Preotii din diaspora

[Fani71]

În prealabil postat de mirelat

mda, cand te gandesti ca vine Postul Sfintilor Apostoli, iar unii credinciosi ortodocsi, practicanti vorba aia, in loc sa se smereasca cauta cancan-uri bisericesti pe net. Mare e gradina Ta, Doamne!

Cred ca ai dreptate si nu ar fi trebuit nici eu sa raspund. Dar am preferat sa relativizez, sa indulcesc acel limbaj dur, si sa discut in mod general desper situatie, decat sa las textul asa. Daca am gresit, Doamne, iarta-ma.. si iertati-ma si voi.
Cred Anca ca intr-adevar, din pacate, ai tendinta de a cauta prea mult spre lucrurile negative din Biserica. Imi permit sa o spun pentru ca este o ispita si pt mine cateodata si te inteleg. Asa ca mai bine accepta critica Mirelei chiar daca e dura si hai sa trecem la alte subiecte.

Vreau sa mai adaug ceva pozitiv: cu tot nationalismul lor, eiscopii romani din Europa sunt toti foarte iubiti, sunt oameni rugatori, au facut multa treaba buna si au pus pe picioare parohii, o miscare de tineret (Nepsis), tabere, pelerinaje si multe alte lucruri bune. Sunt prezenti in intalnirile cu alti ortodocsi si deschisi limbilor locale in biserica. Cu toata critica pe care i-am adus-o indirect aici, asta se poate spune si despre IPS Serafim din Germania.
Precizez ca nu l-am criticat pe la spate aici, pt ca atunci i-am scris scrisori despre situatia din Düsseldorf (si mi-a si raspuns).

Acest subiect as prefera daca vrea cineva sa-l mai discutam, sa-l discutam fara ura si invrajbire si fara atacuri. Ce a fost, a fost, sa privim inainte si sa vedem cum am puea evita in viitor asemenea situatii.

Povestea aceasta cu doi si cu doi fac patru eu o stiam încă mai de mult. Stiam bunăoară de la Camus că “vine mereu în istorie o clipă cînd cei care afirmă că doi plus doi fac patru sînt pedepsiti cu moartea“. Iar de la Dostoievski, în alt fel, că doi ori doi fac patru nu mai e viată, ci obîrsie a mortii. Omului, zice Dostoievski, i-a fost neîncetat frică de această regulă; o tot caută, de dragul ei străbate oceanele, îsi jertfeste viata în căutarea aceasta, dar se înspăimîntă la gîndul că va da de ea. E un principiu de moarte, si bun lucru este că uneori doi si cu doi mai fac si cinci. Orwell, însă, crede altminteri, crede că libertatea înseamnă libertatea de a spune că doi plus doi fac patru si că, de îndată ce lucrul acesta e recunoscut, restul tot urmează de la sine (…)
Secretul, asadar, coană Lenută, iată-l: nouă ne revine de fiecare dată sarcina s-o aritmetizăm. A spune că doi si cu doi egal patru nu înseamnă a declara ca Tudor Vianu că Goethe a scris Poezie si Adevăr; că Voltaire a murit în 1778 ori că Balzac, domnilor, e un realist romantic. Sau a tine, ca G. Călinescu, admirabile inedite prelegeri despre viata si opera lui Eminescu. Cînd alături de tine oamenii sînt tăiati cu ferăstrăul, dacă vrei să enunti că doi si cu doi fac patru înseamnă că trebuie să urli cît te tine cosul pieptului: este o nedreptate strigătoare la cer ca oamenii să fie tăiati în două cu ferăstrăul.
“Zic unii oameni: ce vreţi? ce pot face? ce vreţi să fac? Am nevastă, am copii mici, am părinţi bătrâni, am şi eu o căsuţă, o brumă de bunuri, o oarecare situaţie, ce vreţi, n-am ce face! De voie, de nevoie, n-am încotro, mă lepăd de Hristos, măcar de formă şi numai cu vorba. Acesta, nu este un raţionament creştinesc.
Adevăratul raţionament creştinesc, conform textului evanghelic şi fidel atât libertăţi cât şi spiritului său este: deşi am nevastă, copii ş. a. m. d., măcar că am nevastă, copii ş. a. m.d; eu tot nu mă lepăd de Hristos, eu Îl mărturisesc. Pe nimeni altcineva nu iubesc mai mult în lumea aceasta decât pe Hristos, la nimeni în lumea aceasta nu ţin mai mult decât la Hristos. Nevasta, copiii ş. a. m. d. nu-mi sunt mie piedică în mărturisirea lui Hristos.
Îmi iubesc familia, rubedeniile, fiinţa, dar stabilesc o ierarhie: în primul rând Îl aşez pe Hristos, iar pentru dragostea ce o port alor mei nu vreau să le dau o pildă rea, să ajungă a se ruşina de mine. Zic unii oameni: nu mă lepăd de Hristos, Îl iubesc, Îl mărturisesc, Îl venerez, însă în inima şi în sufletul meu, înlăuntrul sinei mele, în ascunzişul persoanei mele intime. Cu gura, cu glas puternic şi înalt nu-mi dă mâna să o fac. Ei şi! nu aceasta trage greu la cântar. Esenţial nu-i oare ce credem, ce mărturisim în sinea noastră, în adâncul fiinţei noastre spirituale? Vorbele nu-s decât sunete şi părelnicii, alcătuiri şubrede şi de suprafaţă, zboară, se pierd în vremelnicie. Nici raţionamentul acesta nu-i creştinesc. Luaţi aminte: Nu ajunge credinta launtrica, nu ajunge dragostea nemarturisita în afara, oricât de sincera, de fierbinte. E fatarnica. Cum adica fatarnica de vreme ce este sincera, ba si calda? E fatarnica pentru ca nu se da pe fata, e pe jumatate: numai înlauntru, e dramuita. Fatarnica este aceea manifestata doar la exterior.
Din Jurnalul fericirii
http://www.razbointrucuvant.ro/2008/...rului-incomod/

