit parcă de 53 de ani de propagandă ineficientă (1955-2008 ) şi-a propus o inovaţie absolută: să-i “[COLOR=red]înhristoşească[/COLOR]” pe creştinii români! Felicitări pentru imaginaţie: limba română se îmbogăţeşte cu cuvinte noi, pretenţioase, dar goale de conţinut. [COLOR=red]A înhristoşi, înhristoşire.[/COLOR] [COLOR=green]Ce-i trebuie chelului? Tichie de mărgăritar.[/COLOR]
Numai că, doar imaginaţia nu este de ajuns. Când te grăbeşti, trebuie să fii şi foarte atent, ca să nu calci în străchini. În graba mare cu care şi-au propus “[COLOR=red]înhristoşirea[/COLOR]” românilor, liderii pucioşi fac o confuzie gravă în “Cuvântul” ticluit de ei în numele “Dumnezeului lor de la Pucioasa” şi destinat anume pentru românii care se duceau la vot în “Duminica Orbului”. Ei se referă aici la orbul Bartimeu din Ierihon (Luca, 10: 46-52), care orbise în cursul vieţii, în timp ce Evanghelia zilei se referă la un alt orb, din Ierusalim, care era orb din naştere. (Ioan, 9, 1-38 ).

Ca dovadă iată textul lor, transcris integral, care promovează această uriaşă confuzie (Notele explicative din paranteze îmi aparţin):

[COLOR=#993366]Cuvântul lui Dumnezeu din Duminica a şasea după Paşti, a orbului[/COLOR]

[COLOR=blue]Eu sunt Cel ce sunt, şi sunt Calea, Adevărul şi Viaţa pentru fiecare om care iubeşte viaţa şi nu moartea, şi sunt duhul înţelepciunii pentru cei binecredincioşi cuvântului Meu cel de ieri şi cel de azi [/COLOR](Notă: Cuvântul cel de ieri este Biblia, iar Cuvântul cel de azi este cartea de 7Kg editată la Pucioasa şi intitulată “Cuvântul lui Dumnezeu”)[COLOR=blue], căci fără înţelepciunea Mea în el, omul este gol şi este ţărână şi nu este duh ca şi Mine şi nu ştie să-şi închine Mie în duh şi adevăr vremea lui cea de pe pământ ca să aibă apoi omul casă în cer, nefăcută de mână, ci făcută de Dumnezeu. [/COLOR]
[COLOR=blue]Eu sunt Hristosul Tatălui şi vin cuvânt la poporul cuvântului Meu cel din români răsărit, cel din credinţa în Mine născut, şi îl învăţ pe el[/COLOR] [COLOR=red]înhristosirea [/COLOR](Notă: Aici se promovează pentru prima dată un termen revoluţionar în teologia ortodoxă: înhristosirea. Întrebarea care se pune imediat este: De ce atât de târziu? Ce se fac cei care au trăit în cele 2 milenii anterioare, dar n-au ştiut că trebuie să aspire la înhristosire? ) [COLOR=blue]şi dau această înţelepciune a Mea la tot omul care Mă găseşte în mijlocul poporului Meu şi Mă ia de călăuză a sa, de împlinire a sa întru Dumnezeu. Amin. [/COLOR]
[COLOR=blue]Eu sunt Păstorul Cel cu crucea, Eu sunt Cel bun, iar Păstorul Cel bun, Cel adevărat, nu sare pe aiurea cu hrana Sa la popor, ci intră pe porţi [/COLOR](Notă: Aici se face o aluzie fină la faptul că Dumnezeul Pucioasei nu poate nimic să facă decât prin “porţi”, iar “porţile” sunt liderii pucioşi, Mihaela şi Nicuşor)[COLOR=blue]şi dăruieşte, iar ceea ce este în dar, este cu milă dat şi este hrană vie, fiindcă Păstorul Cel cu crucea este Păstorul Cel adevărat şi dă viaţa Sa oilor. Amin. [/COLOR]
[COLOR=blue]Intru pe porţi [/COLOR](Notă: “Porţile” sunt o doar o denumire conspirativă. Cei avizaţi ştiu însă că “porţile” sunt liderii pucioşi, Mihaela Tărcuţă şi Nicolae Nedelcu)[COLOR=blue] la tine, neam român. Dis-de-dimineaţă Mă zoresc cu glasul Meu peste pământul tău, ca să te dăruiesc în ziua aceasta cu darul Duhului Sfânt, Care să te călăuzească de la Mine, tată, căci tu eşti azi întrebat de soarta ta de azi şi de mâine şi nu ştii, tată, ce să faci, căci duhul întunericului a cuprins în el mintea şi lucrarea celor ce dau să te robească pe mai departe sub minciuna lor, sub setea lor de stăpânire, dar ei nu pot fi cu nici un chip stăpâni, ci sunt robi minciunii şi trufiei, şi tu eşti sub cruce grea, o, patria Mea de azi. Cobor acum la tine cu oştiri îngereşti şi te dăruiesc cu înţelepciunea luminii cea de sus, iar îngerii Mei să te călăuzească în taină, tată, în ziua aceasta, căci tu n-ai de unde să iei înţelepciunea care îţi trebuie acum pentru soarta ta şi pentru soarta Mea cu tine, căci şi păstorii [/COLOR](Notă: Este vorba de preoţii şi arhiereii din B.O.R.) [COLOR=blue]care s-au aşezat peste tine pentru sufletul tău nu sunt păstori, ci sunt furi şi vânzători de oi, tată, şi aceştia se vor prăbuşi curând [/COLOR](Notă: Aici este “proorocită” prăbuşirea B.O.R., pe motiv că “păstorii ei nu mai sunt păstori”)[COLOR=blue], curând cu tot cu ceata lor, bolnavă ca şi ei, căci fiecare ceată îşi atrage eişi ceea ce merită, şi altfel nu este lucrarea dreptăţii, ci numai aşa. [/COLOR]
[COLOR=blue]O, nu te uita numai în lume, patria Mea de azi, neam român, ţara Mea în care am venit de la Tatăl a doua oară pe pământ ca să fac iarăşi cerul şi pământul şi să împlinesc acum această Scriptură. O, nu te uita numai în lume, ci uită-te, tată, şi în cuvântul Meu de peste tine [/COLOR](Notă: adică în “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa)[COLOR=blue], prin care te vestesc şi te îndemn şi te întăresc întru duhul vieţii şi al biruinţei cea de sus. Deschide ochii spre Mine, că M-am făcut Păstorul tău Cel bun şi Mi-am pus în mijlocul tău [/COLOR](Notă: adică, la Pucioasa) [COLOR=blue]masa nunţii Mele, masa cuvântului Meu, care cheamă la masa Mea pe cei ce vor salvarea, tată.[/COLOR] (Notă: Salvarea omenirii nu mai vine, deci, decât de la Pucioasa) [COLOR=blue] O, e numai moarte pe pământ şi în om, iar Eu sunt Cel ce am biruit moartea pentru fiecare om, numai să pot să-l fac pe om să înţeleagă aceasta, şi de aceea vin pe pământ cuvânt şi Eu Însumi Mă dăruiesc omului spre cunoaşterea tainei vieţii, căci până ce omul nu învaţă nu pricepe, nu ştie ce să facă. [/COLOR]
[COLOR=blue]Te dăruiesc cu ştiinţa lui Dumnezeu, patria Mea de azi. Nici un popor nu a avut alegerea ta [/COLOR](Notă: Poate de aceea poporul român este denumit la Pucioasa “noul Israel”, iar Pucioasa este “Noul Ierusalim”)[COLOR=blue], căci nu Eu, ci Tatăl te-a ales a Mea la naşterea Mea şi a ta, şi te-a sortit atunci să fii pământul întoarcerii Mele iarăşi de la Tatăl la om, fiindcă pământul tău poartă pe el taina facerii cerului şi a pământului şi a omului, şi vor auzi şi vor înţelege popoarele taina ta, o, patria Mea cea cu comoară în ea. O, scoală-te dis-de-dimineaţă şi spală-ţi şi şterge-ţi ochii şi vezi apoi, căci Eu pun acum pe ochii tăi alifie vindecătoare de ochi, iar harul Meu cel nebănuit de om să te călăuzească azi pentru soarta ta cea de la Mine şi nu cea de la om, căci se zbate omul care stă peste tine ca să te robească iarăşi lui [/COLOR](Notă: adică, politicienii aflaţi la putere în Guvernul României vor să obţină un nou mandat)[COLOR=blue], se zbate să te ţină pe mai departe în întuneric, tată. O, scoală-te şi vezi! Îngerii Mei să-ţi poarte paşii şi mintea şi mâna [/COLOR](Notă: adică, poporul român să voteze cu mai multă responsabilitate, de data aceasta) [COLOR=blue] spre voia cerului, cea pentru Mine şi nu spre voia omului sau spre voia ta, căci e greu să vadă omul pe cele ce sunt bune pentru el. Eu şi numai Eu sunt Cel ce văd pe cele ce au fost, pe cele ce sunt şi pe cele ce vor fi, şi din vederea Mea cea pentru tine poţi tu să ştii binele tău. [/COLOR]
[COLOR=blue]Mi-e tare milă de tine, patrie aleasă de Tatăl pentru venirea Mea iarăşi pe pământ, precum este scris să se împlinească, iar pentru venirea Mea Îmi trebuia casă, tată. Mi-e milă de tine, neam român. Voiesc să te[/COLOR] [COLOR=red]înhristosesc[/COLOR][COLOR=blue], tată, ca să fii neamul cel fericit cu fericirea cea de la Mine, nu cea de la om, căci omul este trecător, şi omul nu este Dumnezeu, iar pentru această înţelepciune ţie îţi trebuie pe Dumnezeu, ca să te păstorească, tată. [/COLOR][COLOR=fuchsia]Primeşte de la Mine vindecare, căci Eu îţi dau, aşa cum am dat orbului Bartimeu, care era din naştere orb.[/COLOR](Notă: Biblia spune altceva, cum că Bartimeu n-a fost orb din naştere, ci a văzut înainte ca să orbească) [COLOR=blue]Tu nu eşti aşa din naştere, ci eşti aşa pentru că omul dă să-ţi acopere ochii ca să nu le vezi pe cele de la Mine, ci să le vezi pe cele de la el şi de la mintea lui cea plină de trufie ca şi Lucifer, care s-a vrut mai mare ca Dumnezeu peste toate şi care din această pricină s-a întunecat, şi se numeşte îngerul întunericului lumii, de atunci şi până azi peste om. Eu însă am vremea Mea cea scrisă în Scripturi şi vin cu ea pe pământ ca să fiu lumina lumii şi ca să umble omul în lumină, şi iată, apleacă-te, neam român, că Eu slobozesc în ziua aceasta peste duhul tău duhul îngerilor Mei călăuzitor ţie. Apleacă-te, tată, căci Eu, Domnul Dumnezeul tău, îţi dau ca să iei şi ca să ai. Amin. [/COLOR]

