Sfantul Grigorie Palama si energiile necreate

[cristiboss56]

In primăvara lui 1341 , Sfântul Grigorie merge la Constantinopol pentru a prezenta poziţia sa patriarhului şi sinodului. Intrucât mulţi erau deja de partea lui Varlaam, Palama a petrecut mult timp in discuţii cu arhiereii, pentru a le demonstra care este invăţătura ortodoxă . La 11 iunie 1341 , s-a intrunit un sinod care a dat dreptate isihaştilor. Varlaam, pentru a evita condamnarea, şi-a cerut iertare şi a plecat in Occident. Evenimentele politice care au urmat morţii impăratului Andronic III Paleologul ( +1341 ) au făcut ca balanţa să incline in favoarea adversarilor Sf. Grigorie : patriarhul Ioan Calecas ( 1341-1347 ) , sprijinitor al lui Achindim, condamnă pe isihaşti . Palama este inchis in 1343, alături de şase ierarhi sustinători lui. In anul 1347 are loc insă un nou sinod care il condamnă pe Ioan Calecas şi reconfirmă invăţătura Sfântului Grigorie, care este scos din inchisoare.
{ Va urma }

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

In primăvara lui 1341 , Sfântul Grigorie merge la Constantinopol pentru a prezenta poziţia sa patriarhului şi sinodului. Intrucât mulţi erau deja de partea lui Varlaam, Palama a petrecut mult timp in discuţii cu arhiereii, pentru a le demonstra care este invăţătura ortodoxă . La 11 iunie 1341 , s-a intrunit un sinod care a dat dreptate isihaştilor. Varlaam, pentru a evita condamnarea, şi-a cerut iertare şi a plecat in Occident. Evenimentele politice care au urmat morţii impăratului Andronic III Paleologul ( +1341 ) au făcut ca balanţa să incline in favoarea adversarilor Sf. Grigorie : patriarhul Ioan Calecas ( 1341-1347 ) , sprijinitor al lui Achindim, condamnă pe isihaşti . Palama este inchis in 1343, alături de şase ierarhi sustinători lui. In anul 1347 are loc insă un nou sinod care il condamnă pe Ioan Calecas şi reconfirmă invăţătura Sfântului Grigorie, care este scos din inchisoare.
{ Va urma }

Patriarh al Constantinopolului ajunge prietenul său, Isidor ( 1347-1349 ) , care ocupă scaunele vacante cu ierarhi susţinători ai lui Palama. Sfântul Grigorie insuşi este hirotonit şi instalat arhiepiscop al Tesalonicului, al doile oraş important al imperiului. Confruntările intre adepţii lui Achindin şi cei ai lui Palama nu au încetat insă. În 1351 , s-a ţinut un alt sinod care, in final, a reafirmat invăţătura Sfântului Grigorie, elaborând şi un Tomos sinodal. Nici ultima perioadă a vieţii Sfântului Grigorie nu a fost mai liniştit : la cumpăna anilor 1352-1353, s-a îmbolnăvit grav ; abia refăcut in cursul unei călătorii cu corabia spre Constantinopol, a fost răpit de turci şi luat prizonier, fiind eliberat numai după un an. A făcut multe minuni, vindecând bolnavi, mai ales in anii ce au premers morţii sale. A murit la 14 noiembrie 1359. In ajunul plecării din această lume, i s-a arătat Sf. Ioan Gură de Aur , care i-a adresat cuvintele : "Spre Inălţimi ! Spre Inălţimi ! ". Moaştele Sf. Grigorie se păstrează la Tesalonic , in Biserica ce i-a fost inchinată. La numai nouă ani de la moartea sa, a fost canonizat de sinodul convocat de ucenicul şi biograful său Filotei Kokkinos al Constantinopolului.
{ Va urma }

[cristiboss56]