În prealabil postat de Fani71

Cred ca ai dreptate si nu ar fi trebuit nici eu sa raspund. Dar am preferat sa relativizez, sa indulcesc acel limbaj dur, si sa discut in mod general desper situatie, decat sa las textul asa. Daca am gresit, Doamne, iarta-ma.. si iertati-ma si voi.
Cred Anca ca intr-adevar, din pacate, ai tendinta de a cauta prea mult spre lucrurile negative din Biserica. Imi permit sa o spun pentru ca este o ispita si pt mine cateodata si te inteleg. Asa ca mai bine accepta critica Mirelei chiar daca e dura si hai sa trecem la alte subiecte.

Vreau sa mai adaug ceva pozitiv: cu tot nationalismul lor, eiscopii romani din Europa sunt toti foarte iubiti, sunt oameni rugatori, au facut multa treaba buna si au pus pe picioare parohii, o miscare de tineret (Nepsis), tabere, pelerinaje si multe alte lucruri bune. Sunt prezenti in intalnirile cu alti ortodocsi si deschisi limbilor locale in biserica. Cu toata critica pe care i-am adus-o indirect aici, asta se poate spune si despre IPS Serafim din Germania.
Precizez ca nu l-am criticat pe la spate aici, pt ca atunci i-am scris scrisori despre situatia din Düsseldorf (si mi-a si raspuns).

Acest subiect as prefera daca vrea cineva sa-l mai discutam, sa-l discutam fara ura si invrajbire si fara atacuri. Ce a fost, a fost, sa privim inainte si sa vedem cum am puea evita in viitor asemenea situatii.

Indiferent ce cred unii si altii, pentru mine Biserica e locul in care ma intalnesc cu Dumnezeu si ca atare mizeriile de tot felul nu au ce cauta. A le musamaliza, a le tolera inseamnaa le accepta.

[cristiboss56]

În prealabil postat de Anca-Miha

Indiferent ce cred unii si altii, pentru mine Biserica e locul in care ma intalnesc cu Dumnezeu si ca atare mizeriile de tot felul nu au ce cauta. A le musamaliza, a le tolera inseamnaa le accepta.

Să nu ne facem o îndeletnicire în a căuta nodul în papură, sau a scormoni mai tot timpul prin mizerie, prin gunoaie, sub pretextul curăţeniei. În rest :Post binecuvântat !