[COLOR=blue]
[/COLOR]

[mariamargareta]

[COLOR=purple]48. Misterele Pucioasei (XLIV)[/COLOR]
[COLOR=purple]“Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” confundă Scripturile [COLOR=Black](partea a II-a)

[/COLOR][/COLOR] [COLOR=blue]Să se destrame duhul întunericului! Amin. Cuvântul lui Dumnezeu rosteşte aceasta peste duhul întunericului din om şi din afara omului şi de peste neamul român. Amin. Să vină peste neamul român Duhul Sfânt, Care să călăuzească în ziua aceasta pe români ca să desluşească ei lumina din întuneric [/COLOR](Notă: adică, de data aceasta, românii să facă bine şi să voteze pe cine trebuie, nu ca în altă “Duminică a Orbului” în care l-au votat, ca orbii, pe Iliescu)[COLOR=blue], căci fără Mine omul este mic şi slab şi pământesc! O, nu va mai stăpâni omul pe pământ, ci va stăpâni Domnul, Cel ce a făcut cerul şi pământul; Domnul şi cu slujitorii Lui cei credincioşi Lui, [/COLOR](Notă: Pucioşii râvnesc pe faţă la o dictatură a teocraţiei, în care ei, “slujitorii ce credincioşi”, să ocupe niscaiva posturi-cheie) [COLOR=blue]căci dacă i-am dat omului zidit de Mine să stăpânească pe pământ, a făcut numai şi numai stricăciune omul, căci s-a îngâmfat peste Dumnezeu şi a căzut în duhul trufiei şi s-a făcut Lucifer, după numele îngerului care i-a slujit omului în ziua când omul s-a trufit împotriva lui Dumnezeu. [/COLOR]
[COLOR=blue]O, neam român, intră, tată, sub călăuzirea Mea în ziua aceasta, căci Eu, Domnul, îţi binecuvintez mintea şi voirea ca să faci voia Mea cea pentru viaţa ta [/COLOR](Notă: adică, să votezi pe cine trebuie)[COLOR=blue], şi să nu faci voia ta, care nu ştie pentru viaţa ta. Pace ţie! Ai grijă, că pacea din cer este scumpă, nu este ca pacea pe care ţi-o dă duhul lumii din om. O, Eu voiesc să te scap pe tine de duhul cel lumesc de pe pământ şi să te îmbrac în Duhul Meu şi să te fac înţeleaptă din cer în mijlocul neamurilor de pe pământ, şi apoi să se vadă până la marginile toate strălucirea ta, cea pusă de Mine peste tine, căci vrei nu vrei, crezi nu crezi, tu ai numele de ţara strălucirii, şi aceasta nu este minciună, ci este adevărul cel din Scripturi ieşit, iar Eu sunt Cel ce împlinesc peste tine această Scriptură, fiindcă pământul tău poartă de la Dumnezeu în el taina facerii [/COLOR](Notă: taină care spune că pământul de la Pucioasa a fost primul care a ieşit din ape la Facere, atunci când Dumnezeu a hotărât să se arate uscatul)[COLOR=blue], taina Scripturilor cele pentru sfârşit de timp şi pentru început de veşnicie, o, patria Mea cea de azi. Amin, amin, amin. [/COLOR]
[COLOR=blue]Mă întorc în tine, poporul Meu cel din români. Te îndemn, tată, [/COLOR](Notă: Dumnezeul Pucioasei se bagă acum şi mai adânc în politică) [COLOR=blue]să ridici la Mine în ziua aceasta rugă pentru duhul cel călăuzitor de la Mine azi peste neamul român, care este întrebat azi de soarta lui de către cei ce s-au aşezat peste soarta lui [/COLOR](Notă: adică e vorba de chemarea întregului popor la vot, pentru alegerile locale) [COLOR=blue]. Eu însă întăresc la cârma neamului român pe cel drept pentru el [/COLOR](Notă: adică pe Traian Băsescu, marele Cârmaci)[COLOR=blue]şi pe cei ce slujesc dreptăţii cea pentru el [/COLOR](Notă: adică, membrii PDL) [COLOR=blue], şi dau să schimb faţa acestui neam [/COLOR](Notă: adică, o nouă conducere la guvernarea ţării) [COLOR=blue]şi dau să-i deschid ochii ca să vadă soarta lui cea de la Mine între toate neamurile de pe pământ, şi îl voi călăuzi pe el tot mai cu dor, tot mai cu foc, şi voi împlini cuvântul Meu cel rostit pentru acest neam. Amin. [/COLOR]
[COLOR=blue]Roagă-te, poporul Meu, roagă-te, tată, cu duhul luminii Mele şi nu te ruga fără el, căci Eu voiesc să împlinesc peste neamul român lucrarea luminii, munte de Tabor, pe care să stau şi să călăuzesc peste pământ în lung şi în lat [/COLOR](Notă: Se “prooroceşte” instaurarea Euro-Ierusalimului şi apoi a Mondo-Ierusalimului) [COLOR=blue] şi să împlinesc Scriptura venirii neamurilor spre muntele cel sfânt,[/COLOR] (Notă: adică, toate neamurile pământului vor veni să se închine la Pucioasa, precum vin acum musulmanii la Mecca) [COLOR=blue] spre ţara Mea de întoarcere de la Tatăl la om. O, poporul Meu, să te am pe tine, tată, unealtă de lucru, că Eu de aceea te-am îngrijit şi te-am aşezat să stai în cuvântul Meu şi nu în voile tale cum stă omul pe pământ. Am venit la tine cuvânt ca să te [/COLOR][COLOR=red]înhristosesc[/COLOR], [COLOR=blue]tată, şi să fii adevărat între neamurile de pe pământ, că voiesc să-ţi dau rang de voievod între neamuri [/COLOR](Notă: Observăm aici cum se promovează făţiş un soi de naţionalism goebbelsian, croit anume pentru plaiurile dâmboviţene, în care rrromânismul este reliefat ca având statutul de rasă superioară şi pură, prin predestinare divină) [COLOR=blue], şi nu se suie la mintea ta ceea ce Eu voiesc să fac cu tine pe pământ, pentru cer şi pentru pământ, poporul Meu. O, nu te îngâmfa la acest cuvânt al Meu [/COLOR](Notă: Miza este atât de înaltă, iar promisiunea e de-a dreptul uriaşă, încât pericolul îngâmfării la rumâni pare iminent şi inevitabil)[COLOR=blue], ci fă-te mititel, mititel înaintea Mea, căci numai cei mici, care ştiu să stea aşa în mâna Mea şi unii în faţa altora, numai pe aceia îi voi putea Eu [/COLOR][COLOR=red]înhristosi[/COLOR] [COLOR=blue]pentru slava Mea, care vine pe pământ. Amin. [/COLOR]
[COLOR=blue]O, fii ai cuvântului Meu [/COLOR](Notă: adică, pucioşii în general)[COLOR=blue], fiţi, tată, înţelepţi din cuvântul Meu de peste voi şi nu-l uitaţi pe el, că Eu v-am spus prin el toate tainele Mele, iar dacă nu staţi cu cartea deschisă ca să citiţi cuvântul Meu din ea [/COLOR](Notă: “Cuvântul de la Pucioasa” trebuie citit mai abitir decât Biblia, ca să nu se uite vreo iotă sau vreo cirtă din el)[COLOR=blue] vă faceţi uituci, tată, şi se face târziu, iar vremea Mea cea cu slavă ar fi să aştepte la acest hotar, şi n-ar răspunde pentru aceasta cei ce vă îndeamnă zi de zi spre împlinirea lucrărilor Mele cele tainice[/COLOR](Notă: adică, liderii pucioşi n-ar avea nici o vină de faptul că acoliţii lor sunt uituci şi neîmplinitori)[COLOR=blue], ci aţi răspunde voi, fiecare din voi, după cum i-a fost fiecăruia lucrarea, pe care a făcut-o şi pe care n-a făcut-o după ce Eu am dat de lucru poporului Meu. O, lăsaţi-Mi Mie grija de voi [/COLOR](Notă: adică, “nu vă mai îngrijiţi de ce veţi mânca, sau veţi bea, sau vă veţi îmbrăca”)[COLOR=blue], iar voi îmbrăţişaţi spre lucrare a voastră grija de Mine şi de planul Meu cel sfânt, care trebuie să se împlinească pe pământ, şi grija de[/COLOR][COLOR=red] înhristosirea[/COLOR] [COLOR=blue]voastră, tată. [/COLOR]
[COLOR=blue]Voi veni la voi şi iar vă voi învăţa, fiilor, căci trebuie acum să pregătim iarăşi masă de strângere pentru poporul care bea de la izvor. Vin, tată, să rostesc cuvânt pentru vreme dulce şi liniştită, cu senin şi cu răcoare blândă, şi vin să vă învăţ mereu viaţa Mea cea din voi şi dintre voi, şi vreau să staţi micuţi sub învăţătura Mea, şi s-o luaţi pe ea peste voi cu multă mărire de împlinire, dar învăţaţi-vă bine să vă bizuiţi pe Mine şi să împliniţi cuvântul Scripturii care spune că cetatea cu mulţi stăpânitori şi conducători în ea, este ameninţată de clătinare, tată [/COLOR](Notă: adică, orice dizidenţă la adresa liderilor pucioşi este inadmisibilă)[COLOR=blue]. Luaţi pildă din Scripturi, căci sunt pline de pilde de viaţă Scripturile, şi luaţi lumină din ele şi fiţi poporul Meu cel împlinitor de viaţă sfântă şi cuminte, de ascultare şi de împlinire, şi toate acestea prin dragostea Mea, care mereu, mereu lucrează la [/COLOR][COLOR=red]înhristosirea [/COLOR][COLOR=blue]voastră, fiilor. O, nu uitaţi, nu uitaţi că toţi cei ce vor rămâne poporul Meu pe pământ, aceia vor fi cei asemenea Mie, şi nu altfel vor fi cei ce vor fi poporul Meu în vremea ce vine. Pace vouă, fiilor! Amin. [/COLOR]
[COLOR=blue]Voi, copii din porţi [/COLOR](Notă: O altă formulare conspirativă pentru liderii pucioşi[COLOR=blue]) luaţi din Mine voinţă şi dor şi putere pentru statul Meu în mijlocul poporului Meu, că Eu pe voi Mă sprijin ca să stau cu poporul, tată, şi altfel nu pot fi cu poporul [/COLOR](Notă: adică, liderii pucioşi sunt încă odată legitimaţi ca fiind singura legătură dintre Dumnezeu şi om) [COLOR=blue], căci aici nu e ca în lume, ci e ca la Dumnezeu orânduiala Mea cea pentru poporul Meu. Luaţi din Mine putere, căci iar voi sta Învăţător peste poporul Meu şi îl voi învăţa pe el iarăşi multe, căci frumosul cel de la Mine, care dau să-l aşez pe pământ acum, cere multă credinţă şi multă iubire şi multă lucrare de împlinire pentru el, şi trebuie să Mă asculte poporul, tată, iar voi trebuie să Mă ajutaţi [/COLOR](Notă: adică se confirmă că rolul şi contribuţia liderilor pucioşi la promovarea “Dumnezeului“ lor este inestimabil şi inalienabil)[COLOR=blue]să pot grăi [/COLOR](Notă: adică, o nouă întărire a faptului că fără liderii pucioşi “Dumnezeul” lor nu poate face nimic, căci prin ei şi din ei grăieşte) [COLOR=blue]şi să-i cer poporului Meu, iar el să-Mi dea [/COLOR](Notă: în sfârşit, după o introducere atât de lungă, se pune punctul pe “i”)[COLOR=blue], precum şi Eu îi dau lui, îngrijind de el. Pace vouă! Întăriţi-vă ca să Mă sprijiniţi [/COLOR](Notă: şi din nou se pune punctul pe “i”, ca să fie lucrurile clare) [COLOR=blue] şi să pot da poporului cuvântul vieţii, fiilor, cuvântul care ţine în viaţă pe poporul Meu. Amin, amin, amin. [/COLOR]
[COLOR=blue]01-06-2008[/COLOR]