Chiar dacă, pentru un om al zilelor noastre disputa dintre Sfântul Grigorie Palama şi Varlaam din Calabria ar părea o simplă contrazicere de idei, miza controversei a fost şi a rămas până astăzi una esenţială pentru Biserica Ortodoxă : este sau nu posibilă o cunoaştere directă, nemijlocită a lui Dumnezeu ? In dispută s-au aflat , de fapt, două concepţii total diferite privitoare la Dumnezeu şi relaţia omului cu El : cea occidentală, a teologiei scolastice, tributară filozofiei, şi cea a tradiţiei răsăritene. Pentru Varlam şi adepţii săi, Dumnezeu nu poate fi cunoscut direct, intrucât El se face cunoscut şi intră in relaţia cu omul prin intermediul harului creat. Câtă vreme există un intermediar , harul creat, nu poate fi vorba de o unire directă a omului cu Dumnezeu. Sfântul Grigorie vorbeşte despre posibilitatea cunoaşterii şi a unirii nemijlocite cu Dumnezeu. El spune că nu există natură ( fiinţă ) nelucrătoare, care să nu se manifeste in afară prin energii. Numai inexistenţa este nelucrătoare şi neenergetică. Orice persoană care are natură proprie poate fi cunoscută prin manifestările ei. Dumnezeu , fiind necreat, se manifestă prin energii necreate ( harul lui Dumnezeu ) ; omul şi întreaga creaţie au energii create, corespunzătoare naturii lor.
{ Va urma }

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Chiar dacă, pentru un om al zilelor noastre disputa dintre Sfântul Grigorie Palama şi Varlaam din Calabria ar părea o simplă contrazicere de idei, miza controversei a fost şi a rămas până astăzi una esenţială pentru Biserica Ortodoxă : este sau nu posibilă o cunoaştere directă, nemijlocită a lui Dumnezeu ? In dispută s-au aflat , de fapt, două concepţii total diferite privitoare la Dumnezeu şi relaţia omului cu El : cea occidentală, a teologiei scolastice, tributară filozofiei, şi cea a tradiţiei răsăritene. Pentru Varlam şi adepţii săi, Dumnezeu nu poate fi cunoscut direct, intrucât El se face cunoscut şi intră in relaţia cu omul prin intermediul harului creat. Câtă vreme există un intermediar , harul creat, nu poate fi vorba de o unire directă a omului cu Dumnezeu. Sfântul Grigorie vorbeşte despre posibilitatea cunoaşterii şi a unirii nemijlocite cu Dumnezeu. El spune că nu există natură ( fiinţă ) nelucrătoare, care să nu se manifeste in afară prin energii. Numai inexistenţa este nelucrătoare şi neenergetică. Orice persoană care are natură proprie poate fi cunoscută prin manifestările ei. Dumnezeu , fiind necreat, se manifestă prin energii necreate ( harul lui Dumnezeu ) ; omul şi întreaga creaţie au energii create, corespunzătoare naturii lor.
{ Va urma }

Energiile-necreate sau create sunt distincte de persoana care le generează, dar nu sunt diferite sau separate de aceasta. Astfel, ele fac cunoscută persoana, însă esenţa persoanei nu se epuizează în manifestările ei, rămânând intotdeauna dincolo de aceste. Pentru a ilustra cele două concepţii diferite, ne-am putea folosi imaginea soarelui ( exemplu ce trebuie primit, desigur, păstrând proporţiile ) : pentru adepţii lui Varlaam, Dumnezeu erte ca şi discul solar lipsit de raze ( situaţie in care lipseşte şi lumina, şi căldura ) , în vreme ce penru Sfântul Grigorie Palama, El este ca soarele care incălzeşte şi luminează pământul , graţie razelor sale. Cele două perspective au şi consecinţe diferite : în relaţia prin energii dintre Dumnezeu şi lume, păcatele sunt considerate boli, iar calea spre mântuire presupune pocăinţa şi vindecarea prin unirea cu Dumnezeu şi sălăşuirea harului Său în om ; în relaţia indirectă cu Dumnezeu - prin harul creat - , avem de-a face cu o religie morală în care păcatele sunt considerate încălcări ale legii, ceea ce face ca în indreptare să predomine pedeapsa şi se minimalizează iubirea. Din contră, invăţătura despre mântuirea ca vindecare accentuează foarte mult iubirea, iar libertatea dobândeşte un loc important.
{ Va urma }

[cristiboss56]