Cristian, ai idei preconcepute. Te-ai gandit ca cei care au aceste probleme nu stiu ca si fratii lor din lume sufera in acelasi fel?
Dumnezeu stie ca omul, fiind materie, e supus greselii. Problema nu e ca oameni gresesc, ci ca nu se indreapta. Iar cei, care matura sub covor aceste probleme, se fac si ei vinovati.
"A cauta nod in papura" inseamna a inventa ceva ce nu e. Aceste probleme exista. Ca nu te afecteaza pe tine, pentru ca daca nu-ti place un preot, te duci la altul, asta nu inseamna ca peste tot e la fel. Noi in strainatate nu avem de ales, ci acceptam ce ni se da; si daca si atunci sunt probleme, ce facem?!? NU este deci dorinta de a critica cu tot dinadinsul, ci dorinta de remediere a problemelor.
Si pe aici sunt probleme: unul dintre preotii nou veniti s-a baricadat in casa, nu comunica cu enoriasii, nu doreste comitet parohial. Ce e de facut in asemenea situatie? Tu daca ai fi intalnit asemenea situatie, cum ai fi rezolvat-o? Vezi, despre asemena probleme doream sa discutam. Si multe altele...
Dar daca nu avem voie sa discutam aceste lucruri, declarandu-le tabu pentru ca e implicat un preot, atunci nu stiu ce mai cautam pe un forum de discutii?!?
Cristian, poate faci un drum pe la parohiile din strainatate, inainte de a vorbi de "pretexte pentru curatenie".

[cristiboss56]

În prealabil postat de Anca-Miha

Cristian, ai idei preconcepute. Te-ai gandit ca cei care au aceste probleme nu stiu ca si fratii lor din lume sufera in acelasi fel?
Dumnezeu stie ca omul, fiind materie, e supus greselii. Problema nu e ca oameni gresesc, ci ca nu se indreapta. Iar cei, care matura sub covor aceste probleme, se fac si ei vinovati.
"A cauta nod in papura" inseamna a inventa ceva ce nu e. Aceste probleme exista. Ca nu te afecteaza pe tine, pentru ca daca nu-ti place un preot, te duci la altul, asta nu inseamna ca peste tot e la fel. Noi in strainatate nu avem de ales, ci acceptam ce ni se da; si daca si atunci sunt probleme, ce facem?!? NU este deci dorinta de a critica cu tot dinadinsul, ci dorinta de remediere a problemelor.
Si pe aici sunt probleme: unul dintre preotii nou veniti s-a baricadat in casa, nu comunica cu enoriasii, nu doreste comitet parohial. Ce e de facut in asemenea situatie? Tu daca ai fi intalnit asemenea situatie, cum ai fi rezolvat-o? Vezi, despre asemena probleme doream sa discutam. Si multe altele...
Dar daca nu avem voie sa discutam aceste lucruri, declarandu-le tabu pentru ca e implicat un preot, atunci nu stiu ce mai cautam pe un forum de discutii?!?
Cristian, poate faci un drum pe la parohiile din strainatate, inainte de a vorbi de "pretexte pentru curatenie".

Mulţumesc pentru invitaţie, dar nu am părăsit ţara niciodată şi asta nu că nu am vrut , dar aşa a fost să fie. Te cred şi sunt sigur că sunt probleme, precum şi aici în ţară sunt şi nu neg existenţa lor, dar văd că numai tu le descoperi mai tot timpul. Asta mă intrigă într un fel, pentru că pe acest forum sunt mulţi membrii aflaţi în străinătate şi cam din toţi , tu eşti cea mai critică şi nemulţumită. Ce să înţeleg până la urmă ? Că ceilalţi au "orbul găinii"? Repet, cred şi sunt convins de existenţa unor nereguli, căci oameni suntem toţi până la urmă, dar te rog să-mi explici de ce te axezi pe cele negative ? Sunt ele covârşitoare , atât de răspândite, atât de stresante ? Emanuel avea şi el o astfel de viziune, unde cam toţi erau eretici, masoni, purtători de rău , etc. Chiar aşa să fie ?