[mariamargareta]

[COLOR=purple]48. Misterele Pucioasei (XLIV)[/COLOR]
[COLOR=purple]“Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” confundă Scripturile [COLOR=Black](partea a III-a)

[/COLOR][/COLOR] Există două posibilităţi care ar putea explica această gravă confuzie, legată de aşa-zisa “orbire din naştere” a lui Bartimeu:

- Or, ei au vrut în mod conştient să se refere la Bartimeu (dintr-un motiv lipsit de logică, deoarece Evanghelia zilei se referea la alt orb), dar în acest caz oricum au greşit, afirmând că Bartimeu era orb din naştere. Bartimeu era din alt loc ( de lângă Ierihon ) şi NU era orb din naştere. Sf. Evanghelie după Marcu spune clar că el mai văzuse, înainte de a orbi, iar acum el îi cerea Domnului să-l facă [COLOR=fuchsia]să vadă iarăşi[/COLOR]:
[COLOR=#993300]Şi au venit în Ierihon. Şi ieşind din Ierihon El, ucenicii Lui şi mulţime mare, [/COLOR][COLOR=fuchsia]Bartimeu orbul[/COLOR][COLOR=#993300], fiul lui Timeu, şedea jos, pe marginea drumului.[/COLOR]
[COLOR=#993300]Şi, auzind că este Iisus Nazarineanul, a început să strige şi să zică: Iisuse, Fiul lui David, miluieşte-mă![/COLOR]
[COLOR=#993300]Şi mulţi îl certau ca să tacă, el însă cu mult mai tare striga: Fiule al lui David, miluieşte-mă![/COLOR]
[COLOR=#993300]Şi Iisus, oprindu-Se, a zis: Chemaţi-l! Şi l-au chemat pe orb, zicându-i: Îndrăzneşte, scoală-te! Te cheamă.[/COLOR]
[COLOR=#993300]Iar orbul, lepădând haina de pe el, a sărit în picioare şi a venit la Iisus.[/COLOR]
[COLOR=#993300]Şi l-a întrebat Iisus, zicându-i: Ce voieşti să-ţi fac? Iar orbul I-a răspuns: Învăţătorule, [/COLOR][COLOR=fuchsia]să văd iarăşi[/COLOR][COLOR=#993300].[/COLOR]
[COLOR=#993300]Iar Iisus i-a zis: Mergi, credinţa ta te-a mântuit. Şi îndată a văzut şi urma lui Iisus pe cale. (Marcu, 10: 46-52)[/COLOR]
- Or, au vrut în mod conştient să se refere la orbul din naştere, cel propovăduit de Evanghelia zilei (Ioan, 9, 1-38 ) despre care se spune că era din Ierusalim (scăldătoarea Siloamului este în partea de sud-est a Ierusalimului) şi în acest caz iar au greşit, “botezându-l“ Bartimeu şi referindu-se explicit în text la numitul [COLOR=fuchsia]Bartimeu[/COLOR], care nu era orb din naştere, şi care era de pe lângă Ierihon.
Oricare dintre variante este incoerentă şi deci lipsită de scuze, în caz că se pretinde în continuare că textul respectiv ar fi totuşi opera lui Dumnezeu. Or, faţă de opera lui Dumnezeu omenirea a exprimat întotdeauna credinţa că ea este expresia văzută a perfecţiunii.
Cel mai bine ar fi ca liderii pucioşi, Mihaela şi Nicuşor, să se lase de sportul ăsta, de a-L imita pe Dumnezeu “în direct şi la ore de vârf”. Adică, la fiecare sărbătoare mai răsărită, hop, şi ei: “cică iar a vorbit de unul singur “Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa”! Iar noi doi (tot ei, bineînţeles! ce-i de mirare?) fiind pe acolo ca din întâmplare, L-am auzit cu urekile noastre!”
Sau dacă ţin morţiş să meargă înainte, cu predici răsuflate spuse în dreptul lui Dumnezeu, să mai pună mâna pe Carte (pe Scriptură, adică) înainte de a debita inexactităţi, patetisme şi dulcegării care, oricum, au ajuns la un grad de platitudine de-a dreptul supărător. Şi nu au pe nimeni prin preajmă, săracii (în afară de adulatorii de serviciu), ca să-i tragă zdravăn de mânecă!?
Ca să nu se facă de râs, nu de alta. Că oricum nu-i mai ia nimeni în serios.