Cu toate că invăţăturile Sfântului Grigorie, de altfel, a Părinţilor răsăriteni, a ieşit biruitoare, in mod paradoxal, secolele care au urmat au fost favorabile mai degrabă invăţăturii lui Varlaam şi Achnindin ; şi aceasta nu in spaţiul occidental, care a rămas până astăzi dacă nu ostil, cel puţin rezervat faţă de isihasm, ci chiar in spaţiul răsăritean. In special teologia de şcoală din Bisericile Ortodoxe a imprumutat persepctiva apuseană asupra posibilităţii unirii omului cu Dumnezeu. Această situaţîe l-a făcut pe Sfântul Nicodim Aghioritul să intrebe cu amărăciune : "Cum a fost posibil ca această comoară să stea uitată şi prăfuită in cotloanele neînsemnate ale vreunei mânăstiri ? De ce a ingăduit Dumnezeu acest lucru ? " Secolul XX a readus insă in lumină pe Sfântul Grigorie Palama şi invăţătura sa. Părintele Dumitru Stăniloae a publicat prima monografie in spaţiul ortodox, in 1938 : "Viaţa şi invăţătura Sf. Grigorie Palama", continuând apoi să traducă multe din lucrările arhiepiscopului Tesalonicului. Părintelui Stăniloae i s-au alăturat alţi teologi ortodocşi : Vladimir Lossky, John Meyendorff şi Georgios Mantzaridis.
{ Va urma }

[cristiboss56]

Iniţiativa ridicării unei biserici inchinate Sfântului Grigorie Palama a aparţinut unui grup de teologi şi mireni, membri ai Asociaţiei "Sfântului Grigorie Palama ", dintre care amintesc pe IPS Teofan Mitropolit ales al Moldovei şi Bucovinei, atunci Episcop-Vicar Patriarhal ( preşedinte de onoare ) , părintele profesor Constantin Coman ( preşedinte ) , Constantin Nicolescu ( vicepreşedinte ), Horiea Bernea ( +2000) , director al Muzeuluî Ţăranului Roman etc. Locul a fost ales cu membrii ASCOR, care doreau să ridice o biserică in campusul Universităţii Politehnica din Bucureşti. . Intregul proiec a avut binecuvântarea patriarhului Teoctist şi a fost intâmpinat cu bucurie de părintele Dumitru Stăniloae, care aflând de această iniţiativă , a exclamat : " Ce frumos că tinerii care se dedică studiului materialităţii şi tehnicii să aibă in apropierea lor o biserică inchinată celui care s-a preocupat prin excelenţă cu suportul duhovnicesc al creaţiei . "
{ Va urma }

[mihailt]

Cu privire la scrierile Sfantului Grigorie Palama.
Nu cred ca cele de la editura Deisis mai pastreaza sensul original decat foarte foarte putin.
Exista "Viata si invatatura Sfantului Grigorie Palama" de la EIBMBOR tiparita cu binecuvantarea PF Teoctist , scrisa de parintele Dumitru Staniloae.
Mai exista si doua volume de omilii aparute la editura Anastasia publicate cu binecuvantarea IPS Nicolae.
Oricum e cu binecuvantarea unui mitropolit canonic al BOR.

Exista cartea in care sunt traduse niste omilii ale Sfantului Grigorie Palama de arhidiaconul I Ica jr "Maica Domnului in teologia secolului XX si in spiritualitatea isihasta a secolului XIV: Sfantul Grigorie Palama, Nicolae Cabasila,Teofan al Niceei" publicat insa fara binecuvantarea vreunui episcop si care este foarte contraindicata sa o cititi.Vedeti mai jos de ce.
( Maica Domnului in teologia secolului XX si spiritualitate isihasta a secolului XIV: Grigorie Palama,Nicolae Cabasila,Teofan al Niceei, editura Deisis 2008)

Este de preferat traducerea de la editura Anastasia.

Este vorba despre omilia 18 a Sfantului Grigorie Palama , in care se zice caci Maica Domnului e prima care a vazut pe Domnul nostru Iisus Hristos dupa inviere.

Uitati aci cum e tradus ciudat la editura Deisis:
"Scularea(anastasis) Domnului este o sculare a firii omenesti"
(nu e scularea domnului e invierea Domnului; anastasis asta inseamna in greaca veche inviere , uitati-va la cum se saluta grecii de Pasti: Hristos anesti. Vedeti ca exista dictionare pentru tradus din greaca in engleza;exista si pe internet.Oricum tare ma indoiesc caci Christou in 1985 scria in greaca veche.In greaca noua inviere e anastasi. E inviere nu sculare.)
La editura Anastasia e tradus normal si firesc "Invierea Domnului".


