cea mai frumoasa ascultare

În prealabil postat de podolski_2

As dori sa ne impartasim din experientele care ne-au marcat , care ne-au placut din discutiile cu parintii din manastiri sau viata de acolo.

In primul rand vreau sa iti multumesc ca ai deschis acest topic. E atat de multa pace aici. Daca imi permiti as vrea sa scriu si eu un strop din viata mea.
Acum 2 ani cand s-a mutat la Domnul Protos Teofan Merla, duhovnicul si omul care m-a salvat de la multe in viata asta.. la ultima noastra intalnire mi-a descris (printre alte povete) cu amanunt inmormantarea sa. Bineinteles ca atunci nu am inteles mare lucru.. Apoi, a sosit ceasul, am fost sunata sa vin ca ma asteapta in mijocul bisericii. Chiar asa s-a exprimat parintele Daniel cand m-a chemat. Am plecat, spre Cetatuia cu inima grea.. stand acolo langa sicriu mi-am amintit cuvintele ultimei intrevederi. Am privit in jur..am vazut locul unde stateam..strana..icoana Stapanei..si abia in acea clipa am inteles!! dar..aveam un necaz...o durere...parintele mi-a cerut ca pe o ultima ascultare sa ii citesc la Psaltire. Mi-a spus asa: 2 am jenica langa Maica Domnului, 2 am.. sa imi citesti auzi? Sa imi citesti la Psaltire. Cum stateam acolo lipta de perete ma gandeam cum sa spun eu calugarilor ca trebuie sa implinesc acesta ascultare? Am inceput sa plang..a trecut o noapte..o zi...iar noapte..plageam si nu indrazneam sa spun nimenui. In a doua noapte, cand ramasesem foarte putini in biserica pe la ora 3 dimineata, numai ce vad ca vine calugarul Ghenadie la mine si-mi spune. Te rog vino si citeste si tu macar o catisma, eu merg pana la chilie si revin imediat.. A fost ultima ascultare pe care mi-a dat-o Batranul..