În prealabil postat de cristiboss56

Mulţumesc pentru invitaţie, dar nu am părăsit ţara niciodată şi asta nu că nu am vrut , dar aşa a fost să fie. Te cred şi sunt sigur că sunt probleme, precum şi aici în ţară sunt şi nu neg existenţa lor, dar văd că numai tu le descoperi mai tot timpul. Asta mă intrigă într un fel, pentru că pe acest forum sunt mulţi membrii aflaţi în străinătate şi cam din toţi , tu eşti cea mai critică şi nemulţumită. Ce să înţeleg până la urmă ? Că ceilalţi au "orbul găinii"? Repet, cred şi sunt convins de existenţa unor nereguli, căci oameni suntem toţi până la urmă, dar te rog să-mi explici de ce te axezi pe cele negative ? Sunt ele covârşitoare , atât de răspândite, atât de stresante ? Emanuel avea şi el o astfel de viziune, unde cam toţi erau eretici, masoni, purtători de rău , etc. Chiar aşa să fie ?

Daca exista probleme, ele trebuie rezolvate. Asta e deviza mea. Si sunt impotriva acoperirii lor sau a musamalizarilor. Fani a confirmat, acum Mirela a confirmat, deci nu e chiar minciuna ce se spune acolo in articol. Si Domnul ne invata sa scoatem la lumina pacatele, caci in final de pacate e vorba. Sa stii ca e o consolare pentru unul aflat in strainatate, ca si altii au probleme din acestea; ca nu e el singurul. Se creaza un fel de solidaritete intre suferinzi, caci e o reala suferinta sa vezi ca ceva nu e in ordine. Nina ne-a scris de Italia... Vezi deci care e problema: situatia nu e una roz, cum am vrea sa fie.
Eu ma bucur ca s-au clarificat aceste dubii.
Va rog sa ma iertati daca v-am suparat. Un post binecuvantat tututror.

În prealabil postat de Anca-Miha

acum Mirela a confirmat

eu nu pot sa confirm nimic, am auzit doar ca exista divergente serioase in ceea ce priveste administrarea acelei parohii.

daca cineva de acolo ar fi adus acest caz in discutie aici pe forum si ar fi dat niste amanunte, cerand o opinie, poate ca era ceva de discutat; dar atat timp cat nu stim exact despre ce e vorba nu cred ca acest caz trebuia pus pe tapet aici pe forum.

[sophia]

Eu de asta am deschis topicul. Vroiam sa ma lamuresc in unele lucruri pe care nu le stiu/stiam si sa ma sfatuiesc cu altii.
Ca si Anca si eu ma duc la biserica sa-l intalnesc pe Dumnezeu. Eu gandesc ca si acasa ma vorbesc cu El in rugaciune, dar se spune ca si biserica, preotul, comunitatea sunt importante.
Am aflat unele vesti care ma inspaimanta si ma rog acum la Dumnezeu sa ne ajute sa gasim o rezolvare, sa nu se ajunga la dezbinare in biserica.
Si ma intreb si eu ca voi: sa lasam asa, sa ne implicam? Si cum?
In rest Anca, Fani, Hartford, mai putem discuta privat, pe mail.

[cristiboss56]

În prealabil postat de sophia

Eu de asta am deschis topicul. Vroiam sa ma lamuresc in unele lucruri pe care nu le stiu/stiam si sa ma sfatuiesc cu altii.
Ca si Anca si eu ma duc la biserica sa-l intalnesc pe Dumnezeu. Eu gandesc ca si acasa ma vorbesc cu El in rugaciune, dar se spune ca si biserica, preotul, comunitatea sunt importante.
Am aflat unele vesti care ma inspaimanta si ma rog acum la Dumnezeu sa ne ajute sa gasim o rezolvare, sa nu se ajunga la dezbinare in biserica.
Si ma intreb si eu ca voi: sa lasam asa, sa ne implicam? Si cum?
In rest Anca, Fani, Hartford, mai putem discuta privat, pe mail.

Vezi Sofia, mare năzbâtie , până la urmă ! Deschizi un topic, îl laşi de izbelişte, doar tulburi apele, nu discuţi nimic la subiect, apoi continui în spatele uşilor, pe privat, pe messenger . . . Nu mi se pare o atitudine demnă şi vrednică. Iertare, dar aduce a bârfă, clevetire !