Mai jos:
"dupa ce a primit duh de viata prin suflarea lui Dumnezeu"
La traducerile parintelui Fecioru din dogmatica Sfantului Ioan Damaschinul si a parintelui Dumitru Staniloae din Sfantul Grigorie Teologul se zice "prin insuflarea lui Dumnezeu" a primit omul suflet.
La editura Anastasia este tradus precum zic parintii Fecioru si parintele Staniloae.
"prin insuflarea dumnezeiasca".
Dupa prea proasta mea parere a insufla este folosit acolo si cu sensul de "a insufleti".Si mai e folosit cu multe alte sensuri pe care eu nu pot sa le inteleg datorita intunecarii mele.Oricum cum ar fi folosit cu sensul de a sufla precum vantul caci Dumnezeu nu e material ci cum zice Sfantul Ioan Damaschinul e "singurul fara materie"?

Mai incolo arhidiaconul I Ica Jr traduce eronat despre Domnul nostru Iisus Hristos si adauga si o trimitere eronata la Sfanta Scriptura:
"Care intorcandu-se au cumparat miresme si miruri, fiindca nu cunoscusera exact ca El este cu adevarat mireasma vietii pentru cei care se apropie de el cu credinta , precum si mireasma a mortii pentru cei care nu cred pana la sfarsit [cf. 2 Co 2, 16 ]"

(citatul din Sfanta Scriptura:
15. Pentru că suntem lui Dumnezeu bună mireasmă a lui Hristos între cei ce se mântuiesc şi între cei ce pier;
16. Unora, adică, mireasmă a morţii spre moarte, iar altora mireasmă a vieţii spre viaţă. Şi pentru acestea, cine e destoinic? ;
citatul acesta din Sfanta Scriptura nu apartine Sfantului Grigorie Palama ;nu este mentionat nici in traducerea de la Editura Anastasia.
trimiterea e eronata)
traducerea de la editura Anastasia:
"ca El este cu adevarat mireasma vietii pentru cei ce vin la El cu credinta, precum mirosul mortii le este harazit celor ce raman pana la capat necredinciosi;"

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Iniţiativa ridicării unei biserici inchinate Sfântului Grigorie Palama a aparţinut unui grup de teologi şi mireni, membri ai Asociaţiei "Sfântului Grigorie Palama ", dintre care amintesc pe IPS Teofan Mitropolit ales al Moldovei şi Bucovinei, atunci Episcop-Vicar Patriarhal ( preşedinte de onoare ) , părintele profesor Constantin Coman ( preşedinte ) , Constantin Nicolescu ( vicepreşedinte ), Horiea Bernea ( +2000) , director al Muzeuluî Ţăranului Roman etc. Locul a fost ales cu membrii ASCOR, care doreau să ridice o biserică in campusul Universităţii Politehnica din Bucureşti. . Intregul proiec a avut binecuvântarea patriarhului Teoctist şi a fost intâmpinat cu bucurie de părintele Dumitru Stăniloae, care aflând de această iniţiativă , a exclamat : " Ce frumos că tinerii care se dedică studiului materialităţii şi tehnicii să aibă in apropierea lor o biserică inchinată celui care s-a preocupat prin excelenţă cu suportul duhovnicesc al creaţiei . "
{ Va urma }

Piatra de temelie a fost pusă pe 29 mai 1996 de patriarhul Teoctist şi a fost ridicată intr un timp record. Proiectul catapetesmei , crucile de pe turlă şi acoperiş, ancadramentele uşilor şi ferestrelor şi uşile de la intrare a fost conceput de pictorul Horia Bernea. Catapetaeasma , donaţie a patriarhului Teoctist, şi uşile de la intrare au fost lucrate de meşteri de la Atelierele Patriarhiei şi de la Muzeul Ţăranului Roman. Slujba de sfinţire din 29 octombrie 1999 a fost săvârşită de fericitul intru adormire patriarhul Teoctist, impreună cu Sanctitatea Sa Bartolomeu I , Patriarhul ecumenic, PF Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.
{ Va urma }