N.B. Şi pentru că găselniţa “[COLOR=red]a înhristoşi, înhristoşire[/COLOR]” li s-o fi părut liderilor pucioşi că sună cam sinistru, s-au gândit să-i facă discret, toaleta. În loc să procedeze prin similitudine (sănătos-sănătoşi, a însănătoşi-însănătoşire), ei au procedat abuziv, cum le stă lor în obicei.
Vă întrebaţi ce-a ieşit? [COLOR=red]A înhristosi, înhristosire.[/COLOR] Sună cam peltic, dar la periferie merge.
Liderii puţiosi sunt mulsumisi asa cum a iesit.
[COLOR=purple]…………………………………………………………………[/COLOR]
[COLOR=purple] Anca Estera [/COLOR]
[COLOR=purple]1 iunie 2008[/COLOR]
[COLOR=purple]…………………………………………………………………[/COLOR]

[vsovi]

[COLOR=black]poi draga Maria-Margareta, dumneata scri asha de frumos shi credibil: [/COLOR]
[COLOR=#ff0000][/COLOR]
[COLOR=#ff0000]Notă: Acest material reprezintă selecţiuni preluate din articolul cu acelaşi nume de pe blogul noulierusalimnip.wordpress.com, înainte de suspendarea abuzivă a acestuia de către liderii pucioşi, urmând ca acordul autoarei să se obţină ulterior[/COLOR]

[COLOR=#ff0000][COLOR=blue]sa intzeleg ca cei de la Pucioasa au avut pile la "militzie" sau la justitzie sau la shefii de la wordpress.com ori org?[/COLOR][/COLOR]
[COLOR=#0000ff][/COLOR]
[COLOR=#0000ff]la ce trebuia sa-shi de acordul autoarea? poi de regula chiriashul este evacuat imediat daca proprietarul constata ca i-a distrus locuintza... nu? deci aceasta Anca-Estera, spui dumneata ca este Moldoveanca, a fost ea abuzata? poi chiar daca a fost abuzata, caci i s-a suspendat blogul, totushi niciintr-un caz de catre liderii pucioshi! Caci aceshtia au urmat pashii legali... aparandu-shi interesul shi cerand comform legii ca cei ce iau materiale de pe site-ul lor sa le foloseasca cu buna credintza... shi nu cu rea credintza... shi din rea credintza sa otraveasca shi pe altzii... cu interpretari hazlii shi copilareshti shi gLumeshti... caci se vede cat colo ca nu shtiu citi duhovniceshte ci doar se mishtocarea shi se mishtocareshte in mod cu totul shi cu totul absurd ... probabil ca sa creeze circ shi bombe mediatice... ori probabil ca sa poata ei candva sarbatori linishtitzi Easter-ul lor... ala cu iepurashi.... [/COLOR]
[COLOR=#0000ff][/COLOR]
[COLOR=#0000ff]dar Domnul e Miel shi nu iepurash... ca iepurashul se ascunde prin maracini... cand este urmarit de vanatori shi dulai... [/COLOR]

[mariamargareta]

Dragă Vsovi,

Te anunţ că tocmai am primit prin Gmail de la doamna (domnişoara?) Anca Estera Ionescu-Târgovişte acordul dumneaei de a-i reproduce aici pe Forum textele respective care apăruseră anul trecut pe blogul ei personal. Eu am procedat cam incorect, deoarece am făcut acest lucru înainte de a obţine acordul dumneaei, dar iată că am găsit înţelegere. Ba mai mult, m-a şi felicitat pentru comentariile pe care le-am făcut din proprie iniţiativă, aşa că uite că nu toţi sunt de părere cu frăţia ta, că eu mă ocup de bombe mediatice...
Desigur că dacă ea şi-ar fi manifestat nemulţumirea şi opoziţia faţă de gestul meu, aş fi fost pusă într-o situaţie foarte dificilă.
Eu n-am spus că Estera e moldoveancă, pentru că n-o cunosc, dar am cunoscut vreo 2-3 persoane din Moldova care aveau acest nume, şi m-am grăbit cu generalizarea. E posibil chiar să greşesc, dar e mai puţin important cine scrie, ci e important ce şi cum scrie. Mie nu mi s-au părut baliverne, aşa cum le-ai văzut frăţia ta, ci dimpotrivă.
A propos, ce înţelegi matale prin "bună credinţă" şi respectiv "rea credinţă"? Că mi se pare că dacă îi lăudam pe pucioşi, aş fi fost etichetată şi eu că sunt de bună credinţă... şi uite că a fost tocmai pe invers.

[mariamargareta]

Mai precis, era vorba nu de faptul că " [COLOR=#0000ff]a fost abuzata, caci i s-a suspendat blogul [COLOR=black]" ci că eu am fost cea care a folosit articolele ei fără s-o întrebe. Deci, eu trebuia să-i cer acordul, dar m-am pripit, că mă mânca limba. Subiectul era prea interesant ca să stăm cu mâinile încrucişate.[/COLOR]
[/COLOR]

[mariamargareta]

[COLOR=#ff0000]Notă: Acest material reprezintă selecţiuni preluate ([/COLOR][COLOR=#ff0000]cu acordul autoarei blogului) [/COLOR][COLOR=#ff0000]din articolul cu acelaşi nume de pe blogul noulierusalimnip.wordpress.com, [/COLOR][COLOR=#ff0000]înainte de suspendarea abuzivă a acestuia de către liderii pucioşi.
..........................................

[/COLOR] [COLOR=purple]22. Misterele Pucioasei (XVIII)[/COLOR]
[COLOR=purple] Cartea “[/COLOR][COLOR=purple]Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa [/COLOR][COLOR=blue]( Cap. VII : [/COLOR] “Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” [COLOR=blue]) - Partea I[/COLOR]


Studiu independent despre fenomenul religios [COLOR=blue]NIP[/COLOR]
( ”[COLOR=blue]Noul Ierusalim[/COLOR] de la Pucioasa” )

[COLOR=blue]“Ai să zici: “Amăgitorule, de ce m-ai amăgit?””[/COLOR]
(din “Cuvântul lui Dumnezeu”, 9 septembrie 1973)


[COLOR=blue]1.[/COLOR] “Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” este un profet pedepsitor care vorbeşte singur, căci nimeni nu-l ascultă
[COLOR=blue]“…dar Eu, Domnul, sunt [/COLOR][COLOR=fuchsia]profet [/COLOR][COLOR=blue]acum şi vorbesc prin viu grai şi [/COLOR][COLOR=fuchsia]nimeni nu mă ascultă[/COLOR][COLOR=blue]” (17/30aprilie 1965)[/COLOR]
Cei care nu cred în lucrarea de la Pucioasa vor fi “condamnaţi fără de milă”:
[COLOR=blue]“Ţine minte că nu este prooroc din cer ca Mine, dar [/COLOR][COLOR=fuchsia]voi condamna fără de milă[/COLOR][COLOR=blue] pe acela care nu crede în lucrarea Mea” (2 mai 1965)[/COLOR]
[COLOR=blue]“…Nu este [/COLOR][COLOR=fuchsia]prooroc[/COLOR][COLOR=blue] din cer ca Mine, dar [/COLOR][COLOR=fuchsia]voi condamna fără de milă[/COLOR][COLOR=blue] pe acela care nu crede în lucrarea Mea………” (2 noiembrie 1965)[/COLOR]
Pedepsirea prin mijloace nedrepte şi inumane este arma lui favorită, atunci când consideră că iertarea nu mai este posibilă:
[COLOR=blue]“ De câte ori i-am iertat al său păcat? Îi răpesc copilul pe care i l-am dat, şi îi răpesc şi fiicele. Sunt gata să spun un cuvânt. Crezi? ” ([/COLOR][COLOR=red] 25 decembrie 1976 /[/COLOR][COLOR=blue]7 ianuarie 1977)[/COLOR]

[COLOR=blue]2.[/COLOR] “Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” nu pare a fi Atotputernic, căci se îndoieşte de propriile sale puteri
[COLOR=blue]“[/COLOR][COLOR=fuchsia]Dacă voi reuşi[/COLOR][COLOR=blue], bine va fi, aşa cum scrie în Carte la rugăciune, precum în cer, aşa şi pre pământ, fără păcat” (7ianuarie 1966)[/COLOR]
[COLOR=blue]“[/COLOR][COLOR=fuchsia]Dacă voi reuşi[/COLOR][COLOR=blue] cu tine, voi pune acest pământ ca să fie raiul pentru tine” (7ianuarie 1966)[/COLOR]
[COLOR=blue]“Nu greşi, tată, [/COLOR][COLOR=fuchsia]ca să pot reuşi[/COLOR][COLOR=blue] cu tine, ca să-ţi dau în folosinţă patria creştin ortodoxă.” (7ianuarie 1966)[/COLOR]
Dacă se va dovedi neputincios, în schimb, se va dovedi în stare să fie răzbunător:
[COLOR=blue]“[/COLOR][COLOR=fuchsia]Dacă nu voi reuşi[/COLOR][COLOR=blue], [/COLOR][COLOR=fuchsia]vă voi da focului de veci pe toţi[/COLOR][COLOR=blue] acei ce Mi-aţi adus Mie stricăciune” (4 februarie 1966)[/COLOR]

[COLOR=blue]3.[/COLOR] “Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” nu pare a fi Atotputernic, căci are dificultăţi
[COLOR=blue]“Astăzi am luat altoaie din toate lucrările ce s-au lucrat la început, ca să le unesc una cu alta, dar [/COLOR][COLOR=fuchsia]greu Îmi este[/COLOR][COLOR=blue] ca să le unesc una cu alta, căci străin s-a făcut sfârşitul de început………” (25 decembrie 1965/7 ianuarie 1966)[/COLOR]

[COLOR=blue]4.[/COLOR] “Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” nu pare a fi Atotputernic, căci are probleme serioase cu echilibrul interior
[COLOR=blue]“O, tată, tată, [/COLOR][COLOR=fuchsia]sunt beat[/COLOR][COLOR=blue], tată! O, Maica Mea, [/COLOR][COLOR=fuchsia]sunt beat[/COLOR][COLOR=blue], [/COLOR][COLOR=fuchsia]M-am îmbătat[/COLOR][COLOR=blue], [/COLOR][COLOR=fuchsia]M-am îmbătat[/COLOR][COLOR=blue] ca omul care bea vin! N-am băut cu ceaşca, nici cu cana, nici cu găleata, nici cu vadra, că aceste măsuri Îmi sunt prea mici, căci sunt fără măsură lacrimile pe care le-am băut.” (16/29 mai 1065)[/COLOR]

