Constiinta morala si legea lui Dumnezeu.

[carmina]

În prealabil postat de georgeval

Se foloseste adesea sintagma "constiinta morala este glasul lui Dumnezeu in om". Vorbim de constiinta morala numai in masura in care o raportam la o lege morala- care exprima voia lui Dumnezeu, altfel avem o constiinta psihologica.

te rog,indica macar cateva repere - lecturi care-mi pot risipi ceata din minte.

[georgeval]

În prealabil postat de carmina

te rog,indica macar cateva repere - lecturi care-mi pot risipi ceata din minte.

Am avut in vedere faptul ca in urma pacatului constiinta poate fi intunecata. In cazul sfintilor putem spune ca avem o constiinta luminata de har.
[SIZE=2]Sfintenia lui Dumnezeu apare ca invadarea constiintei omului de catre o instanta suprema, transcendenta, care face sa se nasca in noi o vointa de curatie si o aspiratie spre mai multa maretie. Smerenia si dorinta de curatie astfel suscitate sunt adevarata cunoastere de sine. In fata sfinteniei constiinta noastra dobandeste o acuitate extrema; aceasta nu poate veni decat din revelatia unei constiinte superioare facuta constiintei noastre. Sfantul Simeon Noul Teolog spune: "Cand sufletul ajunge astfel iar mintea sa se cufunda in harul Duhului pana in adancurile smereniei in Hristos Dumnezeu, el incepe atunci sa nu mai stie lumea intreaga ca si pe cei din lume si sa nu mai priveasca la sine insusi; dupa ce a staruit in aceasta meditatie si a prefacut-o in obisnuinta, el nu se mai vede decat pe sine insusi in neinsemnatatea si josnicia lui extrema si este convins ca nici uri alt suflet din lume nu este atat de nevrednic ca el".[/SIZE]

[Marius22]

Din punct de vedere crestin constiinta morala este functia fiintei umane prin care comportamentul uman este evaluat din punct de vedere moral. Ea este o functie a spiritului uman similara functiei cunoasterii (sau altora).

In ceea ce priveste calitatea aprecierii morale a comportamentului uman, constiinta morala presupune educatie, presupune influenta mediului, ca si celelalte functii ale personalitatii morale. Tertulian spunea despre constiinta morala ca poate fi acoperita de intuneric pentru ca nu este Dumnezeu, dar nu poate fi nimicita pentru ca este de la Dumnezeu.

[Traditie1]

Sfântul Pavel vorbeste despre constiinta care mustra pe toti oamenii si pe care si pagânii urmând-o se pot mântui.

Sfântul Ioan evanghelistul spune ca daca inima nu ne osândeste avem îndraznire la Dumnezeu.

Ava Dorotei a scris despre glasul constiintei morale care se astupa prin calcarea ei, adica prin pacatele cu voia.



Un duhovnic îmi atragea atentia asupra falsei constiinte, asupra constiintei superstitioase. Nu tot ce ni se pare bun e bun.

In masura in care ne raportam la legea lui Dumnezeu suntem mai mult sau mai putin exigenti cu noi insine. Constiinta morala pe parcursul urcusului sau al regresului duhovnicesc sufera modificari semnificative. Noul Testament, Filocalia si Mantuirea pacatosilor, Proloagele, alaturi de indreptarele de spovedanie si de alte carti scrise de sfinti, precum si un duhovnic incercat ne ajuta mult sa ne formam o constiinta morala in acord cu voia lui Dumnezeu.

Dar o constiinta de acest fel este un dar de la Dumnezeu care se obtine si se mentine cu ajutorul Sau. Cu ajutorul lui Dumnezeu putem dobandi taria de a alege virtutea in locul patimilor si dorinta de a fi pe placul lui Dumnezeu. Singuri nu putem face NIMIC. Putem sa decidem singuri daca-I cerem sau nu ajutorul lui Dumnezeu, caci alegerea de a merge pe o cale sau pe alta ne apartine.

[georgeval]

Pentru buna functionare a constiintei este nevoie de neincetata supraveghere si autocritica. De aceea Sfintii se dovedesc a fi absolut neiertatori si fata de cele mai mici nedesavarsiri ale lor, desi imbratiseaza cu nemarginita dragoste intreaga lume.

[George.m]

"Sa nu iti dispretuiesti constiinta, care totdeauna iti da sfaturile cele mai bune.
Caci ea iti insufla socotinta si hotararea dumnezeiasca si ingereasca si te slobozeste de intinaciunile ascunse ale inimii, iar in vremea iesirii iti daruieste indraznire catre Dumnezeu" (Sfantul Maxim Marturisitorul, A treia suta a Capetelor despre Dragoste, c.80, Filocalia II).

Morala nu-l contrazice pe Dumnezeu. Ci invers, Dumnezeu completeaza morala si ii da plenitudinea desavarsita.