Fericiti cei saraci cu duhul!

[zoridezi]

Oricine se înalţă pe sine se va smeri, iar cel ce se smereşte pe sine se va înălţa. (Luca 18:14)

Eu inteleg prin 'sarac cu duhul' omul care nu se considera mai presus fata de nimeni, omul lipsit de mandrie si de slava desarta. Asa cum omul trupesc se impopotoneaza cu tot felul de haine elegante, giuvaiere, ca sa placa ochiului, asa si cel sarac cu duhul se dezbraca de toata slava desarta lumeasca, ca sa placa lui Dumnezeu, primind in schimb haina alba a dreptatii.
Mandria e o mare patima, care cu siguranta e cauza tuturor rautatilor. Omul inaltandu-se cu duhul precum lucifer, va avea o cadere la fel de dureroasa, caci lui Dumnezeu nu ii place mandria.