[COLOR=blue]5 . [/COLOR]“Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” nu pare a fi Atotştiutor, îndată ce nu ştie ce este scris în condica diavolilor
[COLOR=blue]“Tată, m-am întâlnit în drumul Meu nu cu un diavol, ci cu milioane de diavoli, şi le-am cerut să-mi arate condica să văd cât mai au până la terminare, şi Mi-au spus: “Stăpâne, să nu ne omori, că mai avem puţin” (22 decembrie/4 ianuarie 1973)[/COLOR]
În schimb diavolii aceştia par atotştiutori, dacă ei cunosc până şi sfârşitul, despre care Biblia spune că nu-l ştiu [COLOR=maroon]“nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl” (Matei, 24:36).[/COLOR]

[COLOR=blue]6. [/COLOR]“Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa”nu pare a fi Atotştiutor, îndată ce şovăie în propria cunoaştere
Uneori e nesigur pe ceea ce spune:
[COLOR=blue]“Acest trup care Mă folosesc de el pentru voi, e o scară, ca scara lui Iacov, [/COLOR][COLOR=fuchsia]ruptă din scara lui Iacov[/COLOR][COLOR=blue]. [/COLOR][COLOR=fuchsia]Nu o fi ruptă din aceea[/COLOR][COLOR=blue]?” (20 ianuarie 1973)[/COLOR]
Alteori, se orientează după aparenţe, nu după propria cunoaştere a evenimentelor:
[COLOR=blue]“ Şi [/COLOR][COLOR=fuchsia]Mă uit pe pământ să văd: mai e mult[/COLOR][COLOR=blue] ca să aduc la sfârşit toate câte sunt scrise în Carte[/COLOR][COLOR=fuchsia]?[/COLOR][COLOR=blue]…”[/COLOR][COLOR=blue]( 27 martie 1977)[/COLOR]
Nici supuşii nu şi-i mai poate recunoaşte dintre ceilalţi oameni, dacă sunt îmbrăcaţi în haine roşii:
[COLOR=blue]“ …Astăzi este vremea lui roşu. Şi Eu am spus mereu, nu mai purtaţi roşu. Şi voi purtaţi! În casele voastre e roşu. [/COLOR][COLOR=fuchsia]Prin ce să vă cunosc de cei roşii[/COLOR][COLOR=blue]? Că eşti roşu şi pe-afară şi pe dinăuntru.”[/COLOR][COLOR=blue](20 feb.1980)[/COLOR]

[COLOR=blue]7.[/COLOR] “Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” nu pare a fi Atotştiutor, căci este luat prin surprindere
[COLOR=blue]“Eu, ca Dumnezeu, [/COLOR][COLOR=fuchsia]nu Mă aşteptam[/COLOR][COLOR=blue] la căderea acestui număr mare de copii…” (3/16 iulie 1966)[/COLOR]
Chiar şi părăsirea Verginicăi de către soţul ei legitim şi fuga lui în lumea largă îl ia pe neaşteptate pe “Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa”. Totodată, el dezvăluie aici faptul că această căsătorie a fost făcută din interes, deci nici nu putea să dureze, îndată ce nu era întemeiată pe dragoste:
[COLOR=blue]“Crezi? Să crezi, că [/COLOR][COLOR=fuchsia]nu M-am aşteptat[/COLOR][COLOR=blue]. A spus că va vedea de ea, şi pentru aceasta am cununat, ca să se spună că are bărbat, şi de el, că are femeie. Dar duhul rău a fost şiret şi l-a înşelat. (10/23 februarie 1973)[/COLOR]
[COLOR=blue]“O, tată, [/COLOR][COLOR=fuchsia]nu M-am aşteptat[/COLOR][COLOR=blue] la acest păcat. O, cum te-am răsfăţat şi cum te-am mângâiat! Poporul Meu, ai intrat în apă.”(31 octombrie/13 noiembrie 1975)[/COLOR]

[COLOR=blue]8 . [/COLOR]“Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” nu pare a fi Atotştiitor, căci a pierdut urma preferaţilor săi
[COLOR=blue]“[/COLOR][COLOR=fuchsia]Unde o fi[/COLOR][COLOR=blue] Ioan de la Vladimireşti, care mărturisea mii şi mii într-o clipă? [/COLOR][COLOR=fuchsia]Unde o mai fi[/COLOR][COLOR=blue] acesta? (31 decembrie 1973/13 ianuarie 1974)[/COLOR]

[COLOR=blue]9. [/COLOR]“Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” nu pare a fi Atotştiitor, căci a pierdut noţiunea timpului
[COLOR=blue]“ Vino la Mine! [/COLOR][COLOR=fuchsia]Nu se ştie cât timp are să mai fie de acum[/COLOR][COLOR=blue]. Vino, tată, vino! Căci căminul e mititel…”(7 ianuarie 1977)[/COLOR]

[COLOR=blue]10. [/COLOR]“Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” nu pare a fi îndelung răbdător, căci nu se mai poate stăpâni
[COLOR=blue]“Fiilor, [/COLOR][COLOR=fuchsia]sunt mai rău decât lupul[/COLOR][COLOR=blue] când îi este foame. [/COLOR][COLOR=fuchsia]Mi-e foame[/COLOR][COLOR=blue], creştine, [/COLOR][COLOR=fuchsia]sunt plin de foame[/COLOR][COLOR=blue]. Dă-Mi să mănânc. [/COLOR][COLOR=fuchsia]Mi-e foame[/COLOR][COLOR=blue], poporul Meu. Creştine, dă-Mi să mănânc ce este scris în legea Mea şi nu ce ai tu în legea ta! (14 ianuarie 1966)[/COLOR]
[COLOR=blue]“…Vino, vino. Să nu vă duceţi la blocuri. Este piatră care se va sfărâma în curând. [/COLOR][COLOR=fuchsia]Nu mai poate Dumnezeu să rabde[/COLOR][COLOR=blue]…” (7 ianuarie 1977)[/COLOR]

[mariamargareta]

[COLOR=purple]22. Misterele Pucioasei (XVIII)[/COLOR]
[COLOR=purple] Cartea “[/COLOR][COLOR=purple]Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa [/COLOR][COLOR=blue]( Cap. VII : [/COLOR] “Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” [COLOR=blue]) - Partea a II-a

[/COLOR] [COLOR=blue]11. [/COLOR]“Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” devine aproape confuz
[COLOR=blue]“Ce era să fie acum, măi copiii Mei, şi ce este acum! Tată, cum încetează din viaţă! Jumătate a încetat. Când pleca cineva de la lucrarea Mea, pleca încărcat şi plin de cuvinte, iar acum se mânie şi urăşte pe cei ce vin la Mine, căci nu se mai poate spune “frate” la nimeni, că are slăbiciune, şi când îl strânge chinga rea, totul spune de la Mine. Copilul Meu, nu era vremea aceasta, dar vai de cel ce a vândut cuvântul Meu! ” (26 octombrie/8 noiembrie 1967)[/COLOR]

[COLOR=blue]12.[/COLOR] “Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” îndeamnă făţiş la violenţă
[COLOR=blue]“Acest Turculeţ [/COLOR][COLOR=fuchsia]merită bătut, merită bătut[/COLOR][COLOR=blue], tată” (26 octombrie/8 noiembrie 1967)[/COLOR]

[COLOR=blue]13.[/COLOR] “Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” este în mare “pierdere”
[COLOR=blue]“Ţineţi-vă bine, măi copiii Mei, căci ce [/COLOR][COLOR=fuchsia]am pierdut[/COLOR][COLOR=blue] Eu acum, n-am pierdut un leu, ci [/COLOR][COLOR=fuchsia]am pierdut[/COLOR][COLOR=fuchsia]mii şi milioane de lei[/COLOR][COLOR=blue]. Ce era să fie acum, măi copiii Mei, şi ce este acum! ” (26 octombrie/8 noiembrie 1967)[/COLOR]

[COLOR=blue]14.[/COLOR] “Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” este în “lipsă de mare valoare”
[COLOR=blue]“Şi Eu [/COLOR][COLOR=fuchsia]sunt în lipsă[/COLOR][COLOR=blue]. Lipsa ta nu se aseamănă cu [/COLOR][COLOR=fuchsia]lipsa Mea[/COLOR][COLOR=blue]. [/COLOR][COLOR=fuchsia]Lipsa Mea[/COLOR][COLOR=blue] e [/COLOR][COLOR=fuchsia]lipsă de mare valoare[/COLOR][COLOR=blue], dar lipsa ta nu e chiar aşa de primejdioasă. Dacă te-ai ruga, ai îndeplini şi lipsa ta. Copilul care nu plânge, mama îl lasă mai mult timp nemâncat. Crezi?” (10/23 aprilie 1966)[/COLOR]

[COLOR=blue]15. [/COLOR]O lipsă serioasă şi totodată jenantă a “Dumnezeului de la Noul Ierusalim-Pucioasa” este lipsa de curaj, chiar laşitatea mărturisită
[COLOR=blue]“…Fiilor, voi veni iarăşi pe pământul acesta, dar nu-l veţi mai cunoaşte…[/COLOR][COLOR=fuchsia]Nu mai pot să mă pitesc[/COLOR][COLOR=blue] după nimeni, că se dă la o parte şi [/COLOR][COLOR=fuchsia]Mă lasă[/COLOR][COLOR=blue]. E vreme de război, tată, fiţi atenţi în această armată să nu cădeţi în mâna călăilor. Pentru aceasta am venit Eu la voi, că nu ştiţi clipa când va sta inamicul înaintea voastră……” (4 septembrie 1966)[/COLOR]

[COLOR=blue]16. [/COLOR]“Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” se auto-defineşte în multe feluri
[COLOR=blue]“Eu sunt [/COLOR][COLOR=fuchsia]Alfa şi Omega[/COLOR][COLOR=blue], Cel ce vorbeşte astăzi pe pământ” (4 septembrie 1966)[/COLOR]
[COLOR=blue]“Eu sunt [/COLOR][COLOR=fuchsia]Domnul Iisus Hristos[/COLOR][COLOR=blue], Care am dat blestem smochinului, şi aşa se va întâmpla cu tot pomul care nu rodeşte” (4 septembrie 1966)[/COLOR]
[COLOR=blue]“Eu sunt [/COLOR][COLOR=fuchsia]Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt[/COLOR][COLOR=blue], o viţă în trei legături” (4 septembrie 1966)[/COLOR]
[COLOR=blue]“Eu sunt [/COLOR][COLOR=fuchsia]Alfa şi Omega[/COLOR][COLOR=blue], Care am venit să dau putere armatei Mele” (4 septembrie 1966)[/COLOR]
[COLOR=blue]“Eu sunt [/COLOR][COLOR=fuchsia]Alfa şi Omega[/COLOR][COLOR=blue]. Am colindat pământul în lung şi-n lat, cu tot ce este curat, iar ce este întinat, am blestemat” (4 septembrie 1966)[/COLOR]
[COLOR=blue]“Eu sunt [/COLOR][COLOR=fuchsia]Domnul Iisus[/COLOR][COLOR=blue], în chip curat. Umblu pe pământ şi mă întâlnesc cu omul şi nu mă vede” (4 septembrie 1966)[/COLOR]
[COLOR=blue]“…Eu sunt [/COLOR][COLOR=fuchsia]Omul[/COLOR][COLOR=blue] pe care-L înjură lumea. Eu sunt [/COLOR][COLOR=fuchsia]Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt[/COLOR][COLOR=blue]. Nu acest trup sunt Eu, [/COLOR][COLOR=fuchsia]Domnul[/COLOR][COLOR=blue], ci glasul pe care îl auziţi voi este Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt.[/COLOR][COLOR=blue]” (27 octombrie 1966)[/COLOR]

[COLOR=blue]17. [/COLOR]“Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” tipăreşte cărţi după cărţi pentru fericirea omului
[COLOR=blue]“Veniţi-vă în fire, că nu e nimeni pe lume să oprească lucrul de la Mine, dar vine Domnul pe altă parte şi [/COLOR][COLOR=fuchsia]tipăreşte[/COLOR][COLOR=fuchsia]o altă carte[/COLOR][COLOR=blue] şi nu eşti lipsit de fericire.” ( 10/23 aprilie 1966)[/COLOR]

[COLOR=blue]18. [/COLOR]“Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa”dă reţete de vizionare gratuită
[COLOR=blue]“… Dacă vreţi să vedeţi pe Dumnezeu, postiţi patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi şi [/COLOR][COLOR=fuchsia]veţi vedea pe Dumnezeu[/COLOR][COLOR=blue]” (14 ianuarie 1973)[/COLOR]
Rămâne de văzut cum se explică faptul că în Noul Testament parcă se spunea altceva: cum că Dumnezeu este…
[COLOR=purple]“…Cel ce singur are nemurire şi locuieşte întru lumină neapropiată; pe Care [/COLOR][COLOR=#ff6600]nu L-a văzut nimeni[/COLOR][COLOR=purple] dintre oameni, [/COLOR][COLOR=#ff6600]nici nu poate să-L vadă[/COLOR][COLOR=purple]; a Căruia este cinstea şi puterea veşnică! Amin.” (1 Tim. 6:16)[/COLOR]
Iar sfântul apostol Ioan confirmă:
[COLOR=purple]“Pe Dumnezeu [/COLOR][COLOR=#ff6600]nimeni nu L-a văzut[/COLOR][COLOR=purple] vreodată…” (I Ioan 4:12)[/COLOR]

[COLOR=blue]19. [/COLOR]“Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” era cunoscut la început ca “Dumnezeul de la Maluri”
[COLOR=blue]“Israele, Dumnezeu îţi spune. Nu spun cum spune lumea: “[/COLOR][COLOR=fuchsia]E Dumnezeul de la Maluri[/COLOR][COLOR=blue]”[/COLOR][COLOR=blue]. Şi se va vedea că Dumnezeu îţi spune.” (2/15 aprilie 1973)[/COLOR]

[COLOR=blue]20. [/COLOR]“Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” nu-şi va mai iubi poporul său
[COLOR=blue]“Crezi, Daniele? Scrie pe hârtie, dar să ştii că pentru una sau pentru alta, [/COLOR][COLOR=fuchsia]Dumnezeu nu-Şi va mai iubi poporul Său[/COLOR][COLOR=blue]. Nu vrea să pună umărul la muncă, nu pământeşte, ci duhovniceşte” (20 mai /2 iunie 1973)[/COLOR]
Daniel este un nume conspirativ pentru “păstorul nea’Mişu” (Dănciucă Gheorghe). Dacă ar fi să luăm de adevărată această proorocie, ar trebui să admitem că “Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” e tare ranchiunos pe te miri ce, şi apare ca inexplicabilă tentativa lui de astăzi de a-şi recupera poporul cel vechi, pe care-l defineşte cu sintagma patetică “poporul Meu cel de demult al Meu”.

[COLOR=blue]21. [/COLOR]“Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” renunţă cu greu la servitoarele lui de pe pământ
[COLOR=blue]“…Daniele, fiicele de la templu, împreună cu Maria, vor să ia serviciu la fabrica de marmeladă, pentru că sunt în lipsă pământeşte. Dar în lipsurile duhovniceşti, ce să facem noi? [/COLOR][COLOR=fuchsia]Cine mă serveşte la templu[/COLOR][COLOR=blue]? Dacă poate să servească şi pe Domnul şi serviciul, să meargă. Când o veni de la serviciu şi voi zice să facă ceva, nu se supără? Dacă poate să împlinească lucrul Meu, le dau voie să meargă.” (20 mai /2 iunie 1973)[/COLOR]
Creştinele acestea au parte de exploatare în toată regula: dacă pot face două servicii unul după altul, atunci au voie să se şi angajeze la fabrică, pentru ca să-şi rezolve lipsurile. Dacă nu, să stea în lipsuri şi să mai tragă şi la jug, la “templu”. “Templul” era casa unde locuia “mama Gigi” (Virginia Tudorache). Nu lipsurile acestor creştine erau prioritare, ci chivernisirea “templului” cu mână de lucru neplătită. Obiceiul s-a păstrat şi până în ziua de astăzi, într-o formă subtil modificată, ca să pară că servitoarele sunt “închinoviate”, deci salahoria lor este, chipurile, în beneficiul “obştii”, şi nu al unor persoane care nu fac altceva decât să dea comenzi în stânga şi-n dreapta.
Pentru a fi mai odihnite pentru serviciul de la “templu”, creştinele sunt instruite să mai tragă şi chiulul la serviciul de la fabrică, care oricum “le înşeală”:
[COLOR=blue]“Dacă te-ai dus la serviciu, fii atent, că [/COLOR][COLOR=fuchsia]serviciul te înşeală[/COLOR][COLOR=blue], şi [/COLOR][COLOR=fuchsia]să nu munceşti la serviciu mai mult decât duhovniceşte[/COLOR][COLOR=blue]. Uite, M-am supărat pe Maria de la templu, care s-a dus la serviciu. Se supără când mai trebuie să facă ceva, că e nedormită.” (13/26 iulie 1973)[/COLOR]

[COLOR=blue]
[/COLOR]

[mariamargareta]

[COLOR=purple]22. Misterele Pucioasei (XVIII)[/COLOR]
[COLOR=purple] Cartea “[/COLOR][COLOR=purple]Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa [/COLOR][COLOR=blue]( Cap. VII : [/COLOR] “Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” [COLOR=blue]) - Partea a III-a

[/COLOR] [COLOR=blue]22. [/COLOR]“Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” e tare ocupat
“Dumnezeu” mai are şi alte lucrări pe pământ, acolo unde este solicitat în mod expres:
[COLOR=blue]“ Eu am încheiat. Mă duc, că sunt însoţit de un ucenic care a venit în genunchi în faţa Mea, să Mă duc într-un colţ al pământului să-Mi arate unele lucruri care s-au făcut fără voia Mea. Nişte barbari strică biserica Mea, şi [/COLOR][COLOR=fuchsia]Mă duc să-i nimicesc[/COLOR][COLOR=blue], prin rugăciunile unor profeţi” (1/14 august 1973)[/COLOR]
Noroc cu asemenea ucenici miloşi şi responsabili, care-l trag de mânecă pe “Dumnezeul Pucioşilor ” şi-l duc şi-i arată locurile unde trebuie puse lucrurile la punct prin rugăciunile unor profeţi. Noroc şi cu profeţii, că prin ei se rezolvă treaba, cu mâinile curate.
De ocupat ce este, “Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” nu mai e în stare să le facă pe toate odată, sau “[COLOR=blue]le face cu dureri[/COLOR]”, aşa că apelează la ajutoare, care să facă treburile în locul şi în numele lui:
[COLOR=blue]“ Chiar dacă [/COLOR][COLOR=fuchsia]Domnul e ocupat[/COLOR][COLOR=blue], trimite pe sfinţii Săi să-ţi împlinească cererea ta…” (8 februarie 1979)[/COLOR]
[COLOR=blue]“…Acum [/COLOR][COLOR=fuchsia]Dumnezeu are un pic de treabă[/COLOR][COLOR=blue], ca pe ai Săi să-i pregătească şi pe vrăjmaşul să-l cucerească şi aceasta [/COLOR][COLOR=fuchsia]se face cu dureri[/COLOR][COLOR=blue]. Vreau să ies la lumină cu conducere dumnezeiască ca să fie cunoscută pe tot pământul lucrarea lui Dumnezeu.”(12 februarie 1990)[/COLOR]
[COLOR=blue] [/COLOR]
[COLOR=blue]23. [/COLOR]“Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” îl favorizează şi îl cocoloşeşte făţiş pe Nicolae, soţul Verginicăi (Virginia Stoica, născută Tudorache)
[COLOR=blue]“Dacă îl vedea pe Nicolae cu sticluţa în mână, zicea: “L-am văzut cu sticla, şi eu să muncesc la casa sa?” Dacă l-ai văzut, [/COLOR][COLOR=fuchsia]de ce n-ai muncit?[/COLOR][COLOR=blue] “Am văzut pe Nicolae cu mândruţa, şi eu să fac căsuţa lui?” Ţine minte, fiule, dacă l-ai văzut, de ce n-ai pus duhul în lucru, [/COLOR][COLOR=fuchsia]să munciţi[/COLOR][COLOR=blue], [/COLOR][COLOR=fuchsia]să mustri mândruţa![/COLOR][COLOR=blue] (20 mai/2 iunie 1973)[/COLOR]
Deci mândruţa e de vină că se ţine Nicolae după ea, şi de aceea trebuie mustrată. Iar nemulţumiţii să treacă la clacă! Ce dacă Nicolae e cu sticluţa în mână şi îşi râde de ei, că “e proşti”!?
[COLOR=blue]“Daniele, băgaţi în zidărie şi magazia, că nu e pentru Nicu, e pentru noi. [/COLOR][COLOR=fuchsia]Şi Nicu e al nostru[/COLOR][COLOR=blue]. Nu ştiţi voi cum să lucraţi cu el. Eu, să fiu în trup cu voi, râzând l-aş face să nu mai aibă această patimă” (5/18 august 1973)[/COLOR]
[COLOR=blue] [/COLOR]Şi Nicu e cu noi! E de-al nostru, e de comitet! Dacă are patima beţiei, ceilalţi sunt de vină, că nu se pricep cum să-l facă să se lase. Numai faptul că e în duh, şi nu în trup, îl împiedică pe autorul mesajului să-l vindece pe loc pe Nicolae Stoica de patima beţiei.

[COLOR=blue]24. [/COLOR]“Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” nu ştie ce să mai facă pentru a-l întoarce pe Nicolae Stoica la soţia lui, Verginica Stoica (născută Tudorache)
[COLOR=blue]“Daniele, iată ce-ţi grăieşte Domnul: cu Nicolae, tată, ţi-am spus: mai ia-l cu binele, poate cu binele se va întoarce. Nu vrea să mai primească nici unul de la vasul Meu. Crezi? Măi, tată, mai ia-l şi cu binele. [/COLOR][COLOR=fuchsia]Vezi ce vrea să facă[/COLOR][COLOR=blue]. Mai du-te la preotul acela şi spune-i, tată, preotului, să se ocupe de Nicolae. Să fie slujbă întărită pentru vindecarea lui Nicolae. Spune-i că e vrăjit şi i-a dat băutură fermecată ca să tragă cum trage pasărea la apă. (5/18 august 1973)[/COLOR]
“Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” este nesigur dacă Nicolae Stoica are şanse să renunţe la băutură şi la necredinţa în “lucrare”. E sigur însă că a fost “fermecat” (adică, i s-au făcut “fermece”, boscoane), şi de aceea trage Nicolae la măsea. Păstorul Daniel e însărcinat “să vadă ce vrea să facă”, adică să-l spioneze discret. Slujbele preotului din sat rămân ultima speranţă, dacă vor fi ascultate de cine trebuie, adică de Dumnezeu cel Atotputernic.
[COLOR=blue] [/COLOR]
[COLOR=blue]25. [/COLOR]“Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” e depăşit de situaţia tragică de pe pământ a copiilor, şi de aceea se tânguieşte şi plânge, dar s-ar bucura dacă nu s-ar mai naşte nici un prunc
[COLOR=blue]“Măi copii, pentru păcatul care este azi la voi, [/COLOR][COLOR=fuchsia]Dumnezeu Se bucură dacă nu s-ar mai naşte nici un prunc[/COLOR][COLOR=blue], că numai iadul se bucură de aceste naşteri, şi Dumnezeu Se tânguieşte şi plânge” (27 august/9 septembrie 1973)[/COLOR]
[COLOR=blue] [/COLOR]
[COLOR=blue]26. [/COLOR]“Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” nu agreează câinii, pe care îi consideră “spurcaţi”
[COLOR=blue]“Creştine, nu-ţi mai bate joc de Mine, precum nici Eu nu-mi bat joc de tine, nu-Mi bat joc de trupul tău. Că [/COLOR][COLOR=fuchsia]dacă Mi-aş bate joc de trupul tău, te-aş face un câine[/COLOR][COLOR=blue], căci numai [/COLOR][COLOR=fuchsia]câinele mănâncă orice fel de spurcăciune[/COLOR][COLOR=blue]. Câinele [/COLOR][COLOR=fuchsia]nu are timp de curăţenie[/COLOR][COLOR=blue]. Şi tu nu ai timp de curăţenie. Creştine, nu-ţi mai bate joc de Mine, că toate se vor judeca.” (10 noiembrie 1973)[/COLOR]
Deşi lucrurile sunt foarte clare, actualii lideri de la Pucioasa îşi bat joc de “Dumnezeul” lor, pe de o parte pentru că nesocotesc de ani de zile mesajul acestui Cuvânt, iar pe de alta pentru că îşi permit chiar să-l falsifice, răstălmăcindu-i înţelesurile. Să explicăm pe rând aceste delicte:
În primul rând, mesajul este limpede: câinele este spurcat. În gospodăria unui om s-ar îngădui eventual un singur cîine, ţinut în lanţ în curte (în nici un caz în casă), ca să nu spurce toată curtea şi să nu muşte pe nimeni. La Pucioasa se întâmplă cu totul altceva. În loc să fie ocrotită de îngeri, comunitatea de la Pucioasa e “ocrotită” de cohorte de câini. Pentru că liderul absolut, Mihaela, este o mare iubitoare de câini mari şi mici, aici s-a înfiripat o întreagă menajerie de câini care s-au perindat liberi în ultimii ani prin curţile “şfinte” şi prin încăperile “şfinte”, de au spurcat temeinic toate locurile. Aici, fetele spală câinii cu şampon, îi usucă cu foenul (la Pucioasa, foenul se foloseşte numai pentru câini; fetele n-au voie să se usuce cu foenul, ca “să nu cadă în mândrie şi în viaţă uşuratică”), îi ţesală, îi caută de purici, îi plimbă, iar pe cei mici îi culcă cu ele în pat. Câinii de la Pucioasa sunt nişte mici prinţişori, mici idoli (care dau clase viţelului de aur, neînsufleţit, al lui Aaron). Dumnezeu tot mai împuţinează din ei, că mor pe capete, dar îndată cei dispăruţi sunt înlocuiţi (cu o încăpăţânare care ar fi trebuit să fie demnă de ceva mai bun) cu exemplare proaspete. Nici pisicile n-o duc mai rău la Pucioasa. Peste tot numai excremente, numai păr, numai mizerie. Perele şi gutuile care cad pe jos nu se mai pot mânca, pentru că toată bătătura e spurcată, iar tufele de zmeură şi tufele de trandafiri miros toate a urină de câine. De fapt, toată bătătura miroase a urină de câine. Concluzia: deşi în Cuvânt se spune clar, în mai multe locuri, că toţi creştinii trebuie să renunţe definitiv la animale, pentru a păstra curţile curate, la Pucioasa se ignoră cu nepăsare aceste îndemnuri, iar spurcăciunile câinilor şi pisicilor au întinat toate “locurile sfinte”.

[mariamargareta]

[COLOR=purple]22. Misterele Pucioasei (XVIII)[/COLOR]
[COLOR=purple] Cartea “[/COLOR][COLOR=purple]Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa [/COLOR][COLOR=blue]( Cap. VII : [/COLOR] “Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” [COLOR=blue]) - Partea a IV-a

[/COLOR] În al doilea rând: pentru că nu le convine ce le zice “Dumnezeul” lor în acest Cuvânt, pucioşii şi-au permis să-i răstălmăcească până şi îndemnurile cele mai clare, făcând din da, nu şi din nu, da ( nesocotind însăşi Scriptura, care zice exact invers: cuvântul creştinului să fie ce este da, da şi ce este nu, nu). Iată şi dovada, scrisă negru pe alb:
Versiunea din 1995 spune clar: [COLOR=blue]“Câinele [/COLOR][COLOR=red]nu[/COLOR][COLOR=blue] are timp de curăţenie[/COLOR][COLOR=red]. Ş[/COLOR][COLOR=blue]i tu nu ai timp de curăţenie”[/COLOR].
Iar versiunea din 2006 spune: [COLOR=blue]“Câinele are timp de curăţenie[/COLOR][COLOR=red], ş[/COLOR][COLOR=blue]i tu nu ai timp de curăţenie”[/COLOR].
Stai şi te întrebi: Oare liderii de la Pucioasa, Mihaela şi Nicuşor, care au născocit şi au pritocit aceste schimbări frauduloase din “Cuvânt”, după ce i-au prostit cu insolenţă pe adepţii lor, acum chiar îi cred proşti pe toţi? Cum să aibă timp de curăţenie patrupedul despre care tocmai s-a spus că [COLOR=blue]“mănâncă orice fel de spurcăciune”[/COLOR]? Până şi schimbarea prin care se contopesc cele două fraze într-una, are tâlcul ei. În versiunea din 1995, a doua frază o întăreşte pe prima, confirmând-o: “[COLOR=red]aşa cum câinele nu are timp de curăţenie… nici tu nu ai timp de curăţenie[/COLOR]”. În versiunea din anul 2006, relaţia dintre cele două fraze, juxtapuse cu forţa, capătă o cu totul altă semnificaţie: frazele nu se mai confirmă una pe alta (adică, a doua pe prima), ci se prezintă ca două idei care sunt alternative şi opuse ca sens: “[COLOR=red]câinele are timp de curăţenie… în timp ce tu nu ai timp de curăţenie[/COLOR]”. Cu alte cuvinte, câinele îi dă acum lecţii de igienă omului! Asistăm aici neputincioşi la cea mai perversă inversare de sensuri, menită să scoată basma curată idolatria maniacă şi bolnăvicioasă a stăpânilor de “sclavi credincioşi” (oameni şi câini) de la Pucioasa!
Ce alte mesaje mai aduce “Cuvântul de la Pucioasa” despre câini?
Câinii inspiră teamă:
[COLOR=blue]“O, popor păcătos, lasă-ţi mânia jos, că [/COLOR][COLOR=fuchsia]fug[/COLOR][COLOR=blue] oiţele de tine [/COLOR][COLOR=fuchsia]ca de un câine[/COLOR][COLOR=blue]” (14 iunie 1974)[/COLOR]
Câinii nu sunt agreaţi şi pentru că sunt fioroşi:
[COLOR=blue]“…şi vei zice: unde sunt, pe cine să strig ca să îmi arate încotro să o apuc? Şi vei auzi în toate părţile numai [/COLOR][COLOR=fuchsia]lătrat de câine[/COLOR][COLOR=blue] şi urlături de lupi şi [/COLOR][COLOR=fuchsia]te vei îngrozi[/COLOR][COLOR=blue]…” (7 martie 1974)[/COLOR]
Câinele rău va fi până la urmă supus omului:
[COLOR=blue]“ Şi vei sta cu picioarele pe spatele [/COLOR][COLOR=fuchsia]cîinelui rău[/COLOR][COLOR=blue]” (17 august1975)[/COLOR]
Câinii nici nu trebuie hrăniţi (duhovniceşte!!):
[COLOR=blue]“[/COLOR][COLOR=fuchsia]Nu mai daţi de mâncare[/COLOR][COLOR=blue] la porci, [/COLOR][COLOR=fuchsia]la câini[/COLOR][COLOR=blue] şi la străini. Duhovniceşte grăiesc…” (7 martie 1974)[/COLOR]
Dar câinii trebuie hrăniţi (tot duhovniceşte?? asta nu se mai spune…) şi ocrotiţi, ca nu cumva să nu-i muşte cineva:
[COLOR=blue]“…[/COLOR][COLOR=fuchsia]aveţi grijă şi de câini, să nu-i muşte cineva[/COLOR][COLOR=blue]. Să le daţi [/COLOR][COLOR=fuchsia]mâncare[/COLOR][COLOR=blue] şi [/COLOR][COLOR=fuchsia]apă[/COLOR][COLOR=blue] şi [/COLOR][COLOR=fuchsia]adăpost[/COLOR][COLOR=blue] la câini.” (8/21 aprilie 1974)[/COLOR]
[COLOR=blue] [/COLOR]
Cu asemenea îndemnuri “duhovniceşti”, care nu numai că se ocupă de meschinării, dar se şi contrazic flagrant, nu e de mirare că mulţi creştini s-au smintit pe cale şi au părăsit “lucrarea”.
[COLOR=blue] [/COLOR]
[COLOR=blue]27. [/COLOR]Cine vine la “Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa”, să facă bine şi să nu vină cu mâna goală
[COLOR=blue]“Vai, vai, vai! Cu Elena şi Emilian nu poate Dumnezeu lucra planul Său, care trebuie lucrat degrabă. Dacă acest tânăr ar veni aici,[/COLOR][COLOR=fuchsia] ar lua şi corăbiuţa pe care o are în curtea sa[/COLOR][COLOR=blue], ca să facă cu ea slujba Mea. Aşa se va lucra lucrul meu. Rămâne lucrul de făcut; nimic stricat, ci totul reparat” (4/17 ianuarie 1974)[/COLOR]
“Corăbiuţele” secolului al XX-lea nu sunt altceva decât denumirea conspirativă a maşinilor cu ardere internă, care nu mai merg cu forţa vântului, ca pe vremuri, ci cu benzină aditivată cu tetraetil de plumb. Pe vremea aceea ( 17 ianuarie 1974) o “corăbiuţă” era o adevărată avere, şi nu oricine îşi permitea aşa ceva. De aceea, darurile în natură (mai ales “corăbiuţe”), aduse benevol la “templul” de la Pucioasa, erau mult dorite şi binevenite.

[COLOR=blue]28. [/COLOR]“Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” este în mare dilemă privind succesiunea Virginiei la “proorocie”
[COLOR=blue]“ Ce veţi face voi în vremea aceasta, că mai este un pic? Şi mai sunt fluturaşe, dar nu sunt pregătite. [/COLOR][COLOR=fuchsia]Prin cine să mai vorbesc? Prin cine să mai cânt?[/COLOR][COLOR=blue] Ce veţi face voi când voi zice Eu: duceţi-vă acasă, că acest trup merge la groapă, de unde este luat şi duhul se va duce de unde este luat? Pe cine voi găsi în timpul acela lângă vasul Meu, cu acela voi fi şi aceluia îi voi da steagul de biruinţă. Fericit va fi acela care va lăsa serviciul, ori femeia, ori copilul, ori averea în clipa aceea pentru Mine.” (11 februarie 1974)[/COLOR]
“Fluturaşele” sunt acele adepte, candidate la succesiunea Virginiei la “proorocie”. Se vede bine că succesiunea Virginiei era neclară cu 6 ani înainte de moartea sa. Această “proorocie” era cât pe-aci ca nici să nu se mai împlinească deoarece, deşi la moartea Virginiei lângă ea s-a aflat Mihaela, totuşi “proorocia” s-a păstrat în familie, dându-i-se Mariei, sora după trup a Virginiei. Aceasta a “proorocit” ani buni (între 1982 şi 1994), prin aceeaşi metodă controversată ca şi sora ei (aparent adormită, aparent în stare de catalepsie, aparent ea “primea” comunicări tainice din lumea nevăzută). Deşi Mihaela ştia despre sine că primise depline drepturi (stabilite prin “proorocia” din [COLOR=blue]11 februarie 1974[/COLOR]) de “a prelua ştafeta”, totuşi nu a îndrăznit să intre în conflict cu “păstorii” (nea’Mişu şi nea’ Cristea, oameni tare încăpăţânaţi şi aprigi) până în anul 1990. Abia atunci a început ea să “proorocească”, la concurenţă cu Maria. E drept că Mihaelei i-a displăcut din start procedeul Mariei şi a ales o cale mai simplă: ea “auzea” pur şi simplu “glasul Domnului”, pe care îl aşternea imediat pe hârtie. Schimbarea impusă de Mihaela era radicală, dar şi îndrăzneaţă, deoarece contravenea flagrant proorociei din 1974, care anunţa o continuitate clară de procedură privind “trâmbiţarea”: “[COLOR=blue]Prin cine să mai vorbesc? Prin cine să mai cânt?[/COLOR]” Totuşi, destul de repede ea s-a desprins în câştigătoare. Diferenţa de educaţie şi de şcolire a fost un atu zdrobitor în favoarea Mihaelei: Maria a trebuit să se retragă din “ringul proorocesc” în anul 1994, fiind copleşită de acurateţea, ingeniozitatea şi bogăţia de idei ale mesajelor “primite” de către Mihaela. Adevărul este că un rol decisiv în această “punere pe tuşă” a “proorociţei” Maria l-au avut şi unele “recomandări” ferme de a se retrage, primite “de la Domnul” (dar nu direct, prin mesajele ei simpluţe, ci prin mesajele stufoase şi elaborate, “primite“ de către Mihaela), pentru a nu-i mai pune în încurcătură pe creştini şi să clatine “lucrarea”, căci adepţii nu mai ştiau în ce parte să mai tragă, cu doi prooroci atât de diferiţi, unul considerat “prea bun, dar şi simplu” de către creştinii mai vechi, iar altul “prea viclean, dar şi dotat”. După punerea Mariei pe linie moartă, o parte dintre adepţi n-au mai vrut să recunoască “lucrarea cea nouă” a Mihaelei şi s-au risipit. Deşi Maria a fost şi ea un “prooroc”, după retragerea ei forţată ea a intrat într-un consistent con de umbră, deliberat întreţinut de către noii lideri: ea n-a mai fost recunoscută nici ca “trâmbiţă”, nici ca “sfântă” şi în general despre ea se preferă să nu se mai vorbească acum aproape deloc, ca şi când n-ar fi existat.
În schimb, Mihaela a preluat “steagul de biruinţă” de la “trâmbiţa” Maria şi-l poartă acum cu mult aplomb. După ce a zdrobit orice posibilă concurenţă (în special pe cea feminină), ea s-a înconjurat exclusiv de elemente docile, lipsite de personalitate şi de coloană vertebrală, capabile de ascultare orbească, indiferent de gradul de inutilitate sau de stupizenie a “indicăţiilor”primite “de sus”.